Era firesc ca la \u00eemplinirea a trei veacuri de la moartea martiric\u0103 a voievodului Constantin Br\u00e2ncoveanu (al\u0103turi de fiii lui \u015fi de sfetnicul de tain\u0103 Ianache V\u0103c\u0103rescu), spa\u0163iul cultural rom\u00e2nesc s\u0103-i evoce figura \u015fi s\u0103-i lumineze destinul m\u0103re\u0163 \u015fi tragic deopotriv\u0103. De la expozi\u0163ia \u015fi conferin\u0163ele g\u0103zduite de Muzeul Na\u0163ional de Art\u0103 al Rom\u00e2niei p\u00e2n\u0103 la evenimentele organizate de Centrul Cultural Mogo\u015foaia, de la paginile din num\u0103rul special pe luna iunie al revistei Historia p\u00e2n\u0103 la reportajele din Formula As, intelighen\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 de diverse orient\u0103ri s-a str\u0103duit s\u0103 onoreze memoria domnitorului \u015fi s\u0103 aduc\u0103 \u00een prim plan aspecte mai pu\u0163in cunoscute ale sf\u00e2r\u015fitului dramatic al celui supranumit \u201ePrin\u0163ul aurului\u201c. Toate acestea \u00eens\u0103 se adresau unui public matur, familiarizat \u00eentruc\u00e2tva cu cotloanele \u00eentortocheate ale epocilor trecute.
\nUn t\u00e2n\u0103r istoric de art\u0103, obi\u015fnuit s\u0103 depene pove\u015fti pentru proprii copii, a avut ideea de a crea o carte despre Palatul Mogo\u015foaia (\u015fi, implicit, despre via\u0163a \u015fi arta din vremea Br\u00e2ncovenilor) pe \u00een\u0163elesul celor mici. \u015ei pentru a cobor\u00ee mai lesne \u00een lumea lor, le-a oferit doi ghizi care s\u0103-i c\u0103l\u0103uzeasc\u0103 pe aleile parcului, prin \u00eenc\u0103perile bisericu\u0163ei-paraclis sau ale conacului cu dublu chip, prin cuhnie, pivni\u0163\u0103 sau ghe\u0163\u0103rie, prin gr\u0103dini, sere sau pe marginea lacului. Adriana Scripcariu se retrage cu smerenie de autor medieval \u00een spatele celor doi prin\u0163i \u2013 \u015etefan (mo\u015ftenitorul palatului) \u015fi Ancu\u0163a Br\u00e2ncoveanu \u2013, invit\u00e2ndu-i s\u0103-\u015fi aduc\u0103 \u00een pagin\u0103 emo\u0163iile, nostalgiile, bucuriile \u015fi triste\u0163ile de odinioar\u0103. Oralitatea c\u0103r\u0163ii are astfel de c\u00e2\u015ftigat, ea pare transcris\u0103 urm\u00e2nd firul istorisirilor \u0163esute me\u015fte\u015fugit din amintirile celor doi tineri principi \u015fi completate cu explica\u0163iile oferite de leul b\u0103tr\u00e2n de mai bine de trei sute de ani, \u201ec\u0103petenia tuturor animalelor de piatr\u0103 de la Palat\u201c. Vocile sunt delimitate grafic, prin coloritul textului: negru pentru povestitorul contemporan, maro pentru personajele cobor\u00e2te din tabloul votiv de la m\u00e2n\u0103stirea Hurezi \u015fi pentru leul ce str\u0103juie\u015fte ie\u015firea palatului dinspre lac.
\nCa \u00eentr-un joc de copii ce r\u0103t\u0103cesc prin \u00eenc\u0103peri tainice, \u015etefan \u015fi Ancu\u0163a \u00ee\u015fi poart\u0103 cititorii pe treptele cre\u015fterii \u015fi descre\u015fterii unor familii boiere\u015fti (Br\u00e2ncoveanu \u015fi Bibescu), prin ungherele paraclisului \u201edin paji\u015fte\u201c (\u00een care ridic\u0103 p\u00e2nza timpului de pe c\u00e2te un chip de sf\u00e2nt mai pu\u0163in cunoscut, de pild\u0103 Eufrosin buc\u0103tarul, sau lumineaz\u0103 discret o scen\u0103 enigmatic\u0103, precum parabola inorogului, decupat\u0103 din romanul popular Varlaam \u015fi Ioasaf) sau prin od\u0103ile palatului de c\u0103r\u0103mid\u0103 s\u00e2ngerie, restaurat cu migal\u0103 \u015fi fine\u0163e de arhitectul G.M. Cantacuzino, la rug\u0103mintea prin\u0163esei Martha Bibescu. \u00cen sonorit\u0103\u0163i de basm, autoarea re\u00eenvie vremurile ruin\u0103rii \u015fi bucuria redescoperirii acestei bijuterii arhitectonice: \u201eDup\u0103 sf\u00e2r\u015fitul dureros al domniei Br\u00e2ncovenilor, palatul lor drag de l\u00e2ng\u0103 Bucure\u015fti a \u00eenceput o lupt\u0103 grea. Un balaur cu mai multe capete s-a n\u0103spustit asupra lui, p\u00e2rjolind frumuse\u0163ea interioarelor \u015fi mu\u015fc\u00e2nd s\u0103lbatic din ziduri. Fiecare limb\u0103 veninoas\u0103 purta un nume: timpul, barbaria, nep\u0103sarea, uitarea. Arar c\u00e2te un cavaler s-a mai \u00eempotrivit lighioanei. Un lucru de mirare s-a \u00eent\u00e2mplat \u00eens\u0103: balaurul a fost \u00eenvins, dup\u0103 dou\u00e3 sute de ani, de o prin\u0163es\u0103! Pentru fiecare limb\u0103 \u00eenveninat\u0103, ea a avut c\u00e2te o sabie: r\u0103bdarea, dragostea de frumos, grija \u015fi statornicia\u201c (p. 72)
\nDe\u015fi cuprinde numeroase informa\u0163ii de natur\u0103 istoric\u0103, arhitectural\u0103 sau iconografic\u0103, capabile s\u0103 \u00eendep\u0103rteze de la lectur\u0103 un public t\u00e2n\u0103r \u015fi neini\u0163iat, volumul Adrianei Scripcariu se parcurge u\u015for, iar la final r\u0103m\u00e2i uimit de diversitatea lucrurilor aflate. Din loc \u00een loc paginile includ secven\u0163e de glosar, \u00een care termeni din felurite registre religioase sau culturale \u00ee\u015fi limpezesc \u00een\u0163elesurile. Denumiri ale unor realit\u0103\u0163i ast\u0103zi disp\u0103rute (ispravnic, stolnic) se al\u0103tur\u0103 unor cuvinte ie\u015fite din uz (nepristan, ohabnic\u0103) sau unor forme lingvistice \u00eenvechite (sp\u0103\u015fenie, f\u0103\u0163\u0103rie), \u00een \u00eencercarea (reu\u015fit\u0103!) de a demonstra c\u0103 trecutul poate fi parcurs \u015fi deslu\u015fit dac\u0103 e\u015fti \u00eenarmat cu instrumentele potrivite.
\nCu toate acestea nu exist\u0103 nimic greoi \u00een expunerea vioaie a faptelor sau \u00een descrierile succinte ale obiectelor \u015fi nici un abur de plictiseal\u0103 nu-l \u00eenv\u0103luie pe cititor atunci c\u00e2nd str\u0103bate volutele secolelor pe care le-a \u00eenfruntat palatul. Autoarea nu-i nedrept\u0103\u0163e\u015fte nici pe iubitorii de frumos din prezent, care au d\u0103ruit un suflu nou elegantei cl\u0103diri, prin colec\u0163iile de art\u0103 oferite. Actorul \u015fi regizorul Dan Nasta, \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ia sa, Liana, au \u00eenve\u015fm\u00e2ntat s\u0103lile cu covoare \u015fi scoar\u0163e oltene\u015fti, piese de mobilier, icoane, tablouri \u015fi h\u0103r\u0163i, ca \u015fi cum via\u0163a s-ar fi re\u00eentors pe f\u0103ga\u015ful ei firesc \u015fi fiecare genera\u0163ie de locuitori ai cl\u0103dirii ar fi l\u0103sat o urm\u0103 palpabil\u0103 a trecerii prin istoria palatului.
\nCadrul natural \u00een care a fost ridicat monumentul ofer\u0103 la r\u00e2ndu-i destule piste de exploatat, ca o m\u0103rturie c\u0103 o zi petrecut\u0103 pe malul lacului Mogo\u015foaia poate fi asimilat\u0103 \u015fi unei lec\u0163ii de botanic\u0103 \u015fi zoologie. Fragmentul selectat din r\u00e2ndurile prin\u0163esei Martha Bibescu evoc\u0103 bog\u0103\u0163ia \u015fi diversitatea de sunete, miresme \u015fi culori, care r\u0103scolesc sim\u0163urile vizitatorului prim\u0103vara: \u201eIat\u0103-m\u0103 ajuns\u0103 \u00een regatul broa\u015ftelor, al privighetorilor \u015fi al li\u015fi\u0163elor, unde prim\u0103vara \u00ee\u015fi organizeaz\u0103 marea sa expozi\u0163ie de alb… Dracila este \u00een floare, porumbarii sunt \u00een floare, cire\u015fii s\u0103lbatici de asemenea, la fel \u015fi toate livezile. Ninge la soare cu fiecare adiere de v\u00e2nt, iar fluturele care trece pare o floare care-\u015fi cunoa\u015fte drumul. Pe teras\u0103… e o simfonie f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit a \u00eentregii orchestre a prim\u0103verii, care se schimb\u0103 odat\u0103 cu orele \u015fi nu \u00eenceteaz\u0103 niciodat\u0103, nici ziua, nici noaptea. Cor antic al broa\u015ftelor, c\u00e2ntec de grangur, c\u00e2ntec de mierl\u0103, tril de graur, sunet repetat al cucului, ciori \u00een dep\u0103rtare, porumbei s\u0103lbatici care suspin\u0103 \u015fi soloul lunar al privighetorii\u201c (p. 88).
\nScriitura Adrianei Scripcariu este simpl\u0103, clar\u0103 \u015fi bine articulat\u0103, ea configureaz\u0103 cadrul general al situa\u0163iilor, dar nu uit\u0103 nici de puterea de rodire a detaliilor semnificative. Trecutul este convertit \u00een poveste \u015fi desf\u0103\u015furat sub privirile cititorului cu ajutorul fotografiilor de foarte bun\u0103 calitate, semnate de George Dumitriu. Pe l\u00e2ng\u0103 acestea, r\u0103sar nea\u015fteptat din albul filelor, \u00eenconjurate de aura inocen\u0163ei, desenele copiilor familiei Scripcariu. Ioan, Tecla, Maria \u015fi Teodora se \u00eent\u00e2lnesc astfel, \u00een paginile c\u0103r\u0163ii, cu odraslele princiare ale lui Constantin \u015fi ale Doamnei Marica \u015fi comunic\u0103 nev\u0103zut, \u00eentr-un dialog care suspend\u0103 ireversibilitatea timpului.
\nArmonia dintre text \u015fi imagini se datoreaz\u0103 viziunii grafice a lui Alexandru \u015echiopu \u015fi a Cristinei Sab\u0103u, colaboratori ai Adrianei Scripcariu \u015fi la manualul de patrimoniu cultural destinat elevilor din jude\u0163ul Bra\u015fov (2013).
\nScris\u0103 ca un ghid pentru copii, dar put\u00e2ndu-i bucura \u00een mod egal \u015fi pe p\u0103rin\u0163ii lor, cartea p\u0103streaz\u0103 \u00een substan\u0163a ei ceva din caden\u0163a scrierilor parenetice. \u00cen ea respir\u0103 o \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 actual\u0103 despre lucruri de demult, ad usum Delphini.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Era firesc ca la \u00eemplinirea a trei veacuri de la moartea martiric\u0103 a voievodului Constantin Br\u00e2ncoveanu (al\u0103turi de fiii lui \u015fi de sfetnicul de tain\u0103 Ianache V\u0103c\u0103rescu), spa\u0163iul cultural rom\u00e2nesc s\u0103-i evoce figura \u015fi s\u0103-i lumineze destinul m\u0103re\u0163 \u015fi tragic deopotriv\u0103. De la expozi\u0163ia \u015fi conferin\u0163ele g\u0103zduite de Muzeul Na\u0163ional de Art\u0103 al Rom\u00e2niei p\u00e2n\u0103… Cite\u0219te mai mult »Ad usum Delphini. Istorii br\u00e2ncovene\u015fti pe \u00een\u0163elesul copiilor<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[56],"tags":[12322,10858],"class_list":["post-20722","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-antropologica","tag-istoria-voievodului-constantin-brancoveanu","tag-mnar"],"views":2406,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20722","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20722"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20722\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20722"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20722"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20722"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}