{"id":20744,"date":"2014-10-04T18:21:12","date_gmt":"2014-10-04T16:21:12","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20744"},"modified":"2014-10-04T18:21:12","modified_gmt":"2014-10-04T16:21:12","slug":"aceasta-e-soarta-idealurilor-evocari-din-cea-de-a-doua-faza-si-ultima","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/aceasta-e-soarta-idealurilor-evocari-din-cea-de-a-doua-faza-si-ultima\/","title":{"rendered":"Aceasta e soarta idealurilor? Evoc\u0103ri din cea de \u201ea doua faz\u0103\u201c \u2013 \u015fi ultima"},"content":{"rendered":"

Averile \u015fi ocrotirea lor<\/strong>
\nInfinit mai mare a fost satisfac\u0163ia resim\u0163it\u0103 de alt\u0103 categorie \u2013 cea care nu se resemna \u00een ruptul capului cu statutul modestiei proletare \u2013 la abrogarea legisla\u0163iei ce \u00eengr\u0103dea \u00eembog\u0103\u0163irea. Nu e vorba numai de foarfecele salarial de unul la cinci \u00eentre lefurile mici \u015fi cele mari, spulberat imediat, ori de \u201espiritul decen\u0163ei\u201c, \u015fi el pulverizat c\u00e2t ai zice pe\u015fte, ci de unele impedimente speciale puse \u00een calea ini\u0163iativei private, considerat\u0103 \u00eenainte dizolvant al regimului muncitoresc. Autonomizate, prim\u0103riile au \u00eenceput imediat s\u0103 emit\u0103, \u00een cascad\u0103, autoriza\u0163ii pentru mai viguroase sau mai anemice firme particulare. Cuprin\u015fi de febra afacerilor, bie\u0163ii rom\u00e2ni vindeau ce aveau, sau se \u00eemprumutau, \u015fi deschideau pr\u0103v\u0103lii \u00een propriile locuin\u0163e \u2013 cele aflate la parterul fa\u0163adei blocurilor. Al\u0163ii au cump\u0103rat magazine de stat, \u00een special Alimentarele, \u015fi s-au av\u00e2ntat \u00een comer\u0163ul capitalist. M\u0103runtele \u00eenjgheb\u0103ri n-au rezistat, penibilul comer\u0163 de apartament a sucombat repede, dar au \u00eenceput s\u0103 \u00eenfloreasc\u0103 marile afaceri pe scheletul industriei de stat \u015fi al \u00eentreprinderilor agricole. Ultima redut\u0103 \u00een calea avalan\u015fei privatiz\u0103rii a c\u0103zut odat\u0103 cu legea controlului averilor, \u00eempotriva c\u0103reia s-a dezl\u0103n\u0163uit o campanie furibund\u0103, fiind calificat\u0103 crim\u0103 a comunismului. \u00cei deranja \u00eengrozitor pe cei ce, \u00een umbr\u0103, vertiginos, acumulau capitalul: func\u0163ionari superiori din ministere, ce-\u015fi \u00eensu\u015feau substan\u0163iale crean\u0163e de stat \u00een valut\u0103, fo\u015fti bi\u015fni\u0163ari abili, \u00een stare s\u0103 colecteze tot ce curgea prin vranele deschise, ho\u0163i sadea, precum \u015fi \u015fefii \u00eentreprinderilor de care statul se debarasa public, declar\u00e2nd c\u0103 gestionarea industriei nu mai e de competen\u0163a guvernului (prim-ministrul se sp\u0103la pe m\u00e2ini cu sc\u00e2rb\u0103, etichet\u00e2nd-o \u201eun morman de fier vechi\u201c, iar noii \u00eentreprinz\u0103tori \u00eel luau \u00een serios \u00eencep\u00e2nd s\u0103 v\u00e2nd\u0103 fabricile la kilogram, la ton\u0103). Pe aceste c\u0103i, \u00een doar c\u00e2\u0163iva ani, s-au pus bazele sfid\u0103toarelor averi nemuncite, au ap\u0103rut ca din p\u0103m\u00e2nt milionarii \u015fi miliardarii, s-a evaporat patrimoniul economic na\u0163ional, cu prima \u015fi dramatica urmare: \u015fomajul de mas\u0103, s\u0103r\u0103cirea mul\u0163imilor, exodul a milioane de am\u0103r\u00e2\u0163i peste grani\u0163\u0103, la \u00eent\u00e2mplare, dezagregarea familiilor \u015fi abandonarea copiilor. A fost cea mai abject\u0103 bancrut\u0103 frauduloas\u0103 din istoria Rom\u00e2niei, al c\u0103rei manipulator lipsit de scrupule \u015fi de elementar\u0103 ru\u015fine a fost \u00eensu\u015fi statul, sub pulpana lui \u00eengr\u0103m\u0103dindu-se, ca ni\u015fte bestii hr\u0103p\u0103re\u0163e, noii politicieni, cu imensa lor clientel\u0103 de partid \u2013 dezgust\u0103toare pegr\u0103 a unei societ\u0103\u0163i aduse \u00een stare de catalepsie.
\nVisul celor ce se consideraser\u0103 prea de\u015ftep\u0163i \u015fi prea inspira\u0163i ca s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103 modul de via\u0163\u0103 bazat doar pe cinstita munc\u0103 proprie s-a \u00eemplinit. \u015ei-au putut pune \u00een func\u0163iune valen\u0163e mult\u0103 vreme ascunse \u2013 pe care nu le mai numesc \u2013, adjudec\u00e2ndu-\u015fi avu\u0163ia public\u0103 pentru care trudise un \u00eentreg popor decenii de-a r\u00e2ndul, edific\u00e2ndu-\u015fi chiar Paradisul pe p\u0103m\u00e2nt. Concomitent, se declan\u015fa sarabanda corup\u0163iei, aparatul de stat acumul\u00e2nd \u015fi el \u2013 poli\u0163i\u015fti, procurori, magistra\u0163i, primari \u015fi prefec\u0163i \u00eemp\u00e2nzind localit\u0103\u0163ile cu vile somptuoase, \u00eentemeindu-\u015fi conturi de banc\u0103. Ap\u0103reau pe firmamentul social conflictul de interese \u015fi traficul de influen\u0163\u0103, averile se \u00eenmul\u0163eau \u015fi cre\u015fteau ca p\u00e2inea cu maia \u00een copaie. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, ini\u0163iativa privat\u0103 e fructuoas\u0103, diversific\u0103 produc\u0163ia \u015fi serviciile, satisface nuan\u0163at nevoile popula\u0163iei \u2013 n-avem dec\u00e2t s\u0103 ne amintim anima\u0163ia de pia\u0163\u0103 creat\u0103 la un moment dat \u00een vechiul regim, pentru pu\u0163in timp, de faimo\u015fii mandatari \u2013, dar dup\u0103 1990, l\u0103sat\u0103 de capul ei, aceasta a dat na\u015ftere detestabilului \u201ecapitalism s\u0103lbatic\u201c, un fel de animal carnasier feroce, de jungl\u0103, care a trecut prin col\u0163ii lui trupul \u015fi sufletul societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti. S\u0103r\u0103cia, ca \u015fi pofta de aventur\u0103, de \u00eencercare a norocului cu riscul de rigoare, au ridicat infrac\u0163ionalitatea la cote nemaicunoscute. Escrocheria, jaful, subtilizarea banilor computeriza\u0163i \u015fi a cardurilor fac din rom\u00e2ni recordmeni, vedete ale ingeniozit\u0103\u0163ii \u015fi ale temerit\u0103\u0163ii negative, elemente antisociale foarte periculoase, interlopi interna\u0163ionali. Statul e slab \u015fi corupt. Justi\u0163ia sufer\u0103 de surditate (mai bun\u0103 ar fi fost cecitatea profesional\u0103 autoimpus\u0103), iar marile foruri na\u0163ionale mimeaz\u0103 st\u00e2ngace, amatoristic democra\u0163ia, privind olimpian peste \u0163ara \u00een suferin\u0163\u0103.
\nIdeea sus\u0163inut\u0103 cu vehemen\u0163\u0103 de structurile propagandistice este c\u0103 cel mai mare r\u0103u, venind dinspre r\u00e2nduielile trecute, ar fi controlul exercitat de societate asupra actelor membrilor s\u0103i. \u201eP\u00e2n\u0103 nu ne vom lecui de boala controlului social, se clameaz\u0103, nu ne putem socoti sc\u0103pa\u0163i cu adev\u0103rat din ghearele comunismului.\u201c Aceasta este, concentrat\u0103 esen\u0163ial, c\u00e2t de c\u00e2t camuflat\u0103, pledoaria \u00een ap\u0103rarea venalit\u0103\u0163ii \u015fi a fraudei ce invadeaz\u0103 toate ungherele lumii rom\u00e2ne\u015fti.
\nParc\u0103 de la un timp procurorii dau semne c\u0103 \u00eencep s\u0103 se trezeasc\u0103 din lungul \u015fi profundul lor somn. Poate c\u0103, \u00een vis, li s-a \u00eenvederat \u015fi datoria, pierdut\u0103 din vedere, a investig\u0103rii averilor prea mari, prea rapide \u015fi greu, dac\u0103 nu imposibil, de explicat \u015fi sus\u0163inut. \u201eA\u015fa s\u0103 le ajute Dumnezeu!\u201c, ca s\u0103-i parafrazez pe cei ce depun jur\u0103m\u00e2ntul.
\nO cucerire fundamental\u0103<\/strong>
\nOmul nu poate tr\u0103i vehicul\u00e2nd mecanic judec\u0103\u0163i de-a gata, fiecare \u00ee\u015fi formeaz\u0103 o opinie critic\u0103 proprie despre mediul social, \u00eentotdeauna ap\u0103r\u00e2nd neconcordan\u0163e \u00eentre interesul sau vederile cet\u0103\u0163enilor \u015fi cursul real al evenimentelor. \u015ei nimeni nu se mul\u0163ume\u015fte s\u0103-\u015fi m\u0103rturiseasc\u0103 opiniile sie\u015fi, \u00een forul intim, tuturor pl\u0103c\u00e2ndu-le s\u0103-\u015fi fac\u0103 auzit\u0103 vocea la cafenea sau la birt, \u00een pia\u0163\u0103, la coada de la percep\u0163ie, la slujb\u0103, printre colegi. Cel mai mult agreeaz\u0103 rom\u00e2nul s\u0103-i foarfece pe \u201ecei mari\u201c, s\u0103-i portretizeze \u015fi caricaturizeze, s\u0103 dialogheze cu ei \u00een absen\u0163\u0103. Nu trec de regul\u0103 la ac\u0163iune, \u00een rare cazuri se asociaz\u0103 pentru o manifestare de strad\u0103, exprimarea \u00een sine e de ajuns ca s\u0103-i elibereze de tensiunea interioar\u0103. Sunt, de asemenea, bucuro\u015fi s\u0103 g\u0103seasc\u0103 \u00een ziarul preferat sau la TV \u00eenfrunt\u0103ri de opinii \u00een care figureaz\u0103 \u015fi propriile considera\u0163ii. \u00cei afecteaz\u0103 obturarea acestui gen de comunicare civic\u0103, or, regimul comunist nu-l \u00eencuraja, \u00eel suspiciona. \u00cen faza a doua, forfecarea cet\u0103\u0163eneasc\u0103 nu se mai sanc\u0163iona ca \u00een perioada stalinist\u0103, dar, dup\u0103 un scurt interludiu benefic pentru democra\u0163ia popular\u0103, nici nu se mai agrea. Oamenii nu erau ancheta\u0163i, aresta\u0163i, dar se sim\u0163eau supraveghea\u0163i, asculta\u0163i de urechi b\u0103nuitoare \u015fi asta \u00eei irita, le t\u0103ia aplombul de cet\u0103\u0163eni cu opinie. Se dusese vestea, nu \u015ftiu c\u00e2t de \u00eentemeiat\u0103, c\u0103 cel mai periculos e s\u0103-l vorbe\u015fti de r\u0103u pe Ceau\u015fescu, \u015fi asta \u00eente\u0163ea antipatia fa\u0163\u0103 de personaj. Mo\u015ftenire p\u0103c\u0103toas\u0103, din timpul lui Stalin, fiindc\u0103 la noi \u015fi dinastia fusese \u201eliber\u0103 la b\u00e2rf\u0103\u201c, \u015fi nu numai pe strad\u0103 ori la cafenea, ci prin gazete, de la tribuna Parlamentului. Intangibilitatea \u015fefului fusese \u00eentronat\u0103 de regimul militar al lui Antonescu \u015fi, apoi, dup\u0103 venirea sovieticilor, din nou, mai restrictiv, ca represalii \u00eent\u00e2i, \u015fi deriv\u00e2nd mereu din condi\u0163ia partidului unic, f\u0103r\u0103 rival \u015fi f\u0103r\u0103 opozi\u0163ie. Orice critic\u0103 la adresa \u015fefului, \u00een comunism, atrage dup\u0103 sine, mai \u00eent\u00e2i \u00een partid, \u00een conducerea sa, acuza de deviere politic\u0103, de opozi\u0163ie, \u015fi se sanc\u0163ioneaz\u0103 ca atare.
\nE de la sine \u00een\u0163eles c\u0103 deschiderea por\u0163ilor de drept pentru e\u015faparea acumul\u0103rilor spiritului critic al cet\u0103\u0163enilor nu putea fi considerat\u0103 dec\u00e2t o binefacere \u015fi orice regim ar fi succedat celui socialist ar fi fost \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat cu c\u0103ldur\u0103 chiar \u015fi numai pentru at\u00e2t. Dar n-a fost numai at\u00e2t. \u00cen aceea\u015fi ordine de idei, oamenii s-au despov\u0103rat \u015fi de dosar, \u015fi de suspiciunea de a cere s\u0103 plece \u00een cutare sau cutare \u0163ar\u0103, precum \u015fi de d\u0103d\u0103ceala \u201ede sus\u201c, adic\u0103 de \u00eendrumarea ideologic\u0103 \u015fi politic\u0103. Cum s\u0103 nu exulte cet\u0103\u0163enii? E drept, de dosar nu au sc\u0103pat chiar de tot, fiindc\u0103 problema apartenen\u0163ei politice a \u00eenceput s\u0103 se pun\u0103 din nou, odat\u0103 cu alternarea partidelor la putere, acestea av\u00e2nd grij\u0103 s\u0103-\u015fi pun\u0103 \u00een posturi propria clientel\u0103. \u00cen schimb, circula\u0163ia \u00een exterior s-a v\u0103zut c\u0103 e chiar un imperativ al dezindustrializ\u0103rii, care a aruncat pe drumuri milioane de muncitori \u015fi speciali\u015fti, precum \u015fi al globaliz\u0103rii europene, ce permite \u0163\u0103rilor bogate s\u0103 importe bra\u0163e de munc\u0103 str\u0103ine pentru treburile inferioare, refuzate de autohtoni. \u00cen ceea ce prive\u015fte libera exprimare, aceasta este un real \u015fi, a\u015f zice, colosal succes al societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, o particularitate a vie\u0163ii publice de incontestabil\u0103 superioritate fa\u0163\u0103 de fostul regim. Dreptul oamenilor de a se pronun\u0163a liber \u00een orice chestiune social\u0103, inclusiv despre factorii de conducere ai \u0163\u0103rii, indiferent de condi\u0163ia lor cet\u0103\u0163eneasc\u0103 \u015fi de orientarea opiniilor politice, ne situeaz\u0103, prin exercitarea sa \u00een fapt, la nivelul \u0163\u0103rilor de autentic\u0103 democra\u0163ie.
\nE notoriu c\u0103 lupta de opinii se localizeaz\u0103 cu deosebire \u00een politic\u0103, acolo personajele av\u00e2nd cu adev\u0103rat ce \u00eemp\u0103r\u0163i \u015fi pentru ce se bate \u00eentre ele (spre deosebire de trecut, c\u00e2nd controversa politic\u0103 era exclus\u0103), iar politica a tras dup\u0103 sine mass-media, transform\u00e2nd-o \u00een teatru al r\u0103zboiului partidelor, \u00een arena de t\u0103v\u0103leal\u0103 a liderilor de orientare opus\u0103. Politicienii au la dispozi\u0163ie toate tribunele de exprimare public\u0103, ba \u015fi-au \u015fi subordonat administrativ unele mijloace de propagand\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t acestea au devenit arme de temut \u00een b\u0103t\u0103lia lor pentru putere. Din nefericire, aceast\u0103 includere a mass-media \u00een r\u0103zboi, \u00een slujba unei tabere sau alteia, afecteaz\u0103 inevitabil \u015fi pernicios o profesie menit\u0103 s\u0103 fie \u00eenainte-merg\u0103toare \u00een ecarisajul social, \u00een vituperarea viciilor politicii, \u00een combaterea derapajelor democra\u0163iei. Sunt grav afectate obiectivitatea, impar\u0163ialitatea \u00een comentarea fenomenului social. Jurnali\u015ftii sunt nevoi\u0163i s\u0103 intre \u00een r\u0103zboi \u015fi unii cu al\u0163ii, identific\u00e2ndu-se cu programul patronilor, b\u0103t\u00e2ndu-se \u00eentre ei pentru cauze ce nu le apar\u0163in, segment\u00e2nd tagma \u00een frac\u0163iuni rivale, decep\u0163ion\u00e2nd popula\u0163ia a c\u0103rei unic\u0103 busol\u0103 r\u0103m\u00e2ne astfel bunul sim\u0163 personal. Iar, din nefericire, polemica public\u0103 a abdicat, chiar \u00een sferele cele mai \u00eenalte (ca s\u0103 le zic a\u015fa) de la civiliza\u0163ie, a p\u0103r\u0103sit terenul intelectualit\u0103\u0163ii \u015fi bunei cuviin\u0163e \u015fi s-a afundat \u00een grobianism, uz\u00e2nd intensiv de limbajul mahalalei de alt\u0103dat\u0103, \u00eenlocuind argumenta\u0163ia cu ofensa bazat\u0103 nu rareori pe fals, pe calomnie.
\nPoporenii \u00ee\u015fi pot exprima \u015fi ei opinia, \u015fi chiar o fac, dar cine \u00eei aude? Except\u00e2ndu-i pe cei ce ies \u00een strad\u0103 cu pancarte \u015fi scand\u0103ri, filma\u0163i de operatori \u015fi publica\u0163i la jurnalul de sear\u0103. Sau pe \u201eciuda\u0163ii\u201c care se ca\u0163\u0103r\u0103 pe st\u00e2lpi de telegraf sau pe acoperi\u015furile de bloc \u015fi revendic\u0103 ceva \u00een gura mare, \u00eenjur\u00e2nd prim\u0103ria, poli\u0163ia, guvernul \u015fi amenin\u0163\u00e2nd cu sinuciderea. Restul oamenilor de r\u00e2nd \u00ee\u015fi v\u0103d de treab\u0103 \u2013 dac\u0103 o au \u2013, prefer\u0103 s\u0103 cotrob\u0103iasc\u0103 \u00een t\u0103cere prin pubele ori s\u0103 cer\u015feasc\u0103, iar al\u0163ii s\u0103-i buzun\u0103reasc\u0103 pe cei mai distra\u0163i. Nici s\u0103 publice prin ziare nu e chiar la \u00eendem\u00e2na oricui. Exist\u0103 persoane vigilente care se o\u0163\u0103r\u0103sc dac\u0103 nu le e pe plac biografia vreunui publicist. \u201eDe ce i se permite \u0103stuia s\u0103 scrie \u00een pres\u0103, mai ales \u00een publica\u0163ia x? \u0102sta vine din vechiul regim, nu are dreptul la exprimare liber\u0103 \u00een regimul nostru!\u201c Nici nu-i intereseaz\u0103 ce spune persoana \u00een cauz\u0103, fiindc\u0103 ei vor ca aceasta s\u0103 nu spun\u0103 nimic, s\u0103 le lase lor tot spa\u0163iul de exprimare. Se vede c\u0103 au cerut libertate de cuv\u00e2nt doar pentru ei \u00een\u015fi\u015fi. Cum f\u0103ceau \u015fi matadorii primei etape a comunismului. Ideea democra\u0163iei limitative n-a murit de tot, anumi\u0163i oameni nu se pot adapta nici la regimul cu care le place s\u0103 se laude, oric\u00e2t s-ar deghiza \u00een campioni ai libert\u0103\u0163ii.
\nFormele f\u0103r\u0103 fond<\/strong>
\nRom\u00e2nii se dezgustaser\u0103 de fanfaronada devenit\u0103 proprie modului de func\u0163ionare a mecanismului public socialist, de formele f\u0103r\u0103 fond ce nu se l\u0103sau r\u0103puse, ci mai degrab\u0103 se amplificau \u2013 considerate parc\u0103 de Maiorescu, la vremea sa, o meteahn\u0103 na\u0163ional\u0103. Se pare c\u0103 ele au ap\u0103rut la noi atunci c\u00e2nd ni se impunea s\u0103 prelu\u0103m experien\u0163e str\u0103ine \u00een care nu prea credeam. Dac\u0103 ne g\u00e2ndim bine, socialismul a excelat \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103, investind maximum de fantezie \u00een golirea de con\u0163inut \u015fi \u00een caricaturizarea pompoaselor himere furnizate de URSS. Astfel Marea Adunare Na\u0163ional\u0103 \u2013 sinonimul Sovietului Suprem \u2013, dup\u0103 titulatur\u0103 \u015fi conform statutului cel mai \u00eenalt organ de putere al statului \u015fi \u00een acela\u015fi timp cel mai reprezentativ for al democra\u0163iei populare, con\u0163inea \u00eentr-adev\u0103r toate e\u015fantioanele cet\u0103\u0163ene\u015fti sub raport zonal, etnic, profesional, de v\u00e2rst\u0103, sex \u015fi studii, iar sub cel individual, persoane selectate dintre frunta\u015fii breslelor. Rolul acestui irepro\u015fabil cumul de valori se rezuma \u00eens\u0103 la o reprezentativitate formal\u0103. Periodic \u00eei venea fiec\u0103ruia r\u00e2ndul s\u0103 spun\u0103 ceva \u2013 m\u0103car o dat\u0103 \u00een legislatur\u0103 \u2013, respectiv s\u0103 propun\u0103 sau s\u0103 sus\u0163in\u0103 tema aflat\u0103 pe agend\u0103, venit\u0103 de la foruri superioare. Ale\u015fii exercitau o func\u0163ie de mici pietre pre\u0163ioase pe o coroan\u0103 de carton, cu care se f\u0103lea o idee f\u0103r\u0103 con\u0163inut. Cam acela\u015fi rol aveau organiza\u0163iile de mas\u0103 \u2013 \u00een frunte cu sindicatele, denumite \u201ecurea de transmisie\u201c, adic\u0103 f\u0103c\u00e2nd curierat \u00eentre dou\u0103 p\u0103r\u0163i \u2013 ca \u015fi alte forma\u0163iuni cam de tipul comitetelor publice ad-hoc destinate, s\u0103 zicem, anivers\u0103rii sau comemor\u0103rii a ceva. Exista \u015fi un fel de partid al cet\u0103\u0163enilor f\u0103r\u0103 partid \u2013 Frontul Unit\u0103\u0163ii Socialiste \u2013, fanto\u015f\u0103 f\u0103r\u0103 atribu\u0163ii concrete, f\u0103r\u0103 nici o putere real\u0103.
\nUn loc central \u00een acest sistem aveau mitingurile \u015fi adun\u0103rile publice, toate furniz\u00e2nd o uria\u015f\u0103 senza\u0163ie de plictiseal\u0103 \u015fi grea\u0163\u0103. Acolo N.C., \u00een \u00eencheierea unor campanii sau a faimoaselor sale \u201evizite de lucru\u201c, \u201ese \u00eent\u00e2lnea cu poporul\u201c. Punctul de plecare al acestui stil fusese ceva autentic \u2013 neuitata adunare cet\u0103\u0163eneasc\u0103 din Capital\u0103, unde N.C. oc\u0103r\u00e2se f\u0103r\u0103 menajamente invadarea Cehoslovaciei reformiste de c\u00e3tre trupele Tratatului de la Var\u015fovia, \u00een spe\u0163\u0103 URSS, dup\u0103 care urmaser\u0103 \u00eent\u00e2lniri cu popula\u0163ia din majoritatea regiunilor, \u00een care se producea sus\u0163inerea rom\u00e2nilor fa\u0163\u0103 de politica de independen\u0163\u0103. \u00cen ultimul deceniu mitingurile nu mai exprimau sprijinul de mas\u0103 \u00een \u00eenfruntarea cu puterea hegemon\u0103, erau un reflex, o iner\u0163ie. Ele certificau, chipurile, adeziunea popular\u0103 la politica curent\u0103 de construc\u0163ie a unui socialism \u201emultilateral dezvoltat\u201c. Mitingurile urmau un scenariu regizoral \u00een care prevalau aclama\u0163iile. Luau \u015fi aici cuv\u00e2ntul \u201eexponen\u0163i\u201c, citind spiciuri scrise de al\u0163ii, inaudibile din cauza h\u0103rm\u0103laiei, dup\u0103 care urmau cli\u015feele uzate ale lui NC, \u00eentrerupt la c\u00e2teva fraze o dat\u0103 de zbieretele muncitore\u015fti. \u00cen final, mitingi\u015ftii, ce sc\u0103paser\u0103 de o zi de munc\u0103, se duceau s\u0103 s\u0103rb\u0103toreasc\u0103 evenimentul, b\u00e2ndu-\u015fi berea \u00een eufemismul expresiilor \u015fi gesturilor tr\u0103d\u00e2nd o alt\u0103 \u201eadeziune\u201c. Decembrie \u201989 i-a exonerat pe oameni \u015fi de aceast\u0103 corvoad\u0103. Un formalism bombastic se releva \u00een campaniile electorale, c\u00e2nd cet\u0103\u0163enii \u00ee\u015fi alegeau reprezentantul \u00een persoana singurului candidat propus. Ei participau la acest joc de societate cu un z\u00e2mbet placid, resemnat, cum au adul\u0163ii c\u00e2nd accept\u0103 s\u0103 mimeze \u201eleap\u015fa pe furate\u201c cu progeniturile venite de la gr\u0103dini\u0163\u0103. Decembrie a adus \u015fi ie\u015firea din acest joc infantil.
\nDar \u00eentrebarea pe care ne-o punem, dup\u0103 25 de ani, este: au ie\u015fit cu adev\u0103rat din joc? Oamenilor le dau un sentiment mai tonic, le hr\u0103nesc mai mult demnitatea, le \u00eemplinesc mai bine nevoile alegerile de azi? Sau supline\u015fte asemenea efecte faptul c\u0103 \u00een ziua respectiv\u0103 au ocazia s\u0103 m\u0103n\u00e2nce c\u00e2\u0163iva mici \u015fi s\u0103 bea o bere gratis, poate chiar s\u0103 \u00eencaseze pe nemuncite 100 de lei? Nu-l cunosc pe cel ce-l aleg, dar s-au convins c\u0103 aceasta n-are nici o importan\u0163\u0103, c\u0103ci oricine ar fi, tot nu va rezulta din aceasta nimic. Dar \u015fi c\u00e2nd voteaz\u0103 ceva \u00een care cred, o m\u0103sur\u0103 adic\u0103, o idee ce eman\u0103 \u015fi din convingerile lor, constat\u0103 c\u0103 votul e formal. Sub diferite pretexte, sunt cazuri c\u00e2nd acesta nu se valideaz\u0103, indiferent c\u00e2te milioane de adep\u0163i a avut ideea. Formalismul e, prin urmare, departe de a disp\u0103rea. Cu at\u00e2t mai r\u0103u cu c\u00e2t azi alegerile sunt esen\u0163a libert\u0103\u0163ii \u015fi a democra\u0163iei, actul major prin care poporul valideaz\u0103 regimul, un partid, un conduc\u0103tor. Noul Parlament nu e \u015fi el, \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103, continuator al formei f\u0103r\u0103 fond? Anchetele sale social-politice pornite viforos, ca \u015fi declara\u0163iile ritoase, f\u0103cute cu toat\u0103 solemnitatea \u015fi gravitatea nu o dat\u0103, r\u0103m\u00e2n vorb\u0103 goal\u0103 \u015fi liter\u0103 moart\u0103. Cei viza\u0163i \u00een mod acuzator nu numai c\u0103-i r\u00e2d Parlamentului \u00een nas, dar \u00eel \u015fi fac de dou\u0103 parale, m\u0103tur\u0103 cu el pe jos, iar ale\u015fii \u00ee\u015fi bag\u0103 coada \u00eentre picioare \u015fi tac m\u00e2lc. Aceasta nu e numai form\u0103 f\u0103r\u0103 fond, adic\u0103 \u00een sine ceva benign, e compromiterea \u00een fapt a structurii democratice apar\u0163in\u00e2nd statului de drept. La r\u00e2ndul ei, mass-media scris\u0103 \u015fi audiovizual\u0103, mereu cu ochii \u00een patru, pasionat\u0103 de nobila menire \u00een care crede, alerg\u00e2nd de diminea\u0163a p\u00e2n\u0103 noaptea, surprinde devieri de la drumul cel bun, le semnaleaz\u0103, aduce dovezi, comenteaz\u0103 caustic, dar ceea ce face nu are ecou. Nu sensibilizeaz\u0103 \u015fi nu alarmeaz\u0103 pe nimeni. Dup\u0103 c\u00e2teva zile, cea de a patra putere e nevoit\u0103 s\u0103 urmeze alt\u0103 pist\u0103 ce se reclam\u0103 \u00een mod presant \u015fi, \u00een climatul de t\u0103cere \u015fi nep\u0103sare, alarma de mai \u00eenainte, de real\u0103 gravitate, se stinge, cade \u00een desuetudine.
\nPeste tot, a\u015fadar, iar forme f\u0103r\u0103 fond? \u015ei tot mai mult\u0103 ineficien\u0163\u0103?
\nAceasta e soarta idealurilor?<\/strong>
\nNu mai credem, cumva, nici \u00een noile structuri, \u00een noul sistem? Nu mai credem \u00een nimic? A crede \u00een ceva cu tot dinadinsul, aceasta pare a fi totu\u015fi una dintre condi\u0163iile indispensabile ale succesului \u015fi, ca atare, ale progresului.
\n\u00cen primii ani ai \u201efazei a doua\u201c, cea inaugurat\u0103 sub semnul industrializ\u0103rii, c\u00e2nd peste tot r\u0103sunau acordurile aspre ale \u015fantierelor \u015fi construc\u0163iei, acest popor \u00eencepea s\u0103 cread\u0103 c\u0103 a intrat, \u00een sf\u00e2r\u015fit, \u00eentr-o zodie fast\u0103, cum nu mai cunoscuse, sper\u00e2nd din tot sufletul \u00een binefacerile marii \u00eencord\u0103ri na\u0163ionale. Ideea prosperit\u0103\u0163ii apropiate c\u0103p\u0103ta credit, sus\u0163inut\u0103 fiind de rapida rostuire a milioane de oameni care-\u015fi \u00eensu\u015feau noi \u015fi frumoase profesii, \u00ee\u015fi c\u00e2\u015ftigau existen\u0163a \u00een mod onest, cu lini\u015ftea sufleteasc\u0103 a zilei de m\u00e2ine asigurat\u0103. Optimismul se baza \u015fi pe desprinderea Rom\u00e2niei de tutela sovietic\u0103 ce adusese at\u00e2ta r\u0103u, \u00eendurer\u00e2nd na\u0163ia, \u00eencovoind-o sub injusti\u0163ie \u015fi abuzuri. Pe m\u0103sur\u0103 ce timpul trecea \u015fi conturul patrimoniului economic se reliefa cu pregnan\u0163\u0103, \u015fi de la care trebuia s\u0103 vin\u0103 bel\u015fugul, iar autonomia activ\u0103 de stat \u00eei aducea Rom\u00e2niei o considerabil\u0103 reputa\u0163ie interna\u0163ional\u0103, oamenii au \u00eenceput s\u0103 se izbeasc\u0103 de noi inadverten\u0163e. O planificare tributar\u0103 \u00eenc\u0103 \u201elegilor obiective\u201c, \u015fi mai ales comandamentului unipersonal subiectiv, deregla mecanismul economic, \u00eempiedic\u00e2ndu-l s\u0103 se dezvolte \u015fi s\u0103 func\u0163ioneze realist, s\u0103 asigure venituri stimulative, capabile s\u0103 cointereseze material, la marile eforturi, personalul muncitor. Totodat\u0103, de\u015fi se refuzau \u00een continuare grilele ideologico-politice sovietice \u015fi amestecul str\u0103in, se putea observa revenirea, pe ici pe colo, sub alt\u0103 form\u0103, a unor practici dezavuate: iar\u0103\u015fi un accent exagerat pe \u201eeduca\u0163ia politic\u0103\u201c, reintrarea \u00een ac\u0163iune, chiar dac\u0103 disimulat, a Securit\u0103\u0163ii, nu sub egida luptei de clas\u0103, ci \u00een virtutea unei suspiciuni ce p\u0103rea a fi predestinat\u0103, controlul vie\u0163ii particulare, preferin\u0163a pentru elementul proletar (ca origine \u015fi mentalitate), fr\u00e2narea rela\u0163iilor culturale \u015fi omene\u015fti cu str\u0103in\u0103tatea, indispozi\u0163ia fa\u0163\u0103 de critica de pres\u0103 \u015fi, poate cel mai sup\u0103r\u0103tor, o degringolad\u0103 a pie\u0163ei interne, \u00een special a aprovizion\u0103rii alimentare a popula\u0163iei. Paralel cu declinul, prolifera \u015fi se \u00eente\u0163ea \u00eens\u0103 demagogia doctrinar\u0103, se acutizau lozincile sfor\u0103itoare, previziunile f\u0103r\u0103 acoperire, o verbozitate cu rezonan\u0163a cea mai dezagreabil\u0103. Idealurile se caricaturizau. \u00cen urechile oamenilor r\u0103sunau strident \u015fi dezgust\u0103tor ridicolele finaluri de discurs: \u201e\u00cenainte, spre culmile de aur ale comunismului!\u201c sau \u201eSpre crestele cele mai \u00eenalte ale bun\u0103st\u0103rii \u015fi fericirii\u201c. Stereotipie, gongorism, evadare halucinant\u0103 din realitate! La at\u00e2t se reduceau de-acum idealurile \u2013 la o goarn\u0103 stricat\u0103, ce \u0163ipa co\u015fmaresc.
\nSe spune c\u0103 toate idealurile sociale, mai devreme sau mai t\u00e2rziu, se erodeaz\u0103, credin\u0163a \u00een ele p\u0103le\u015fte, p\u00e2n\u0103 se transform\u0103 \u00een decep\u0163ie \u015fi marasm. Cel mai vechi capitalism, cel englez, a avut longevitate fiindc\u0103 a fost alimentat de un uria\u015f imperiu colonial. De c\u00e2nd \u015fi-a pierdut \u00eens\u0103 posesiunile de peste m\u0103ri \u015fi \u0163\u0103ri, Anglia a devenit discipol al tinerei \u015fi musculoasei Americi de Nord (unde st\u0103p\u00e2nise odinioar\u0103), dornic\u0103 \u015fi aceasta de imperiu, dar neputincioas\u0103 s\u0103 \u015fi-l constituie, de\u015fi corpurile expedi\u0163ionare trimise colo \u015fi colo sunt infinit mai bine echipate. \u015ei acest cel mai t\u00e2n\u0103r capitalism, cel din SUA, doar cu o sut\u0103 \u015fi ceva de ani \u00een spate, e deja pe cale s\u0103 piard\u0103, dac\u0103 nu a \u015fi f\u0103cut-o, faimosul \u201evis american\u201c, adic\u0103 \u201e\u00eembog\u0103\u0163irea rapid\u0103 a tuturor \u00eentr-o \u0163ar\u0103 liber\u0103 pentru to\u0163i\u201c. Acum, la ordinea zilei pare s\u0103 fie o slujb\u0103 pentru fiecare \u015fi o asisten\u0163\u0103 medical\u0103 generalizat\u0103. \u00cen Rusia, regimul instaurat de mul\u0163imi cu arma \u00een m\u00e2n\u0103 \u00eencepuse s\u0103 b\u0103lteasc\u0103 sub raportul idealurilor \u015fi al for\u0163ei propulsoare \u00eenainte de a \u00eemplini v\u00e2rsta a treia a unui om obi\u015fnuit, \u015fi la doar c\u00e2\u0163iva ani peste 70, a falimentat. La noi \u00ee\u015fi pierduse suflul dup\u0103 patruzeci \u015fi ceva, de fapt dup\u0103 dou\u0103zeci, dac\u0103 lu\u0103m \u00een considerare c\u0103 regimul se impusese \u00een calitate de cauz\u0103 popular\u0103 abia la jum\u0103tatea anilor \u201960. Avem acum un sfert de veac de la proclamarea statului de drept, cel cu libert\u0103\u0163i egale pentru toat\u0103 lumea sub domnia neinfluen\u0163abil\u0103, egal\u0103 \u015fi incoruptibil\u0103 a legii. Constat\u0103m c\u0103 \u015fi acesta \u015fi-a pierdut str\u0103lucirea, \u015fi chiar veridicitatea. Principala acuz\u0103 adus\u0103 de opinia public\u0103 politicienilor succeda\u0163i la putere \u00een acest r\u0103stimp este chiar subminarea statului de drept, promovarea controlului politic asupra justi\u0163iei \u2013 garanta democra\u0163iei \u2013, ba \u015fi unele tendin\u0163e specifice statului poli\u0163ist.
\n\u00centr-adev\u0103r, \u00een ce s\u0103 mai cread\u0103 poporenii no\u015ftri? Unii spun c\u0103 doar \u00een schimbarea sistemului. De ce? Pentru a o lua din nou de la cap\u0103t? \u015ei cu ce altceva s\u0103-l schimbe? A aflat \u00eentre timp cineva panaceul r\u0103ului ce nu se curm\u0103? Suntem cu to\u0163ii prea obosi\u0163i \u015fi deziluziona\u0163i, \u015fi nu \u015ftim \u00een ce s\u0103 ne mai punem n\u0103dejdea? \u00cen tinerii care se rostogolesc, precum o turm\u0103 de bizoni anemia\u0163i, \u00een pr\u0103pastia… bacalaureatului? \u00cen ei, \u00eemi permit eu s\u0103 spun, chiar \u00een ei, deoarece cu siguran\u0163\u0103 posed\u0103, totu\u015fi, resurse de autorevitalizare moral\u0103 \u015fi intelectual\u0103 \u015fi de resuscitare a elanului. Se pot transforma din nou \u00een bizoni viguro\u015fi \u015fi energici, \u00een stare s\u0103 ia r\u0103ul \u00een coarne. Dar s\u0103 aib\u0103 mil\u0103 de bietul nostru popor, deoarece \u201ec\u0103pc\u0103unii\u201c l-au l\u0103sat \u00een pielea goal\u0103 \u015fi a ajuns, s\u0103rmanul, numai piele \u015fi os.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Averile \u015fi ocrotirea lor Infinit mai mare a fost satisfac\u0163ia resim\u0163it\u0103 de alt\u0103 categorie \u2013 cea care nu se resemna \u00een ruptul capului cu statutul modestiei proletare \u2013 la abrogarea legisla\u0163iei ce \u00eengr\u0103dea \u00eembog\u0103\u0163irea. Nu e vorba numai de foarfecele salarial de unul la cinci \u00eentre lefurile mici \u015fi cele mari, spulberat imediat, ori de… Cite\u0219te mai mult »Aceasta e soarta idealurilor? Evoc\u0103ri din cea de \u201ea doua faz\u0103\u201c \u2013 \u015fi ultima<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[12345],"class_list":["post-20744","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-text-dumitru-popescu"],"views":1074,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20744","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20744"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20744\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20744"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20744"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20744"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}