{"id":20742,"date":"2014-10-04T18:19:02","date_gmt":"2014-10-04T16:19:02","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20742"},"modified":"2014-10-04T18:19:02","modified_gmt":"2014-10-04T16:19:02","slug":"si-daca-le-reusea-scotienilor-miscarea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/si-daca-le-reusea-scotienilor-miscarea\/","title":{"rendered":"\u015ei dac\u0103 le reu\u015fea sco\u0163ienilor mi\u015fcarea?"},"content":{"rendered":"

Independentismul este noul virus care \u00eemboln\u0103ve\u015fte Europa. De la aceast\u0103 constatare pornesc mai toate analizele din presa interna\u0163ional\u0103 ocazionate de referendumul din 18 septembrie prin care guvernul de la Edinburgh a \u00eencercat s\u0103 smulg\u0103 independen\u0163a Sco\u0163iei. E\u015fecul a venit ca o izb\u0103vire, dar acordul dat de Londra pentru organizarea referendumului este socotit o mare eroare. Virusul, chiar \u015fi cel politic, contamineaz\u0103. \u015etiam de frigurile care \u00eei scutur\u0103 de mult pe basci \u015fi cataloni \u00een Spania, pe flamanzi \u00een Belgia, pe bretoni \u015fi corsicani \u00een Fran\u0163a, pe \u201enordi\u015fti\u201c \u00een Italia. Dar am aflat cu surpriz\u0103 c\u0103 \u00een Germania a fost creat un partid al independen\u0163ei Bavariei! Europa, \u00eencotro?<\/strong><\/em>
\nUn e\u015fec a\u015fteptat cu sufletul la gur\u0103<\/strong>
\nPremierul sco\u0163ian Alex Salmond, cel care a condus campania pentru independen\u0163a Sco\u0163iei, \u015fi-a dat demisia imediat ce a cunoscut rezultatul referendumului. \u015ei-a acceptat \u00eenfr\u00e2ngerea demn, civilizat, f\u0103r\u0103 s\u0103 suspecteze scrutinul de fraude electorale. \u201eSco\u0163ia a decis deocamdat\u0103 s\u0103 nu devin\u0103 un stat independent. Accept verdictul popular \u015fi chem \u00eentreaga Sco\u0163ie s\u0103 respecte verdictul democratic\u201c, a declarat Salmond. O or\u0103 mai t\u00e2rziu, premierul David Cameron a salutat de la Londra votul care \u201epermite s\u0103 p\u0103str\u0103m unit\u0103 \u0163ara noastr\u0103 \u00een care tr\u0103iesc patru na\u0163iuni\u2026 (Rezultatul) a fost stabilit pentru o genera\u0163ie, poate pentru totdeauna, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu mai existe dispute, s\u0103 nu se mai ajung\u0103 la noi \u00eencerc\u0103ri\u201c.
\nVinova\u0163ii pentru amploarea mi\u015fc\u0103rii independentiste din Sco\u0163ia se afl\u0103 \u00een Marea Britanie. Londra a acordat destule drepturi sco\u0163ienilor, dar a ignorat mult\u0103 vreme particularit\u0103\u0163ile unui popor mai s\u0103rac dec\u00e2t fra\u0163ii englezi. Un puternic sentiment de grup, de colectivitate a accentuat la sco\u0163ieni nevoia unei solidarit\u0103\u0163i protectoare. S-a ad\u0103ugat dezam\u0103girea produs\u0103 \u00een ultimele decenii de guvern\u0103rile de dreapta, fie de la Edinburgh, fie de la Londra. Sco\u0163ia a avut o anumit\u0103 autonomie (educa\u0163ie, s\u0103n\u0103tate, administra\u0163ie) iar din 1998, la Edinburgh, func\u0163ioneaz\u0103 un Parlament. Cu toate acestea, tenta\u0163ia separ\u0103rii de Regatul Unit a r\u0103mas important\u0103. Sco\u0163ienii au socotit c\u0103 dreptul la diferen\u0163\u0103 nu le este respectat pe deplin. Motive de frustrare s-au ivit. Madame Thatcher avea un dispre\u0163 suveran pentru ideea de comunitate, de societate: \u201eSocietatea? A\u015fa ceva nu exist\u0103\u201c. Profesorul sco\u0163ian Michael Keating de la Universitatea din Aberdeen traduce astfel vorbele \u201edoamnei de fier\u201c care a condus Regatul Unit din 1979 p\u00e2n\u0103 \u00een 1990: \u201eAspira\u0163iile noastre la autonomie sunt rezultatul a patruzeci de ani de divergen\u0163e \u00eentre Sco\u0163ia social-democrat\u0103, profund ata\u015fat\u0103 statului-providen\u0163ial, \u015fi o putere britanic\u0103 din ce \u00een ce mai fascinat\u0103 de neoliberalism\u201c.
\nSe spune c\u0103 soarta referendumului a fost hot\u0103r\u00e2t\u0103 nu de cei care voiau independen\u0163a, nici de cei care se opuneau, ci de cei care nu \u015ftiau dac\u0103 merit\u0103 s\u0103 mearg\u0103 la vot. Tendin\u0163a multora era s\u0103 voteze ruptura. \u201e\u00centr-o \u0163ar\u0103 unde apartenen\u0163a la comunitate este at\u00e2t de puternic\u0103, cum s\u0103 ne sim\u0163im reprezenta\u0163i de guvernul \u015fi parlamentul de la Londra care nu cred dec\u00e2t \u00een individ?, se \u00eentreba unul dintre indeci\u015fi\u201c. P\u00e2n\u0103 la urne mul\u0163i s-au r\u0103zg\u00e2ndit \u015fi unioni\u015ftii au ob\u0163inut\u0103 55,3%.
\nRa\u0163iunile referendumului<\/strong>
\nCe c\u00e2\u015ftiga\u0163i cu independen\u0163a, a fost laitmotivul \u00eentreb\u0103rilor unioni\u015ftilor. Guvernarea proprie \u015fi dreptul de a exploata petrolul \u00een Marea Nordului au fost r\u0103spunsurile separati\u015ftilor. Nimeni nu calcula ce costuri presupune o guvernare proprie \u015fi nici c\u00e2t de mari sunt rezervele de petrol. \u00cen afar\u0103 de nehot\u0103r\u00e2\u0163i, o lovitur\u0103 nea\u015fteptat\u0103 fost dat\u0103 de anun\u0163ul B\u0103ncii Sco\u0163iei c\u0103 va fi obligat\u0103, din ra\u0163iuni de tradi\u0163ie \u015fi de afaceri, s\u0103 se stabileasc\u0103 la Londra. Mul\u0163i investitori au dat \u015fi ei de \u00een\u0163eles c\u0103 se vor orienta spre alte z\u0103ri. Perspectiva cea mai neagr\u0103 ar fi deschis-o pierderea automat\u0103 de c\u0103tre o Sco\u0163ie independent\u0103 a calit\u0103\u0163ii de membr\u0103 a NATO \u015fi Uniunii Europene. Argumentul: integrarea \u015fi aderarea s-au f\u0103cut \u00een numele Regatului Unit, nu al p\u0103r\u0163ilor componente ale acestuia. S\u0103 mai spunem, fie \u015fi \u00een treac\u0103t, ca o ciud\u0103\u0163enie a campaniei de dob\u00e2ndire a independen\u0163ei, absen\u0163a total\u0103 a g\u0103l\u0103giei \u201everzilor\u201c sco\u0163ieni care pretindeau, \u00eenainte de vot, s\u0103 se renun\u0163e la g\u0103zduirea submarinelor nucleare ale Regatului Unit \u00een apele Sco\u0163iei.
\nPe un alt plan, o Sco\u0163ie independent\u0103 ar fi dat o lovitur\u0103 de gra\u0163ie Uniunii Europene. Precedentul ar fi alimentat euroscepticismul nu numai \u00een Marea Britanie, ci \u015fi \u00een Fran\u0163a, aflat\u0103 \u00een fa\u0163a unor alegeri care ar putea s\u0103 aduc\u0103 \u00een prim plan Frontul Na\u0163ional al \u00eenver\u015funatei doamne antieuropene Marine Le Pen. Consecin\u0163ele desprinderii Sco\u0163iei au fost evaluate mai atent din aceast\u0103 perspectiv\u0103 \u015fi cancelariile europene au fost interesate s\u0103-i vin\u0103 \u00een ajutor Londrei. Pentru ca referendumul s\u0103 e\u015fueze au fost mobilizate for\u0163e importante. B\u0103t\u0103lia l\u0103sa impresia unei disper\u0103ri, \u00eenc\u00e2t am avut momente \u00een care mi-am dorit ca Sco\u0163ia s\u0103 se desprind\u0103 pentru a le demonstra conduc\u0103torilor de azi ai Europei unite c\u0103 nu sunt la \u00een\u0103l\u0163imea istoriei. Prea mult timp \u015fi-au pierdut cu reforme de fa\u0163ad\u0103 reduc\u00e2nd proiectul european la for\u0163a banului pe pia\u0163a liber\u0103. Sau recurg\u00e2nd la reforme marginale, cum ar fi preocuparea obsedant\u0103 pentru regionalizare sau pentru protec\u0163ia minorit\u0103\u0163ilor de tot felul. Conceptul de regionalizare \u015fi dedicarea obsesiv\u0103 problemelor ridicate de minorit\u0103\u0163i au alimentat fierberea independentist\u0103. Cine amenin\u0163\u0103 ast\u0103zi existen\u0163a minorit\u0103\u0163ilor \u00een Europa secolului XXI? Cine are interes pentru fragmentarea statelor \u00een regiuni? Ambele direc\u0163ii, urm\u0103rite la Bruxelles \u015fi la Strasbourg cu devotament suspect, ofer\u0103 hran\u0103 mi\u015fc\u0103rilor secesioniste. Edificiul european a fost construit greu, \u00een timp, \u00een jurul conceptului de \u201estat-na\u0163ional\u201c, iar f\u0103r\u00e2mi\u0163area statelor suverane ar conduce la ruptura echilibrului pe continent, realizat prin tratatele de pace \u015fi acorduri politice.\u00a0 \u00cengrijor\u0103rile institu\u0163iilor comunitare europene pentru soarta referendumului prin care s-a dorit desprinderea Sco\u0163iei de Regatul Unit au dep\u0103\u015fit ridicolul. Ani de zile func\u0163ionarii de la Consiliul Europei, Comisia European\u0103 \u015fi o bun\u0103 parte dintre deputa\u0163ii din Parlamentul European au \u00eentre\u0163inut fermen\u0163ii separatismului prin fantezii politico-juridice despre regionalizare, drepturile minorit\u0103\u0163ilor sau protec\u0163ia limbilor amenin\u0163ate de cine \u015ftie ce opresiune a majoritarilor. Amatorii de improviza\u0163ii asistau, chiar participau, la jocul de puzzle al celor care c\u0103utau locurile potrivite pentru a a\u015feza state noi pe harta Europei: Padania, Catalonia, \u0162ara Bascilor, Flandra, Sco\u0163ia, Corsica \u015fi o Ungarie c\u00e2t mai mare. Ei nu au luat niciodat\u0103 \u00een calcul riscurile de a face Europa neguvernabil\u0103 chiar \u00eenainte de a-i consolida unitatea. Fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile provocate de echilibrul men\u0163inut p\u00e2n\u0103 \u00een ultima clip\u0103 \u00een op\u0163iunile sco\u0163ienilor au determinat un jurist spaniol s\u0103 afirme: adev\u0103ratul perdant al referendumului din Sco\u0163ia este Europa.
\nResponsabilitatea istoric\u0103<\/strong>
\n\u00cengrijor\u0103rile Londrei, Parisului, Berlinului pentru ceea ce s-ar \u00eent\u00e2mpla \u00een cazul dezmembr\u0103rii Regatului Unit au fost pe m\u0103sura responsabilit\u0103\u0163ii lor fa\u0163\u0103 de soarta b\u0103tr\u00e2nului continent. \u00centrebarea care se pune este dac\u0103 Londra a neglijat sau a evaluat gre\u015fit for\u0163a mi\u015fc\u0103rii separatiste din propria ograd\u0103. C\u00e2nd corsicanii au dat semne violente de nesupunere la ordinele Parisului, fostul pre\u015fedinte Sarkozy s-a deplasat urgent \u00een insul\u0103. Spania \u015fi Italia, care se lupt\u0103 cu febra secesionismului de decenii, au adoptat Constitu\u0163ii protectoare pentru a rezista mi\u015fc\u0103rilor separatiste. C\u00e2nd a fost cazul, au recurs la Constitu\u0163ie f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eentrebe Bruxellesul sau Strasbourgul, f\u0103r\u0103 s\u0103 consulte Comisia de la Vene\u0163ia ce este statul de drept. Au aplicat dreptul statului. \u00cemi aduc aminte c\u0103, \u00een 1996, partidul extremist italian Lega Nord p\u0103storit de Umberto Bossi a anun\u0163at c\u0103 va scoate militan\u0163ii s\u0103 fac\u0103 lan\u0163 de-a lungul r\u00e2ului Padova pentru a ar\u0103ta guverna\u0163ilor de la Roma unde vor trasa frontiera statului Padania. Cu o sear\u0103 \u00eenainte de demonstra\u0163ie, pre\u015fedintele Italiei Oscar Luigi Scalfaro a ap\u0103rut la televiziune \u015fi a \u0163inut un discurs de numai trei minute \u00een care a spus: amintesc manifestan\u0163ilor c\u0103 Italia este stat unitar \u015fi c\u0103, din aceast\u0103 clip\u0103, ca garant al Constitu\u0163iei, voi aplica legea. Secesioni\u015ftii lui Bossi s-au \u00eempr\u0103\u015ftiat c\u00e2t au putut mai repede.
\nO \u00eentrebare: de c\u00e2te ori a scos pre\u015fedintele Rom\u00e2niei Constitu\u0163ia \u00een fa\u0163a maghiarilor care \u015fi-au f\u0103cut un obicei din a flutura anual proiecte de autonomie, din a invita guvernan\u0163ii de la Budapesta s\u0103 le conduc\u0103 paradele la 15 martie \u015fi din a organiza tabere de instruc\u0163ie iredentist\u0103, la Tu\u015fnad parc\u0103, de la care nu lipse\u015fte niciodat\u0103 premierul Ungariei?
\nReferendumul din Sco\u0163ia, \u00een felul lui, va zgudui din temelii guvernan\u0163ii Europei. Sper\u0103m s\u0103-i fac\u0103 mai responsabili \u00een fa\u0163a popoarelor pe care le p\u0103storesc \u015fi a istoriei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Independentismul este noul virus care \u00eemboln\u0103ve\u015fte Europa. De la aceast\u0103 constatare pornesc mai toate analizele din presa interna\u0163ional\u0103 ocazionate de referendumul din 18 septembrie prin care guvernul de la Edinburgh a \u00eencercat s\u0103 smulg\u0103 independen\u0163a Sco\u0163iei. E\u015fecul a venit ca o izb\u0103vire, dar acordul dat de Londra pentru organizarea referendumului este socotit o mare eroare.… Cite\u0219te mai mult »\u015ei dac\u0103 le reu\u015fea sco\u0163ienilor mi\u015fcarea?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[12344,12343,12342,12341],"class_list":["post-20742","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-comisia-europeana","tag-consiliul-europei","tag-edificiul-european","tag-referendum-scotia"],"views":1183,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20742","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20742"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20742\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20742"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20742"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20742"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}