{"id":20718,"date":"2014-09-25T12:36:20","date_gmt":"2014-09-25T10:36:20","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20718"},"modified":"2014-09-25T12:36:20","modified_gmt":"2014-09-25T10:36:20","slug":"de-la-una-amici-amintiri-albume-la-alta-autori-antichitati-ambiguitati","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/de-la-una-amici-amintiri-albume-la-alta-autori-antichitati-ambiguitati\/","title":{"rendered":"De la unA (amici, amintiri, albume\u2026)  la altA (autori, antichit\u0103\u0163i, ambiguit\u0103\u0163i\u2026)"},"content":{"rendered":"<p>O lung\u0103 list\u0103 de subiecte s-au adunat pe agenda mea de vacan\u0163\u0103, o vacan\u0163\u0103 activ\u0103, altminteri, \u00eenceput\u0103 ceva mai devreme, la sf\u00e2r\u015fitul lui mai, \u00een care au alternat perioadele de relache (un sejur pe Insula Thassos din Grecia, cu vestigii fabuloase, din timpuri istorice imemoriale sau mai apropiate, o cur\u0103 balnear\u0103 la Sanatoriul Elias din Ol\u0103ne\u015fti, \u00eentr-o vil\u0103 din anii \u201950, \u00een cel mai pur stil sovietic al vremii, aflat\u0103 acum \u00een patrimoniul Academiei Rom\u00e2ne \u015fi \u00eentre\u0163inut\u0103 cu greu la standarde acceptabile de o m\u00e2n\u0103 de oameni inimo\u015fi \u2013 trec cu vederea etajul ad\u0103ugat celor ini\u0163iale, ornat, la extremit\u0103\u0163i, cu pridvoare oltene\u015fti, din lemn, care se potrivesc cu corpul central, din piatr\u0103 \u015fi marmur\u0103 ca nuca-n perete, \u015fi anexele gospod\u0103re\u015fti din afara parcului, garaje, magazii, ad\u0103posturi pentru cine-\u015ftie-ce, aflate \u00eentr-o stare jalnic\u0103), cu perioade de activitate profesional\u0103 intens\u0103 \u2013 examene de an, de licen\u0163\u0103, de masterat, plus sus\u0163inerea, la mijlocul lunii iulie, cam \u00een extra sezon, a unei teze de doctorat cu o tem\u0103, altminteri, foarte interesant\u0103 \u2013 Interdic\u0163ia de a te uita \u00eenapoi \u00een basme, participarea la Sesiunea de comunic\u0103ri \u201eEtnologia r\u0103zboiului \u015fi r\u0103zboaiele etnologiei\u201c din cadrul \u201eZilelor academice clujene\u201c, 5-6 iunie curent (1), plus un moment festiv, emo\u0163ional \u2013 s\u0103rb\u0103torirea a 150 de ani de la \u00eenfiin\u0163area Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti (1864-2014), precedat\u0103, \u00een ultima zi a lunii mai, de aniversarea a 50 de ani de la \u00eencheierea studiilor universitare de c\u0103tre absolven\u0163ii \u201ePromo\u0163iei Centenarului\u201c 1964 din care fac eu \u00eensumi parte \u015fi, printre pic\u0103turi, prezen\u0163a la s\u0103rb\u0103torirea dramaturgului, omului de teatru Doru Mo\u0163oc, la 75 de ani, la R\u00e2mnicu-V\u00e2lcea (2). \u015fi toate acestea pe fundalul Mundialului brazilian, cam lung \u015fi diluat, mai atractiv prin jocul rezultatelor din grupe dec\u00e2t \u00een faza final\u0103, cu excep\u0163ia, desigur, a semifinalei Germania-Brazilia, 7-1! La care trebuie ad\u0103ugate lecturile, unele obligatorii \u2013 dou\u0103 teze de doctorat care ar trebui sus\u0163inute \u00een septembrie, altele de pl\u0103cere.<br \/>\n\u00centre acestea din urm\u0103, dou\u0103 cuprinz\u00e2nd, s\u0103 zicem, \u201eilustrate cu imagini din Rom\u00e2nia\u201c venite de peste Ocean \u2013 romanul \u015eoapte \u00een Bucure\u015fti de Kiki Skagen Munshi, Editura Compania, 2014, cu un cuv\u00e2nt \u00eenainte de Dinu C. Giurescu \u015fi traducerea de Ioana Ilie \u015fi Adina Kenere\u015f, \u015fi volumul de teatru Sala de a\u015fteptare de Constantin Eretescu, Editura Eikon, Cluj Napoca, 2014.<br \/>\nNu are nici o importan\u0163\u0103 dac\u0103 cei doi autori \u2013 unul diplomat de profesie, american cu \u00eendep\u0103rtate r\u0103d\u0103cini nord-europene, fost director al Bibliotecii Americane din Bucure\u015fti, cel\u0103lalt etnolog, rom\u00e2n cu origini armene\u015fti, n\u0103scut \u00een Basarabia \u015fi \u201eexilat\u201c \u00een Rom\u00e2nia \u2013 tr\u0103iesc \u00een S.U.A., unul (Kiki) \u00een sud-vest, \u00een California, cel\u0103lalt (Coca) \u00een nord-est, \u00een Rhode Island, \u015fi nici dac\u0103 ei s-au cunoscut vreodat\u0103 sau m\u0103car s-au citit unul pe cel\u0103lalt, fie \u015fi din \u00eent\u00e2mplare, pentru c\u0103, pe c\u00e2nd Kiki Skagen Munshi lua \u00een primire postul de la Bucure\u015fti, \u00een 1983, so\u0163ii Eretescu, Constantin \u015fi Sanda Golopen\u0163ia, erau pe cale de a se stabili \u00een S.U.A., pleca\u0163i fiind, legal, din \u0163ar\u0103, \u00een 1981.<br \/>\nDar experien\u0163a contactului cu \u201ecel\u0103lalt\u201c\/ \u201eceilal\u0163i\u201c, efortul de a-i \u00een\u0163elege pe ace\u015ftia constituie substan\u0163a \u201eliteraturii\u201c ambilor, ca observator, mai mult sau mai pu\u0163in implicat suflete\u015fte, dar nu indiferent, \u00een cazul lui Kiki Munshi, ca subiect tr\u0103itor al unor traume existen\u0163iale, \u00een cazul lui C. Eretescu, mai ales \u00een scrierile literare cu tent\u0103 autobiografic\u0103 (\u00cen c\u0103utarea Alexandrei, Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, 1999, Drag\u0103 Maria, roman epistolar, Criterion Publishing, 2009, A doua na\u015ftere, Humanitas, 2012), nu neap\u0103rat \u00eens\u0103 \u00een volumul de teatru Sala de a\u015fteptare, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2014, care apar\u0163ine altei v\u00e2rste, altei epoci de crea\u0163ie \u015fi are o alt\u0103 miz\u0103.<br \/>\nRomanul lui Kiki Skagen Munshi apare, la Editura Compania, \u00eentr-o serie, \u201edocument.ro\u201c, sigl\u0103 bine aleas\u0103, pentru c\u0103 diplomatul de carier\u0103 s-a documentat asiduu pentru scrierea acestei c\u0103r\u0163i, o lung\u0103 list\u0103 cu numele persoanelor (unele publice, bine cunoscute, altele mai pu\u0163in) care i-au \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit din experien\u0163a lor de via\u0163\u0103, \u00een cei 50-60 de ani pe care \u00eei acoper\u0103 romanul g\u0103sindu-se \u00een \u201efi\u015fa\u201c cu \u201emul\u0163umiri\u201c de la \u00eenceputul c\u0103r\u0163ii. Tot aici, asigurarea c\u0103 singurele personaje reale sunt caii, animale pe care autoarea le ador\u0103 \u015fi care fac parte din via\u0163a ei (rapoartele anuale trimise prietenilor \u00een perioada S\u0103rb\u0103torilor sunt scrise adesea de ei, de Haiduc sau de Hidalgo, \u00eempreun\u0103 cu alte or\u0103t\u0103nii din ferma sa din California). Dup\u0103 cum personajul Ellen, cu inser\u0163ii din jurnalul intim sau din \u00eensemn\u0103rile zilnice, poate fi identificat cu autoarea \u00eens\u0103\u015fi. Celelalte personaje sunt \u201epl\u0103smuiri\u201c, rezultate din povestirile de via\u0163\u0103 (\u201elife stories\u201c) ale celor aminti\u0163i \u00een \u201emul\u0163umiri\u201c sau pur \u015fi simplu ale experien\u0163ei directe ori ale imagina\u0163iei autoarei. \u00centre ace\u015ftia, Antonescu, ofi\u0163erul de Securitate care \u00eel recruteaz\u0103 ca informator pe Fane, personajul central al c\u0103r\u0163ii, devenit agent dublu \u015fi trimis \u201epachet\u201c \u00een afara Rom\u00e2niei lui Ceau\u015fescu cu acordul \u015fi cu ajutorul securistului, complice la \u201eevadarea\u201c pus\u0103 la cale de Ellen, diplomatul american.<br \/>\n\u201e\u015eu\u015fotelile\u201c (parc\u0103 ar fi mai aproape de sensul lui \u201ewhispers\u201c din titlul versiunii \u00een englez\u0103 a c\u0103r\u0163ii dec\u00e2t \u201e\u015foapte\u201c, de\u015fi traducerea, \u00een general, e curat\u0103 \u015fi expresiv\u0103!) care ajung la urechea diplomatului american se str\u00e2ng \u00eentr-o construc\u0163ie epic\u0103 bine strunit\u0103, \u00een care cele trei personaje de la \u00eenceputul c\u0103r\u0163ii \u2013 copiii \u015etefan, Carol \u015fi Mendl\/ Mihai din Bilca, Bucovina(3) \u2013 parcurg traseul comun al copiilor de \u0163\u0103ran de dup\u0103 R\u0103zboi, ajung la liceu \u00een R\u0103d\u0103u\u0163i, la Universitate \u00een Bucure\u015fti, evreul Mihai\/ Mendl face studii \u00een Uniunea Sovietic\u0103 \u015fi \u201edispare\u201c cu prima ocazie \u00een \u201elumea liber\u0103\u201c, f\u0103r\u0103 a disp\u0103rea cu totul \u015fi din carte. Iar \u00eentre ei, liantul e diplomatul american pasionat de cai \u015fi de via\u0163a celor \u00een mijlocul c\u0103rora tr\u0103ie\u015fte.<br \/>\nDocumentarul lui Kiki Skagen Munshi despre Rom\u00e2nia sa mi se pare foarte reu\u015fit \u015fi \u00eei poate interesa \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 pe cititorii rom\u00e2ni \u015fi americani.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<blockquote><p><strong>Note:<\/strong><br \/>\n1) La Cluj, al\u0103turi de folclori\u015ftii, etnologii, antropologii reuni\u0163i \u00een sesiunea \u015ftiin\u0163ific\u0103,<br \/>\nl-am rev\u0103zut pe fostul meu coleg de facultate, prieten \u015fi\u2026 tiz, Radu Constantinescu, gazetar cu vechi state de serviciu \u00een presa rom\u00e2neasc\u0103, realizator, constat, \u00een calitate de scenarist, al unor filme pe teme etnografice (Datini \u015fi obiceiuri de Cr\u0103ciun, Datini \u015fi obiceiuri de Anul Nou, 1994, regizor Cristina Nichiti\u015f), al unui volum de povestiri pentru copii, Poiana N\u0103lucilor, \u00een colaborarea cu Doina Cetea, 1997, \u015fi, pe linia preocup\u0103rilor sale \u201ede baz\u0103\u201c, volumul de interviuri Clujul \u00een ritm de vals imperial, Casa C\u0103r\u0163ii de \u015etiin\u0163\u0103, Cluj-Napoca, 2009, 41 de interviuri cu personalit\u0103\u0163i ale vie\u0163ii \u015ftiin\u0163ifice (academicieni, profesori universitari), politice, culturale \u015fi artistice (scriitori, muzicieni, arti\u015fti plastici) din Cluj \u015fi despre Cluj, f\u0103cute cu un profesionalism de invidiat \u015fi de apreciat. Bravo, Radule!<\/p>\n<p>2) Ocazie cu care s-a lansat volumul Doru Mo\u0163oc sau Chipurile iubirii de teatru (Editura Patrimoniu, R\u00e2mnicu-V\u00e2lcea, 2014), realizat de \u201ef\u0103c\u0103torii de bine\u201c locali, Gheorghe Deaconu \u015fi Ion Soare (Consilier editorial \u2013 Ioan St. Laz\u0103r). \u00cent\u00e2lnirea a dob\u00e2ndit un spor de greutate prin prezen\u0163a \u015fi cuv\u00e2ntarea bine c\u00e2nt\u0103rit\u0103 a criticului Alex \u015ftef\u0103nescu.<\/p>\n<p>3) Cu totul \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u015fi \u0163in\u00e2nd, cumva, de \u201ehazardul lecturii\u201c, acum mi-a c\u0103zut \u00een m\u00e2n\u0103 volumul Vicovul de Jos din povestirile s\u0103tenilor de Victor Iosif, Editura Septentrion, R\u0103d\u0103u\u0163i, 2013 \u2013 una dintre sutele, poate chiar miile de c\u0103r\u0163i care apar de-a lungul \u015fi de-a latul \u0163\u0103rii, sortite a fi cunoscute doar c\u00e2torva, pu\u0163ini privilegia\u0163i. Cartea profesorului Victor Iosif, f\u0103cut\u0103 cunoscut\u0103 mie de folcloristul Stelian C\u00e2rstean, originar din Vicovu de Jos \u2013 localitate \u00eenvecinat\u0103 cu Bilca celor trei personaje din romanul lui Kiki Skagen Munshi \u2013 adun\u0103 documente istorice \u015fi m\u0103rturii orale\/ scrise ale localnicilor despre trecutul \u00eendep\u0103rtat \u015fi apropiat al comunei, unele cu trimiteri directe (multiculturalism, r\u0103zboiul, rezisten\u0163a anticomunist\u0103, colectivizarea) la \u201elumea\u201c din romanul scriitoarei americane.<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>O lung\u0103 list\u0103 de subiecte s-au adunat pe agenda mea de vacan\u0163\u0103, o vacan\u0163\u0103 activ\u0103, altminteri, \u00eenceput\u0103 ceva mai devreme, la sf\u00e2r\u015fitul lui mai, \u00een care au alternat perioadele de relache (un sejur pe Insula Thassos din Grecia, cu vestigii fabuloase, din timpuri istorice imemoriale sau mai apropiate, o cur\u0103 balnear\u0103 la Sanatoriul Elias din&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/de-la-una-amici-amintiri-albume-la-alta-autori-antichitati-ambiguitati\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">De la unA (amici, amintiri, albume\u2026)  la altA (autori, antichit\u0103\u0163i, ambiguit\u0103\u0163i\u2026)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[56],"tags":[12320,12319],"class_list":["post-20718","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-antropologica","tag-etnologia-razboiului-s-razboaiele-etnologiei","tag-zilele-academice-clujene"],"views":1622,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20718","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20718"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20718\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20718"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20718"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20718"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}