{"id":2071,"date":"2010-03-31T22:11:45","date_gmt":"2010-03-31T20:11:45","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=2071"},"modified":"2011-11-08T18:26:26","modified_gmt":"2011-11-08T16:26:26","slug":"eroul-uitat","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/eroul-uitat\/","title":{"rendered":"Eroul uitat"},"content":{"rendered":"

Cineva din alta tara, care nu ne cunoaste \u00eendeaproape, ar putea sa creada ca Rom\u00e2nia este o tara cu bogatii inepuizabile, judec\u00e2nd dupa modul cum le risipeste. Cu o mare nepasare sunt tratate la noi \u00eendeosebi valorile culturale, iar creatorii lor au parte, si ei, de o desconsiderare totala.<\/strong><\/em><\/p>\n

Iata ce se \u00eent\u00e2mpla acum, chiar acum: traieste \u00een Bucuresti, imobilizat \u00een casa si orb, un intelectual de o valoare incontestabila, care a facut servicii pretioase culturii rom\u00e2ne, dar aproape nimeni nu se intereseaza de soarta lui: Romul Munteanu. Aproape nimeni nu \u00eel invita la emisiuni TV, prefer\u00e2nd sa aduca \u00een prim-plan femei dezbracate care se aplauda \u00eentre ele, c\u00e2nd reusesc sa ghiceasca al doilea nume al lui Napoleon. Aproape nimeni nu-i citeste cartile, desi ar putea gasi \u00een ele mai multa eruditie si inteligenta dec\u00e2t \u00een acelea ale autorilor la moda. Aproape nimeni nu \u00eel mentioneaza \u00een lucrarile de sinteza, pentru ca \u00een momentul de fata nu conduce institutii si nu face parte din sindicate ale succesului literar.
\nRomul Munteanu a avut o viata greu de \u00eenteles de altcineva dec\u00e2t el \u00eensusi, a ajuns la performanta intelectuala, dar a cunoscut si decaderea. Ca si Petru Cretia (cel din amintirea lui Gabriel Liiceanu), a simtit uneori nevoia\u00a0 sa coboare p\u00e2na foarte jos ca sa-si ia av\u00e2nt spre \u00eenaltime.
\nPrincipalul sau merit este acela ca timp de douazeci de ani (1971-1990), c\u00e2t a condus Editura Univers, a publicat sistematic, insistent, de neoprit traduceri din literatura lumii si, \u00eendeosebi, din critica literara occidentala de ultima ora. Tara \u00eentreaga era condamnata, \u00een acea perioada, la izolarea totala, dictatorul comunist voia ca rom\u00e2nii sa nu mai aiba termeni de comparatie si sa se lase convinsi ca traiesc mai bine dec\u00e2t toti ceilalti oameni de pe planeta. Nu mai lipsea mult sa se ajunga la un autism cultural, care ar fi perturbat grav capacitatea de evaluare a realizarilor proprii. De altfel, protocronismul, actiunea propagandistica initiata de acolitii lui Nicolae Ceausescu, promova deja ideea ca rom\u00e2nii au fost \u00een multe privinte primii \u00een istoria literaturii universale.
\n\u00cen aceasta atmosfera, care te facea sa crezi ca \u00een cultura rom\u00e2na s-a instaurat starea de asediu, Romul Munteanu a publicat sute de carti nerecomandate de partidul comunist, pled\u00e2nd pentru fiecare dintre ele, fac\u00e2nd referate, particip\u00e2nd la discutii aprinse si periculoase, resemn\u00e2ndu-se uneori sa salveze doar ce se putea salva. Datorita acestui efort de lunga durata, intelectualii din Rom\u00e2nia au putut sa-si constituie, fiecare, c\u00e2te o biblioteca selecta si sa fie la curent cu noile directii din literatura universala si cu noile metode critice din Vest. (Semnatarul acestor r\u00e2nduri \u00eesi aduce aminte ca, afl\u00e2ndu-se spre sf\u00e2rsitul anilor ’70 la Praga, i-a uimit pe criticii literari cehi cu care a stat de vorba aduc\u00e2nd \u00een discutie cartile unor Gaston Bachelard si Roland Barthes, Jean-Pierre Richard si G\u00e9rard Genette; \u00een Cehoslovacia doar se auzise despre ei, iar despre unii nici nu se auzise. \u00cen Rom\u00e2nia, zeci de asemenea autori aparusera, \u00een traducere, la Editura Univers.)
\nAlt merit al lui Romul Munteanu este legat de profesoratul sau.\u00a0 Cursul de literatura comparata sustinut de acest personaj auster cu o viata boema secreta provoca de la \u00eenceput un soc studentilor \u00eenclinati spre libertinaj si superficialitate. Era un curs de o mare seriozitate, bazat pe o vasta documentatie, ostentativ neatragator, ca si cum profesorul si-ar fi propus sa nu-i curteze \u00een nici un fel pe tinerii din amfiteatru. La unul din cursuri, pe neasteptate, Romul Munteanu a lasat deoparte literatura comparata si a rostit un adevarat rechizitoriu la adresa lipsei de curiozitate intelectuala a studentilor, care i se pareau \u2013 toti \u2013 apatici, prozaici, \u00eenclinati spre mediocritate. Cuvintele de incriminare nemiloasa cadeau ca un bici asupra capetelor plecate, totul parea un act de cruzime inutila, dar, \u00een timp, uimitoarea diatriba a avut efect cel putin asupra unora dintre ei.
\nRemarcabila este si opera critica propriu-zisa a lui Romul Munteanu, mult peste nivelul a ceea ce scriu (sau a ceea ce ar scrie daca ar mai scrie) unii critici aflati azi \u00een prim-plan. Examin\u00e2nd lista de carti sesizam, printre altele, consecventa cu care autorul s-a pregatit pentru activitatea sa de editor. Ca si consecventa cu care a pregatit publicul pentru \u00eentelegerea textelor puse \u00een circulatie de Editura Univers:
\nContributia Scolii ardelene la culturalizarea maselor, EDP, 1962. Brecht, monografie, Bucuresti, Ed. Univers, 1966. Noul roman francez, Ed. Univers, 1967. Farsa tragica, Ed. Univers, 1970 (editia a II-a, revizuita: Farsa tragica. O poetica comparata a teatrului absurdului, Ed. Pro Humanitate, 1997. Profiluri literare, Ed. Univers, 1972. Jurnal de carti 1, Ed. Albatros, 1973. Metamorfozele criticii europene moderne, Ed. Univers 1975 (ed. a II-a: Ed. Pro humanitate, 1998). Lecturi si sisteme, Ed. Eminescu, 1977. Jurnal de carti 2, Ed. Eminescu, 1979. Cultura europeana \u00een epoca luminilor, BPT, 2 vol. Ed. Minerva, 1981. Jurnal de carti 3, Ed. Eminescu, 1982. Clasicism si baroc \u00een cultura europeana din secolul al XVII-lea, Ed. Univers, vol.I \u2013 1981, vol. II \u2013 1983, vol. III \u2013 1985 \/editia a II-a, revizuita: Clasicism si baroc, Ed. All, 1998. Jurnal de carti 4, Ed. Eminescu, 1988. Jurnal de carti 5, Ed. Libra, 1994. Preludii la o poetica a antiromanului. Noul roman francez, Ed. Eminescu, 1995. Introducere in literatura europeana moderna, Ed. All, 1996. Permanente ale poeziei rom\u00e2nesti, Ed. Odeon, 1996. Jurnal de carti 6, Ed.Libra 1996. Scoala ardeleana, Ed. Odeon, 1997. Jurnal de carti 7, Ed. Libra, 1998. Iluminism si romantism european, Ed. Odeon, 1998. Cultura europeana \u00een epoca luminilor, Editura Pro Humanitate, 1999. Literatura europeana moderna, Ed. Amarcord, Timisoara, 2000.
\n\u00cen 1996, Romul Munteanu a publicat o surprinzatoare carte de memorii \u2013 O viata traita, o viata visata, Ed. Globus \u2013 \u00een care se prezinta pe sine nemachiat, cu o luciditate rar \u00eent\u00e2lnita la memorialistii rom\u00e2ni. \u00cen 2001 a aparut o editie actualizata a acestui volum, la Ed. Libra, iar \u00een 2005, la aceeasi editura, un al doilea volum de memorii, Viata \u00een ceata sau c\u00e2ntecul lebedei.
\nNascut 18 martie 1926, la Calanul Mic, \u00een judetul Hunedoara, Romul Munteanu a urmat, \u00eentre 1946-1950, cursurile Facultatii de Litere si Filosofie din Cluj, iar ulterior si-a luat, la Universitatea Leipzig, doctoratul \u00een Litere si filologie. Cunoaste, cu alte cuvinte, de la sursa limba germana, \u00een afara de faptul ca este familiarizat cu franceza si cu alte limbi de circulatie internationala (apare, de altfel, \u00een impresionantul sau cv si \u00een ipostaza de traducator). Biografia sa are ca dominanta un efort de autoconstructie spirituala.
\nUn document al acestui efort de autoconstructie, dar si o opera de sine statatoare, este lucrarea Metamorfozele criticii europene moderne. \u00cen cuprinsul ei, toate orientarile din critica literara occidentala de dupa razboi sunt prezentate panoramic, schit\u00e2ndu-se si un istoric al lor. Autorul a procedat la o sistematizare a numeroaselor tendinte \u00eenregistrate, \u00eentr-un rastimp \u00een care critica literara s-a modernizat impetuos, devenind la un moment dat un spectacol \u00een sine, mai captivant dec\u00e2t literatura.
\nTipul criticului complet este reprezentat, pentru Romul Munteanu, de Ernst Robert Curtius, care a avut permanent \u00een vedere nu o literatura sau alta, ci literatura europeana, \u00een ansamblul ei. Fac\u00e2nd aceasta observatie, criticul rom\u00e2n nu pierde ocazia sa protesteze elegant \u00eempotriva ignorarii de catre Curtius (si de catre g\u00e2ndirea critica occidentala \u00een general) a literaturilor din estul Europei:
\n\u201eCurtius este ceea ce el \u00eensusi si-a propus, un civis romanus, care exploreaza relatiile dintre traditie si inovatie prin referinte la culturile occidentale, \u00een mod cronologic, folosindu-se \u00een acest scop de bogatele sale cunostinte istorice, filologice si filosofice..
\nDar nazuinta iesirii totale din judecatile provinciale, ca si dorinta de a prezenta literaturile europene ca o totalitate, nu ca niste monade izolate, nu au putut fi realizate integral nici de Curtius. Necunoasterea literaturilor slave si a literaturii Romaniei de Est l-a privat de aceasta posibilitate. Curtius ram\u00e2ne astfel criticul literaturilor occidentale din care \u00eencearca sa deduca imaginea fenomenului european de ansamblu. Primul mare autor care-l intereseaza este Homer, iar ultimul scriitor universal este Goethe.\u201c
\n\u00cen imediata vecinatate a lui Curtius este plasat G. Calinescu, singurul critic literar rom\u00e2n prezentat \u00een Metamorfozele criticii europene moderne. \u00centr-o anumita masura, Calinescu \u00eel completeaza pe Curtius, \u00eentruc\u00e2t \u201epreferintele sale merg spre spatiul literar romanic.\u201c Romul Munteanu vede \u00een autorul Istoriei literaturii rom\u00e2ne de la origini p\u00e2na \u00een prezent un precursor al inventatorilor de metode critice din a doua jumatate a secolului douazeci:
\n\u201eStudiile lui G. Calinescu despre scriitorii straini, ca si despre cei rom\u00e2ni, nu permit sa se vorbeasca despre un anumit sistem care sa fie aplicat \u00een mod constant asupra fiecarei opere examinate. Exista \u00een toate studiile lui G. Calinescu o anumita aspiratie spre critica totala, care astazi apare din ce \u00een ce mai mult doar ca un deziderat.
\n\u00cen unele eseuri ale sale, autorul face critica sociologica si biografica, \u00een altele este foarte apropiat de critica formelor semnificante, \u00een maniera adoptata azi de J. Rousset; unii autori reprezinta un pretext de investigare a motivelor care traverseaza operele lor, fapt care \u00eel apropie de scoala germana cunoscuta sub numele de Stoffgeschichte. Dar modalitatea cea mai elocventa, \u00een care
\nG. Calinescu reuseste sa ajunga la cele mai convingatoare concluzii, este reprezentata de critica tematica prin care istoricul literar rom\u00e2n anticipeaza cu mult directia noului val francez.\u201c
\nDemn de remarcat este faptul ca Romul Munteanu \u00eesi pastreaza spiritul critic chiar si \u00een evaluarea activitatii unor monstri sacri ai criticii literare europene. \u00cen presa culturala de astazi n-o sa gasim niciodata o asemenea atitudine lipsita de complexe \u00een judecarea, de pilda, a tentativelor lui R.-M Alb\u00e9r\u00e8s de a prevedea evolutia literaturii europene:
\n\u201eCritica prospectiva cultivata de R.-M Alb\u00e9r\u00e8s este lipsita de \u00eendrazneala si cantonata \u00een fapte foarte cunoscute. Profilul criticului filosof, apt sa descifreze prin datele prezente misterele viitorului, nu capata consistenta. Ancorat puternic \u00een prezent, R.-M Alb\u00e9r\u00e8s ram\u00e2ne doar un critic erudit si subtil al timpului nostru.\u201c
\nP\u00e2na la urma, Romul\u00a0 Munteanu realizeaza un fel de \u201etabel al lui Mendeleev\u201c al criticii europene moderne, care arata astfel:
\n\u00centre traditie si modernitate \u2013 Ga\u00ebtan Picon, Pierre de Boisdeffre, Claude-Edmonde Magny;
\nCritica sociologica \u2013 Georg Brandes, Franz Mehring, Georg Luk\u00e1cs, Ernst Fischer, Antonio Gramsci, Lucien Goldmann;
\nCritica de inspiratie existentialista \u2013 Jean-Paul Sartre, Maurice Blanchot;
\nCritica psihanalitica \u2013 Sigmund Freud, Carl Gustav Jung, Alfred Adler, Karl Abraham, Charles Baudouin, N.N. Dracoulid\u00e8s, Jacqus Lacan, Janine Chasseguet-Smirgel;
\nPsihocritica \u2013 Jean-Paul Weber, Charles Mauron;
\nCritica tematica \u2013 Gaston Bachelard, Jean-Pierre Richard, Jean Starobinski, Georges Poulet;
\nCritica stilistica \u2013 Leo Spitzer, Erich Auerbach, Jean Rousset;
\nCritica structuralista \u2013 Roland Barthes, G\u00e9rard Genette.
\nCartea lui Romul Munteanu prezinta azi un imens caracter documentar. Nu ne vine sa credem, citind-o, ca \u00een critica literara a existat c\u00e2ndva o asemenea efervescenta. Pe de alta parte, \u00eensa, ea ni se \u00eenfatiseaza si ca o panorama a desertaciunilor. Nimic n-a ramas din arsenalul de metode critice care i-au entuziasmat pe criticii literari din perioada postbelica. Critica literara spre care se tinde acum, \u00een lume, este lapidara si exclamativa, de aceeasi factura cu publicitatea.
\nDe-a dreptul extraordinare sunt memoriile lui Romul Munteanu, concepute ca \u00eensemnari de jurnal \u00een cuprinsul carora se fac incursiuni \u00een trecut. \u00cen afara de autobiografia (neterminata) Straja dragonilor de Ion Negoitescu, nu mai gasim \u00een literatura rom\u00e2na pagini memorialistice scrise cu o asemenea sinceritate sinucigasa:
\n\u201eMa duc ca un robot la cursuri, ma misc printr-o lume de care ma simt total \u00eenstrainat si revin acasa, \u00een camera mea obscura cu multe carti. Privesc peste drum sicriele de la magazinul de pompe funebre si veselia stupida de la pravalia cu scara a unui mic gainar, parvenit si fericit.
\nObserv ca mereu cobor spre trecut pornind de la prezent. Presiunea lui este prea mare si poate si teama ca nu voi mai putea sa-l consemnez. Sunt singur ca un copac izolat \u00eentr-o padure mare. Am ramas ca o batr\u00e2na din satul meu, care statea singura la poarta ca sa gaseasca pe cineva cu care sa poata vorbi. Dar toti se grabeau. Asa este si astazi \u00een oras, toti se grabesc spre ceva, vorbesc \u00eentre ei \u00een mici haite de-ale lor. Eu nu mai am cu cine conversa si tare mi-a placut acest lucru. (…)
\n\u00cen familie apar de asemenea inevitabile fenomene de \u00eenstrainare. Modul liber de viata, acceptat de mine si de sotia mea, a fost superb o lunga vreme. Acum e un esec. Suntem doi camarazi \u00eenraiti de vremuri, fiecare cu amintirile lui placute, cele comune nefiind prea roze. (…) Am multe si variate reprosuri sa-mi fac. Am gresit fata de parinti, fata de fiicele mele, fata de sotie. \u00cen aparenta se poate spune ca totul nu se putea \u00eent\u00e2mpla dec\u00e2t asa cum a fost. Acum nu mai cred ca este adevarat. Trebuie sa fi fost si alte solutii, dar nu m-am g\u00e2ndit la ele. \u00centotdeauna am fost grabit, am ales solutii improvizate. Multa superficialitate a fost \u00een viata mea. M-am straduit doar sa-mi scriu cartile c\u00e2t am putut de bine, sa tin cursuri bune, sa ofer studentilor puncte de sprijin. Dar si aici mi-a lipsit ceva. Putini m-au adoptat sufleteste. Cei mai multi discipoli ai mei m-au abandonat sau m-au tradat pe parcurs. N-am fost capabil de prietenii durabile.\u201c (\u00eensemnare din 3 aprilie 1994).
\nCe greseala de apreciere \u00een minus! \u201eMulta superficialitate a fost \u00een viata mea.\u201c Daca ar fi \u00een viata tuturor rom\u00e2nilor at\u00e2ta superficialitate c\u00e2t a fost \u00een aceea a lui Romul Munteanu, Rom\u00e2nia ar depasi repede, \u00een toate privintele, Germania.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cineva din alta tara, care nu ne cunoaste \u00eendeaproape, ar putea sa creada ca Rom\u00e2nia este o tara cu bogatii inepuizabile, judec\u00e2nd dupa modul cum le risipeste. Cu o mare nepasare sunt tratate la noi \u00eendeosebi valorile culturale, iar creatorii lor au parte, si ei, de o desconsiderare totala. Iata ce se \u00eent\u00e2mpla acum, chiar… Cite\u0219te mai mult »Eroul uitat<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[1711,1709,1710,1708],"class_list":["post-2071","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-critica-literara","tag-romul-munteanu","tag-sindicate-literare","tag-valori-culturale"],"views":4141,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2071","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2071"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2071\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2071"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2071"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2071"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}