{"id":20746,"date":"2014-10-04T18:23:08","date_gmt":"2014-10-04T16:23:08","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20746"},"modified":"2014-10-04T18:23:08","modified_gmt":"2014-10-04T16:23:08","slug":"dezbatere-csic-romania-in-al-doilea-razboi-mondial","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/dezbatere-csic-romania-in-al-doilea-razboi-mondial\/","title":{"rendered":"Dezbatere CSIC: \u201eRom\u00e2nia \u00een al Doilea R\u0103zboi Mondial\u201c"},"content":{"rendered":"

La \u015faptezeci de ani de la \u00eencheierea celei de-a doua conflagra\u0163ii mondiale, mar\u0163i, 16 septembrie, a avut loc dezbaterea Rom\u00e2nia \u00een al Doilea R\u0103zboi Mondial, organizat\u0103 de Centrul de Studii \u00een Istorie Contemporan\u0103. Dac\u0103 evenimentele similare de anul acesta au avut loc \u00een aula Bibliotecii Academiei, acum \u00eent\u00e2lnirea s-a \u0163inut la etajul \u00eent\u00e2i al Hotelului Howard Johnson din Bucure\u015fti. Ca \u015fi alte proiecte ale Centrului, \u015fi dezbaterea din 16 septembrie s-a bucurat de sprijinul Funda\u0163iei \u201eKonrad Adenauer\u201c, organism activ \u015fi vizibil prezent \u00een via\u0163a cultural\u0103 rom\u00e2neasc\u0103.<\/strong><\/em>
\nEvit\u00e2nd locurile comune \u015fi riscul unui format expozitiv (de\u015fi sunt adresate publicului larg, asemenea evenimente atrag numero\u015fi speciali\u015fti \u00een istorie), Rom\u00e2nia \u00een al Doilea R\u0103zboi Mondial a respectat desf\u0103\u015fur\u0103torul cu care CSIC \u015fi-a obi\u015fnuit audien\u0163a: discu\u0163iile moderate de Sorin Lavric au fost purtate de patru invita\u0163i, fiecare r\u0103spunz\u00e2nd la cele trei \u00eentreb\u0103ri propuse de organizatori. Conferen\u0163iarii au fost Mioara Anton, cercet\u0103tor \u015ftiin\u0163ific la Institutul Na\u0163ional pentru Studiul Totalitarismului \u015fi la Institutul de Istorie \u201eNicolae Iorga\u201d, Filip-Lucian Iorga (lector asociat la Facultatea de Litere a Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti, precum \u015fi la Institutul Diplomatic Rom\u00e2n \u015fi la Funda\u0163ia \u201eCalea Victoriei\u201c), Alexandru Du\u0163u (profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea \u201eSpiru Haret\u201c) \u015fi Vadim Guzun (diplomat \u015fi cercet\u0103tor). Cu preg\u0103tiri \u015fi v\u00e2rste diferite, to\u0163i cei patru invita\u0163i ating (\u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mic\u0103 sau mai mare) palierul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial \u00een domeniul cercet\u0103rii lor, astfel c\u0103 discu\u0163iile au fost la obiect \u015fi foarte bine argumentate.
\n\u201ePanic\u0103 \u015fi fric\u0103\u201d<\/strong>
\nRespect\u00e2nd tipicul, dup\u0103 scurta introducere a lui Alin Mure\u015fan, pre\u015fedintele Centrului de Studii \u00een Istorie Contemporan\u0103, Sorin Lavric a lansat prima \u00eentrebare, care viza posibilitatea clasei politice rom\u00e2ne\u015fti din epoc\u0103 de a \u00eempiedica restr\u00e2ngerea grani\u0163elor \u0163\u0103rii \u00een 1940 \u015fi dispari\u0163ia Rom\u00e2niei Mari, proasp\u0103t realizate. Primul care a luat cuv\u00e2ntul a fost Filip-Lucian Iorga. De\u015fi clasa politic\u0103 a momentului nu ar fi avut posibilitatea s\u0103 \u00eempiedice evenimentele din 1940, crede Filip-Lucian Iorga, ea nu trebuie exonerat\u0103 de r\u0103spunderea pe care atunci putea s\u0103 \u015fi-o fi exercitat p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t. Cercet\u0103torul completeaz\u0103 spun\u00e2nd c\u0103 tradi\u0163ia comportamentului deseori pasiv al clasei politice rom\u00e2ne\u015fti se reg\u0103se\u015fte \u015fi \u00een Interbelic, Rom\u00e2nia Mare fiind \u201ef\u0103cut\u0103 cadou\u201d rom\u00e2nilor de c\u0103tre mi\u015fc\u0103rile interna\u0163ionale de dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial. F\u0103r\u0103 a pronun\u0163a acuza\u0163ii, ci doar f\u0103c\u00e2nd o observa\u0163ie \u00eentemeiat\u0103 pe studiile consultate, Filip-Lucian Iorga adaug\u0103 ideea c\u0103 pu\u0163ini politicieni s-au pronun\u0163at \u00een acea vreme \u00eempotriva \u201erapturilor teritoriale\u201d.
\nDac\u0103 Filip Iorga se plaseaz\u0103 \u00eentr-un context diacronic mai amplu, Mioara Avram aprofundeaz\u0103 \u00een sincronie, spun\u00e2nd c\u0103 pierderea teritoriilor (Basarabia Bucovina de Nord, \u0162inutul Her\u0163a c\u0103tre URSS, Cadrilaterul c\u0103tre Bulgaria, Nord-Vestul Transilvaniei c\u0103tre Ungaria) a fost pe de o parte rezultatul unei erori de strategie \u00een cadrul politicii externe duse de Rom\u00e2nia (nu au existat scheme de securitate bine puse la punct, nu s-a consolidat rela\u0163ia cu marile puteri), iar, pe de alta, determinat\u0103 de incapacitatea acestora din urm\u0103 de a realiza \u015fi impune o politic\u0103 ferm\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte destinul \u0163\u0103rilor europene. Astfel c\u0103 vina nu trebuie aruncat\u0103 exclusiv asupra clasei politice, ci trebuie analizat contextul anului 1940 \u00een mod nuan\u0163at. R\u0103spunsul lui Alexandru Du\u0163u este ferm: clasa politic\u0103 nu ar fi putut \u00eempiedica pierderea teritoriilor, dar ar fi putut manifesta o atitudine demn\u0103. Existau, \u00een primul r\u00e2nd, explic\u0103 Alexandru Du\u0163u, diferite motive ale acestei neputin\u0163e: regimul autoritar al lui Carol al II-lea, turismul membrilor \u00eentre partidele politice, \u00eempiedicarea func\u0163ionarilor de a activa \u015fi \u00een via\u0163a politic\u0103 (\u00een condi\u0163iile \u00een care, p\u00e2n\u0103 atunci, ei reprezentau o pondere important\u0103), la care se ad\u0103uga instabilitatea politic\u0103 a Guvernului. Ajung\u00e2nd \u00een acest punct, \u00eentrebarea optim\u0103 devine, \u00een opinia lui Alexandru Du\u0163u, dac\u0103 Guvernul Rom\u00e2niei ar fi putut \u00eempiedica pierderea unei treimi din teritoriul \u015fi popula\u0163ia \u0163\u0103rii. R\u0103spunsul pe care-l d\u0103 e \u015fi el simplu: Guvernul ar fi putut contribui la diminuarea\u00a0 acestor pierderi, dar nu la \u00eempiedicarea lor total\u0103. \u00cen a doua parte a interven\u0163iei sale, Alexandru Du\u0163u insist\u0103 pe \u201eretragerea umilitoare\u201d a armatei rom\u00e2ne din calea sovieticilor, actul din 1940 fiind, cum spune \u015fi titlul unei c\u0103r\u0163i ale sale, un gest de \u201erapt \u015fi umilin\u0163\u0103\u201d.
\nVadim Guzun a fost \u00een asentimentul antevorbitorilor s\u0103i, fiind de p\u0103rere c\u0103 gestionarea la nivel interna\u0163ional a problemei a c\u00e2nt\u0103rit mai mult dec\u00e2t implicarea intern\u0103, \u00eens\u0103 pomene\u015fte \u015fi el nisipurile mi\u015fc\u0103toare pe care se situa clasa conduc\u0103toare la \u00eenceputul deceniului al cincilea al secolului trecut. Vadim Guzun se opre\u015fte \u015fi la condi\u0163iile psihologice ale popula\u0163iei acelor timpuri, cit\u00e2nd din raportul unui spion sovietic, ce conchisese clar: \u201epanic\u0103 \u015fi fric\u0103\u201d \u2013 \u00een cazul unor pierderi teritoriale, administra\u0163ia rom\u00e2n\u0103 se va retrage, iar popula\u0163ia nu va opune rezisten\u0163\u0103.
\nTrecerea Nistrului: <\/strong>
\ndecizia optim\u0103<\/strong>
\nCea de-a doua \u00eentrebare a avut \u00een vedere condi\u0163iile continu\u0103rii R\u0103zboiului \u015fi dincolo de Nistru. Nici aici r\u0103spunsurile nu difer\u0103 \u00een mod considerabil, dar fiecare invitat a accentuat o anumit\u0103 latur\u0103 a acestor ac\u0163iuni militare. Aduc\u00e2nd \u00een prim-plan figura lui Ion Antonescu, Filip-Lucian Iorga vorbe\u015fte despre fascina\u0163ia mare\u015falului pentru Hitler \u015fi politicile sale, invit\u00e2nd la privirea personajelor \u015fi a actelor din trecut \u00een registrul acelor epoci, \u015fi nu \u00een baza fondului de cuno\u015ftin\u0163e acumulat p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. De asemenea, el a adus \u00een discu\u0163ie imposibilitatea Rom\u00e2niei de a c\u00e2\u015ftiga un r\u0103zboi \u00eempotriva Uniunii Sovietice, \u00een cazul \u00een care ofensiva pe teritoriul sovieticilor ar fi continuat. Atr\u0103g\u00e2nd aten\u0163ia tot asupra contextului interna\u0163ional din epoc\u0103, Mioara Anton consider\u0103 c\u0103, din punct de vedere strategic, Rom\u00e2nia a fost for\u0163at\u0103 s\u0103 treac\u0103 Nistrul, altfel ajung\u00e2nd \u00een situa\u0163ia Iugoslaviei (1941) sau a Ungariei din 1944. Astfel c\u0103, \u00een absen\u0163a unei alian\u0163e propriu-zise, decizia a fost cea optim\u0103.
\nAlexandru Du\u0163u realizeaz\u0103 un tabloul mai amplu al evenimentelor din 1941, men\u0163ion\u00e2nd c\u0103 planul de recuperare a Basarabiei a apar\u0163inut Germaniei \u015fi c\u0103, la acel moment, era o necesitate. \u00cen primul r\u00e2nd pentru c\u0103 Uniunea Sovietic\u0103 era un pericol permanent, pentru c\u0103 Ungaria, vecina de la vest a Rom\u00e2niei, era \u015fi ea de partea nem\u0163ilor \u015fi, apoi, din loialitate \u015fi demnitate militar\u0103, absent\u0103, cum s-a v\u0103zut, \u00een 1940. Vadim Guzun duce povestea mai departe, vorbind despre prezen\u0163a Rom\u00e2niei \u00een Transnistria, care nu s-a comportat ca putere de ocupa\u0163ie autoritar\u0103, ci a avut doar rol de administra\u0163ie a provinciei, contrazic\u00e2nd oarecum ideea lansat\u0103 de Filip-Lucian Iorga privind admira\u0163ie necondi\u0163ionat\u0103 a lui Ion Antonescu pentru Hitler: de data aceasta, mare\u015falul a neglijat \u00eendemnurile exploatatoare ale F\u00fchrer-ului.
\n23 august 1944<\/strong>
\nUltima \u00eentrebare a fost poate cea mai tensionat\u0103, dac\u0103 se urm\u0103resc polemicile care anim\u0103 paliere largi ale popula\u0163iei rom\u00e2ne; a privit importan\u0163a \u015fi posibilele justific\u0103ri ale deciziei de la 23 august 1944. \u015ei aici, opiniile au fost similare. R\u0103spunsul lui Filip-Lucian Iorga a venit simplu: pactul de la 23 august a fost imperativ, cu c\u00e2t mai repede realizat, cu at\u00e2t mai bine pentru Rom\u00e2nia, \u00eentruc\u00e2t, \u00een condi\u0163iile sl\u0103birii Germaniei \u015fi ale ofensivei sovietice, tergiversarea ar fi fost fatal\u0103 pentru Rom\u00e2nia (ar fi existat posibilitatea anex\u0103rii complete a \u0163\u0103rii la URSS). Numindu-l, pe urmele lui Garcia M\u00e1rquez, \u201ecronica unei mor\u0163i anun\u0163ate\u201d, Mioara Aton accentueaz\u0103 \u015fi ea importan\u0163a \u00eencheierii armisti\u0163iului, Rom\u00e2nia pierz\u00e2nd la acel moment cu totul aten\u0163ia \u015fi interesul puterilor Occidentale.
\nCon\u015ftient de cele dou\u0103 accep\u0163iuni ale gestului din 1944 (tr\u0103dare sau demnitate), Alexandru Du\u0163u vede armisti\u0163iul ca pe trecerea Rom\u00e2niei de partea Na\u0163iunilor Unite (de vreme ce Occidentul sprijinise Rusia), precum \u015fi ca o revenire la un regim democratic. Inten\u0163ia regelui a fost, aten\u0163ioneaz\u0103 A. Du\u0163u, democra\u0163ia, nu comunismul, acesta din urm\u0103 fiind instalat c\u00e2teva luni mai t\u00e2rziu. R\u0103m\u00e2nd \u00eentrebarea dac\u0103, \u00een aceste condi\u0163ii, \u00een\u0163elegerea cu Germania a fost \u00eenc\u0103lcat\u0103, Alexandru Du\u0163u r\u0103spunde: nem\u0163ii deja retr\u0103seser\u0103 divizii importante din Estul Rom\u00e2niei, astfel c\u0103 sprijinul lor fusese diminuat; iar Rom\u00e2nia nu putea rezista atacurilor Alia\u0163ilor (deja trecuse prin bombardamentele asupra zonelor petrolifere, asupra Bucure\u015ftiului, iar a lupta contra puterilor occidentale al\u0103turate Uniunii Sovietice ar fi \u00eensemnat o condamnare sigur\u0103 la moarte). \u00cemp\u0103rt\u0103\u015find acelea\u015fi opinii cu cei care au vorbit \u00eenaintea sa, Vadim Guzun a amintit un nou gest\u00a0 neonorabil \u00een palmaresul rom\u00e2nesc din timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial \u2013 participarea regelui la prinderea \u015fi executarea lui Ion Antonescu.
\n\u00censcrise \u00een sfera profesionalismului, at\u00e2t din partea organizatorilor, c\u00e2t \u015fi din cea a invita\u0163ilor (sunt de remarcat concizia Mioarei Anton \u015fi explica\u0163iile pertinente oferite de Alexandru Du\u0163u), dezbaterile CSIC sunt importante nu doar prin subiectele pe care le propun, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 clarifice \u015fi s\u0103 ofere teme de reflexie privind trecutul recent, ci \u015fi prin oamenii pe care-i aduc \u00eempreun\u0103: tineri cercet\u0103tori \u00een domeniu, pasiona\u0163i de istorie, intelectuali func\u0163ion\u00e2nd \u00een domeniul \u015ftiin\u0163elor umaniste, studen\u0163i. Anul acesta, Centrul mai preg\u0103te\u015fte o serie de evenimente, cel mai recent fiind conferin\u0163a despre utilizarea psihiatriei ca form\u0103 de represiune \u00een perioada Ceau\u015fescu, ce va avea loc pe 29 septembrie, tot la Howard Johnson.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La \u015faptezeci de ani de la \u00eencheierea celei de-a doua conflagra\u0163ii mondiale, mar\u0163i, 16 septembrie, a avut loc dezbaterea Rom\u00e2nia \u00een al Doilea R\u0103zboi Mondial, organizat\u0103 de Centrul de Studii \u00een Istorie Contemporan\u0103. Dac\u0103 evenimentele similare de anul acesta au avut loc \u00een aula Bibliotecii Academiei, acum \u00eent\u00e2lnirea s-a \u0163inut la etajul \u00eent\u00e2i al Hotelului… Cite\u0219te mai mult »Dezbatere CSIC: \u201eRom\u00e2nia \u00een al Doilea R\u0103zboi Mondial\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[12347,12346],"class_list":["post-20746","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-romania-in-al-doilea-razboi-mondial","tag-vadim-guzun"],"views":970,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20746","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20746"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20746\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20746"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20746"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20746"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}