{"id":20698,"date":"2014-09-25T12:15:29","date_gmt":"2014-09-25T10:15:29","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20698"},"modified":"2014-09-25T12:15:29","modified_gmt":"2014-09-25T10:15:29","slug":"romanul-existentelor-posibile","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/romanul-existentelor-posibile\/","title":{"rendered":"Romanul existen\u0163elor posibile"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Amos Oz, Rime despre via\u0163\u0103 \u015fi moarte, traducere de Ioana Petrideanu, Editura Humanitas Fiction, 2009<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>\u201eDe ce scrii? De ce scrii a\u015fa? (\u2026) Ce rol au pove\u015ftile tale?\u201c sunt principalele \u00eentreb\u0103ri care deschid universal fic\u0163ional al Rimelor despre via\u0163\u0103 \u015fi moarte \u015fi care ne transpun ab initio \u00eentr-un discurs narativ metafic\u0163ional. Un scriitor-personaj, de profesie contabil, particip\u0103 la o conferin\u0163\u0103 organizat\u0103 \u00een Tel Aviv, cu prilejul apari\u0163iei celui mai recent roman al s\u0103u. \u00cenainte de a ajunge la evenimentul literar, scriitorul anonim \u00ee\u015fi soarbe cafeaua, gust\u0103 dintr-o omlet\u0103 \u015fi fumeaz\u0103 la cafeneaua la care lucreaz\u0103 chelneri\u0163a numit\u0103 de el Riki. Aceasta reprezint\u0103 sursa celui dint\u00e2i exerci\u0163iu literar practicat de Amos Oz, c\u0103ci protagonistul \u00ee\u015fi va imagina fragmente posibile din existen\u0163a femeii, care, la \u015faisprezece ani, ar fi tr\u0103it prima iubire cu portarul echipei Bnei Yehuda. Astfel de exerci\u0163ii prolifereaz\u0103 cu fiecare pagin\u0103 pe care degetele cititorului o \u00eentorc. B\u0103rba\u0163ii de aproape cincizeci de ani din cafenea devin dl Lion \u015fi Shlomo Hughi \u015fi primesc pove\u015fti de via\u0163\u0103 pe m\u0103sura aspectului lor fizic sau a gesticii. Cei doi ar putea discuta despre un al treilea, numit Ovideia Hazam, c\u0103ruia scriitorul-personaj \u00eei atribuie la r\u00e2ndu-i o existen\u0163\u0103 posibil\u0103. Astfel, clien\u0163ii cafenelei sau personalul acesteia se transform\u0103, \u00een mintea protagonistului, \u00een personaje \u015fi devin piese importante \u00een romanul-puzzle pe care scriitorul \u015fi-l va construi \u00een imagina\u0163ie. Este dovada faptului c\u0103 orice om \u015fi orice tr\u0103s\u0103tur\u0103 de caracter sau ac\u0163iune banal\u0103 a individului pot deveni nucleele unor scene romane\u015fti. Tot ce este realitate (relativ\u0103, ce-i drept, c\u0103ci vorbim de realitatea romanesc\u0103 a lui Oz) poate fi transformat \u00een fic\u0163iune.<br \/>\nDemersul scriitorului-personaj nu se opre\u015fte la spa\u0163iul restr\u00e2ns al cafenelei \u015fi al oamenilor prezen\u0163i acolo, ci se extinde la organizatori \u015fi la publicul-spectator al conferin\u0163ei literare de la \u201eCasa de cultur\u0103 Shunia Shor \u015fi cei \u015fapte martiri\u201c. \u00cen aceste pagini, cititorul descoper\u0103 perspectiva scriitorului fa\u0163\u0103 de publicul s\u0103u (construc\u0163ia unui portret al publicului tipic contemporan), dar afl\u0103, totodat\u0103, \u015fi de preocup\u0103rile \u015fi de grijile artistului atunci c\u00e2nd vine vorba de receptarea operei sale:<\/p>\n<p>Publicul este leoarc\u0103 de transpira\u0163ie. Se \u00eent\u00e2lnesc persoane cunoscute, stau de vorb\u0103 \u00een picioare p\u00e2n\u0103 t\u00e2rziu. Al\u0163ii se a\u015faz\u0103 pe scaunele grele, tinerii pe b\u0103ncile \u00eenc\u0103p\u0103toare din jurul pupitrului de la care vorbe\u015fte lectorul, veteranii au prins locuri pe r\u00e2ndurile din fa\u0163\u0103, hainele le sunt lipite de piele, mirosul trupului fiec\u0103ruia dintre ei \u015fi mirosul trupurilor vecinilor umplu aerul \u015fi a\u015fa greu de respirat. Iar \u00een tot acest timp schimb\u0103 p\u0103reri \u00een leg\u0103tur\u0103 cu \u015ftirile serii, discut\u00e2nd despre catastrofa din Akko, despre scurgerile de informa\u0163ii guvernamentale, despre descoperirea unor fapte de corup\u0163ie, despre situa\u0163ia economic\u0103, despre defectarea aparatelor de aer condi\u0163ionat, despre c\u0103ldur\u0103. (\u2026) Oare vor auzi de la scriitorul nostru ceva nou \u00een seara aceasta? O fi put\u00e2nd s\u0103 ne explice cum a ajuns \u00een situa\u0163ia aceasta sau ce ar trebui s\u0103 facem pentru a o schimba? O fi v\u0103z\u00e2nd lucruri pe care noi \u00eenc\u0103 nu le putem percepe? (pp. 19-20)<\/p>\n<p>R\u0103spunsul posibil integrator la toate \u00eentreb\u0103rile publicului\/cititorilor \u00eel afl\u0103m la pagina 22: un scriitor lupt\u0103 neobosit \u201e\u00een numele valorilor culturii \u015fi al ideilor, precum \u015fi pentru \u00eent\u0103rirea fortifica\u0163iilor sufletului\u201c, iar replica probabil\u0103 a receptorului este: \u201eVedem asta \u00een pove\u015ftile pe care le scrie: doar nu iese fum f\u0103r\u0103 foc.\u201c (p. 25) Astfel, Amos Oz construie\u015fte un personaj care nu numai c\u0103 este scriitor al unui roman nescris, dar el devine \u015fi propriul s\u0103u receptor, emi\u0163\u00e2nd sentin\u0163e asupra propriei sale opere \u015fi vir\u00e2nd idei despre modul \u00een care are loc procesul recept\u0103rii.<br \/>\nEvenimentul literar de la Casa de cultur\u0103 este sursa perfect\u0103 a romanului imaginar al scriitorului anonim, c\u0103ci directorul institu\u0163iei, un individ lingu\u015fitor care probabil c\u0103 \u015fi-a c\u00e2\u015ftigat pozi\u0163ia prin astfel de vorbe m\u0103gulitoare \u015fi ipocrite, criticul literar care \u201ecotrob\u0103ie ca prin buzunarul s\u0103u \u00een opera lui am\u0103r\u00e2t\u0103, \u00een c\u0103utarea unor subiecte ce privesc procesul crea\u0163iei literare\u201c (p. 32), actri\u0163a recitatoare, p\u0103pu\u015fa de h\u00e2rtie cu care protagonistul exerseaz\u0103 tot soiul de scene \u015fi publicul-spectator devin, to\u0163i, personaje ale c\u0103ror parcursuri narative se \u00eempletesc cu cele ale clien\u0163ilor din cafeneaua lui Riki. Romanul nescris este un roman al existen\u0163elor posibile \u015fi al schimburilor frecvente de identitate, al turnurilor \u015fi al culoarelor narative multiple, al vocilor narative distincte \u015fi uneori imposibil de diferen\u0163iat, este un roman ad-hoc, desf\u0103\u015furat \u00een paralel cu realitatea relativ\u0103 a lui Oz. Construc\u0163ia romanesc\u0103 mental\u0103 este una despre via\u0163\u0103, moarte \u015fi sex (versurile poetului na\u0163ionalist Tzfonia Beit-Halahmi devin un leitmotiv al fic\u0163iunii, iar primul element de paratextualitate este \u00eensu\u015fi numele rubricii lui s\u0103pt\u0103m\u00e2nale, Rime despre via\u0163\u0103 \u015fi moarte, viz\u00e2nd probleme legate de rela\u0163ia dintre literatur\u0103 \u015fi via\u0163\u0103, literatur\u0103 \u015fi moarte, literatur\u0103, realitate \u015fi iluzie.<br \/>\nCe \u00eenseamn\u0103 s\u0103 scrii? Iat\u0103 \u00eentrebarea pe care se fundamenteaz\u0103 scrierea israelian\u0103 \u015fi la care scriitorul anonim nu poate oferi un r\u0103spuns limpede: \u201eadev\u0103rul este c\u0103 nu are nici cel mai vag r\u0103spuns la \u00eentreb\u0103rile fundamentale \u015fi nu \u00eei pas\u0103 nici c\u00e2t negru sub unghie de tot ceea ce gura lui bolborose\u015fte f\u0103r\u0103 el\u201c (p. 49). \u00cens\u0103 ceea ce face scriitorul-personaj cu oamenii pe care \u00eei \u00eent\u00e2lne\u015fte reprezint\u0103 cheia care deschide u\u015fa dind\u0103r\u0103tul c\u0103reia se afl\u0103 r\u0103spunsul (pe care, de altfel, Amoz Oz \u00eel accentueaz\u0103 cu fiecare prilej): Imagining the other. Literatura \u00eenseamn\u0103 a-l imagina pe cel\u0103lalt, a te juca cu realitatea \u015fi a-i atribui acesteia fa\u0163ete fic\u0163ionale care s\u0103-l atrag\u0103 pe cititor, c\u0103ci \u201eunul dintre scopurile literaturii este acela de a strecura \u00een aceast\u0103 mare de umilin\u0163\u0103 \u015fi suferin\u0163\u0103 m\u0103car o pic\u0103tur\u0103 de alinare \u015fi bun\u0103tate\u201c (p. 157).<br \/>\nFinalul fic\u0163iunii lui Amos Oz aduce \u00een prim-plan arta poetic\u0103 a acestuia \u00een ceea ce prive\u015fte poetul \u015fi poezia. Scriitorul-personaj r\u0103spunde scrisorii poetului imaginat, Yuval Dahan:<\/p>\n<p>Am citit cu mult interes \u015fi am descoperit \u00een versurile tale mult\u0103 seriozitate, originalitate, o anumit\u0103 prospe\u0163ime a limbajului, dar va trebui, \u00een primul r\u00e2nd, s\u0103-\u0163i st\u0103p\u00e2ne\u015fti elanul sentimental \u015fi s\u0103 compui distan\u0163\u00e2ndu-te \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 de ceea ce te \u00eenconjoar\u0103. S\u0103 scrii ca \u015fi cum tu, poetul, nu ai fi unul \u015fi acela\u015fi cu t\u00e2n\u0103rul torturat de suferin\u0163\u0103, ca \u015fi cum a\u0163i fi dou\u0103 persoane diferite, ca \u015fi cum poetul l-ar putea privi pe b\u0103iatul suferind cu un ochi obiectiv, de la distan\u0163\u0103, poate chiar pu\u0163in amuzat. Poate \u00eencerci, de exemplu, s\u0103 scrii ca \u015fi cum \u00eentre voi doi s-ar \u00eentinde o pr\u0103pastie de o sut\u0103 de ani, adic\u0103 \u00eentre acela care face subiectul poeziei \u015fi cel care o compune, \u00eentre ceea ce \u00eel doare \u015fi momentul crea\u0163iei, ce spui? (pp. 165-166)<\/p>\n<p>Rime despre via\u0163\u0103 \u015fi moarte este un metaroman atipic, c\u0103ci romanul din roman este unul nescris, care se prelunge\u015fte \u00een \u015fi prin imagina\u0163ia scriitorului-personaj at\u00e2ta vreme c\u00e2t dore\u015fte acesta. Este un joc de-a literatura specific postmodernismului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Amos Oz, Rime despre via\u0163\u0103 \u015fi moarte, traducere de Ioana Petrideanu, Editura Humanitas Fiction, 2009 &nbsp; \u201eDe ce scrii? De ce scrii a\u015fa? (\u2026) Ce rol au pove\u015ftile tale?\u201c sunt principalele \u00eentreb\u0103ri care deschid universal fic\u0163ional al Rimelor despre via\u0163\u0103 \u015fi moarte \u015fi care ne transpun ab initio \u00eentr-un discurs narativ metafic\u0163ional. Un scriitor-personaj, de&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/romanul-existentelor-posibile\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Romanul existen\u0163elor posibile<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[938,939],"class_list":["post-20698","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-amos-oz","tag-rime-despre-viata-si-moarte"],"views":1482,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20698","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20698"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20698\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20698"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20698"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20698"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}