{"id":20696,"date":"2014-09-25T11:50:58","date_gmt":"2014-09-25T09:50:58","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20696"},"modified":"2014-09-25T11:50:58","modified_gmt":"2014-09-25T09:50:58","slug":"j-m-coetzee-lecturi-si-alegorii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/j-m-coetzee-lecturi-si-alegorii\/","title":{"rendered":"J.M. Coetzee. Lecturi \u015fi alegorii"},"content":{"rendered":"

J.M. Coetzee, Copil\u0103ria lui Isus<\/em>, traducere de Irina Horea, Editura Humanitas, Bucure\u015fti, 2014.<\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Evangheliile canonice nu ofer\u0103 detalii cu privire la copil\u0103ria lui Isus, \u015fi nici cele apocrife nu sunt prea darnice \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103. Intitul\u00e2ndu-\u015fi cartea publicat\u0103 \u00een anul 2013 tocmai Copil\u0103ria lui Isus, J.M. Coetzee surprinde din nou. Dar surprinde de dou\u0103 ori, c\u0103ci, pe de o parte, cititorii doritori s\u0103 afle date (eventual exacte…) despre primii ani ai vie\u0163ii lui Cristos nu vor g\u0103si a\u015fa ceva \u00een textul de fa\u0163\u0103, iar pe de alt\u0103 parte, admiratorii formulei (formulelor) narative practicate de laureatul Premiului Nobel din anul 2003 \u00een crea\u0163iile anterioare vor fi uimi\u0163i s\u0103 descopere cu totul altceva \u00een The Childhood of Jesus.
\nStrategiile alegoriei<\/strong>
\nTextul acesta, considerat de numero\u015fi critici literari drept cel mai reu\u015fit al lui Coetzee dup\u0103 Dezonoare, se individualizeaz\u0103 mai cu seam\u0103 prin structura dialogat\u0103, acesta fiind aspectul pe care \u00eel remarc\u0103 pe dat\u0103 cei obi\u015fnui\u0163i cu maniera scriitorului de origine sud-african\u0103 de a-\u015fi organiza materialul epic. C\u0103ci, spre deosebire de ritmul aparent monoton din Via\u0163a \u015fi vremurile lui Michael K. sau de tonalit\u0103\u0163ile specifice autobiografiei fic\u0163ionalizate din Miezul verii, de pild\u0103, unde erau recognoscibile m\u0103car fragmente ale unui univers \u00eenrudit din punct de vedere estetic cu cel realist, Copil\u0103ria lui Isus mizeaz\u0103 mai cu seam\u0103 pe dialogurile purtate de personaje \u015fi, deopotriv\u0103, pe caracterul fragmentar al experien\u0163elor acestora. Nimic nu este explicat sau, cel pu\u0163in, nimic nu este explicat p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, lectorul trebuind s\u0103 se implice activ \u00een decodificarea sensurilor unui text neobi\u015fnuit \u015fi tulbur\u0103tor, ale c\u0103rui semnifica\u0163ii trimit \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 spre un soi de transpunere \u00een cheie beckettian\u0103 a dialogurilor lui Platon \u015fi spre alegoria complex\u0103 \u015fi de larg\u0103 respira\u0163ie, dar f\u0103r\u0103 ca, pentru a atinge aceste deziderate, autorul s\u0103 recurg\u0103 la profunzimi psihologice sau la complica\u0163iile unei ac\u0163iuni dinamice.
\nDe altfel, subiectul este aproape linear, urm\u0103rind dificult\u0103\u0163ile pe care le au doi refugia\u0163i, David, de cinci ani, \u015fi Sim\u00f3n, de aproximativ patruzeci \u015fi cinci, la sosirea la Novilla, dup\u0103 ce, \u00een prealabil, au stat c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eentr-un lag\u0103r, la cap\u0103tul unei lungi c\u0103l\u0103torii pe mare. Numele pe care le poart\u0103 acum nu sunt ale lor, ci doar numele pe care le primesc (a se citi care le sunt date\/ puse de autorit\u0103\u0163i, la fel ca \u015fi v\u00e2rsta), semn c\u0103, odat\u0103 cu stabilirea la Novilla, vor \u00eencepe o nou\u0103 via\u0163\u0103, marcat\u0103 de alt\u0103 limb\u0103 (spaniola, pe care o \u00eenva\u0163\u0103, de nevoie, mai mult sau mai pu\u0163in \u00een tab\u0103ra de refugia\u0163i) \u015fi, mai ales, de lipsa amintirilor cu privire la existen\u0163a lor anterioar\u0103. Problema tocmai aici este, deoarece, incapabil s\u0103-\u015fi aminteasc\u0103 ceva \u015fi av\u00e2nd ghinionul s\u0103 piard\u0103 scrisoarea care con\u0163inea detalii despre identitatea mamei sale adev\u0103rate, copilul r\u0103m\u00e2ne singur pe lume. Iar b\u0103rbatul care, de\u015fi lipsit, la r\u00e2ndul s\u0103u, de amintiri, nu a pierdut complet con\u015ftiin\u0163a unui trecut de natur\u0103 s\u0103-i clarifice nu doar originea, ci \u015fi conduita, decide s\u0103-l ia \u00een grija sa, devenind, dup\u0103 cum va spune autorit\u0103\u0163ilor, \u201eresponsabil\u201c pentru soarta lui David. Constat\u00e2nd c\u0103 Novilla, locul unde presupunea c\u0103 va putea \u00eencepe o nou\u0103 via\u0163\u0103, e mai degrab\u0103 un teritoriu distopic dec\u00e2t un nou paradis, Sim\u00f3n \u00eencearc\u0103 s\u0103 o g\u0103seasc\u0103 pe mama b\u0103ie\u0163elului, convins c\u0103 acesta, chiar f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015fi-o aminteasc\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 a-i mai \u015fti numele, o va recunoa\u015fte instinctual imediat ce o va vedea. Astfel, cei doi o descoper\u0103 pe In\u00e9s, iar ea intr\u0103 \u00een joc \u015fi \u00ee\u015fi asum\u0103 rolul de mam\u0103, tocmai la timp pentru a se implica, al\u0103turi de Sim\u00f3n, \u00een salvarea lui David de reprezentan\u0163ii autorit\u0103\u0163ilor decise s\u0103-l trimit\u0103 la o \u015fcoal\u0103 de corec\u0163ie, din cauza caracterului rebel \u015fi mai cu seam\u0103 din cauza refuzului constant de a se supune regulilor din aceast\u0103 lume nou\u0103, dar deloc minunat\u0103.
\nIar dac\u0103 unii cititori au vrut cu tot dinadinsul s\u0103 descopere simboluri cre\u015ftine \u00een textul lui Coetzee, al\u0163ii au negat existen\u0163a acestora, c\u00e2t\u0103 vreme imaginile (\u015fi a\u015fa doar vag) biblice sunt astfel tratate de scriitor \u00eenc\u00e2t provoac\u0103 \u00een permanen\u0163\u0103 \u015fi alte interpret\u0103ri, excluz\u00e2nd orice viziune unilateral\u0103. Pe de alt\u0103 parte, unii exege\u0163i au afirmat chiar c\u0103 Novilla ar fi un soi de bl\u00e2nd domeniu utopic unde ar domni buna \u00een\u0163elegere \u00eentre oameni \u015fi bun\u0103voin\u0163a etern\u0103, \u00een fa\u0163a c\u0103rora se ridic\u0103 mereu atitudinile rebele ale lui Sim\u00f3n \u015fi David, privi\u0163i ca reprezentan\u0163i ai unui soi de anarhism pasional. Numai c\u0103, desigur, afl\u00e2ndu-ne \u00een fa\u0163a unui text al lui Coetzee, lucrurile sunt mult mai complicate \u015fi trebuie abordate mult mai nuan\u0163at. \u00cen primul r\u00e2nd, pentru c\u0103 romanul acesta refuz\u0103 s\u0103-\u015fi dezv\u0103luie sensurile cu u\u015furin\u0163\u0103, dac\u0103 e s\u0103 ne g\u00e2ndim doar la am\u0103nuntul c\u0103 titlul nu e vreodat\u0103 explicat \u00een vreun fel care s\u0103 rela\u0163ioneze strict faptele protagoni\u015ftilor cu cele evocate \u00een textul biblic. Apoi, pentru c\u0103, de\u015fi dialogurile marcheaz\u0103 numeroase pagini ale c\u0103r\u0163ii, ele par a nu mijloci comunicarea interuman\u0103, ci a consacra singur\u0103tatea celor care se \u00eentreab\u0103 \u015fi r\u0103spund, \u00eens\u0103 dau mereu senza\u0163ia c\u0103 nu utilizeaz\u0103 acela\u015fi cod. C\u0103ci, enervat de lipsa hranei suficiente \u015fi de absen\u0163a unei locuin\u0163e confortabile, Sim\u00f3n vrea s\u0103 fac\u0103 rost de m\u00e2ncare \u015fi de o slujb\u0103 care s\u0103-i permit\u0103 s\u0103-i ofere copilului o via\u0163\u0103 decent\u0103. Se angajeaz\u0103 ca salahor la un depozit, dar nu reu\u015fe\u015fte s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 de ce munca grea e f\u0103cut\u0103 de oameni care lucreaz\u0103 cu bra\u0163ele, \u00een condi\u0163iile \u00een care c\u00e2teva ma\u015fini ar rezolva totul mult mai eficient. R\u0103spunsul pe care \u00eel prime\u015fte \u00eel uluie\u015fte, \u00eens\u0103 spune totul despre Novilla, care nu e nicidecum o lume posibil\u0103, ci \u201eunica \u00een care se poate tr\u0103i\u201c, dup\u0103 cum i se explic\u0103. \u201e \u2013 Dac\u0103 a\u0163i aduce o macara a\u0163i ispr\u0103vi cu desc\u0103rcatul \u00eentr-un timp de zece ori mai scurt. \u2013 A\u015fa-i, e de acord \u015feful de echip\u0103. Dar ce rost ar avea? Ce rost ar avea s\u0103 faci lucrurile de zece ori mai repede?…\u201c.
\nAmintirea literaturii<\/strong>
\nCartea lui J.M. Coetzee are, s-a spus, capacitatea de a impune o scriitur\u0103 indirect\u0103 \u015fi de a aborda marile probleme ale umanit\u0103\u0163ii din perspective neb\u0103nuite. Dar \u015fi de a invoca literatura anterioar\u0103 \u00eentr-un asemenea mod, \u00eenc\u00e2t ea nu doar s\u0103 ofere noi r\u0103spunsuri provoc\u0103rilor altei epoci, ci \u015fi s\u0103 ajute cititorul s\u0103 mediteze asupra sensurilor profunde ale acestui at\u00e2t de neobi\u015fnuit text. Astfel, nu e deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103tor c\u0103 Sim\u00f3n face aluzii sarcastice la Candide, dovad\u0103 c\u0103 memoria sa cultural\u0103 nu a fost \u00eenc\u0103 anihilat\u0103, dar \u015fi c\u0103 el e mereu con\u015ftient de posibila recontextualizare filosofic\u0103 a oric\u0103rei probleme cu care fiin\u0163a uman\u0103 se confrunt\u0103. Nu se explic\u0103 niciodat\u0103 pe parcursul textului ce anume a determinat aceast\u0103 uitare a trecutului, dac\u0103 ea este voluntar\u0103 sau impus\u0103, \u00eens\u0103 Coetzee face, astfel, o aluzie clar\u0103 la epidemia de orbire care afecteaz\u0103 personajele lui Jos\u00e9 Saramago, \u00een celebrul Eseu despre orbire. Pe de alt\u0103 parte, permanentele \u00eentreb\u0103ri pe care \u015fi le adreseaz\u0103 Sim\u00f3n sau c\u0103rora \u00eencearc\u0103 s\u0103 le g\u0103seasc\u0103 un r\u0103spuns satisf\u0103c\u0103tor nu numai c\u0103 nu-l fac s\u0103 se simt\u0103 mai bine sau s\u0103-\u015fi \u00een\u0163eleag\u0103 mai corect situa\u0163ia, dar par chiar s\u0103-l \u00eempiedice s\u0103 tr\u0103iasc\u0103. Numai c\u0103 aici e problema esen\u0163ial\u0103 a c\u0103r\u0163ii lui Coetzee: Sim\u00f3n nu dore\u015fte, ba chiar mai mult, el nici nu accept\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 asemenea celorlal\u0163i oameni ajun\u015fi la Novilla (un veritabil univers kafkian din care nu exist\u0103 cale de ie\u015fire!) \u015fi, chiar dac\u0103 presimte c\u0103 \u00eentreb\u0103rile sale nu vor primi r\u0103spunsuri, nu \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 (\u015fi) le adreseze \u2013 tocmai pentru a nu deveni asemenea celorlal\u0163i, adic\u0103 o fiin\u0163\u0103 lipsit\u0103 de con\u015ftiin\u0163\u0103.
\nExact aceasta e \u015fi lec\u0163ia pe care \u00eencearc\u0103 s\u0103 i-o predea lui David, copilul imposibil de educat \u00een conformitate cu regulile absurd-birocratice din Novilla. Iar lecturile celor doi din Don Quijote din aceast\u0103 perspectiv\u0103 trebuie privite. B\u0103ie\u0163elul, asemenea unui nou Isus aflat \u00een fa\u0163a \u00een\u0163elep\u0163ilor din templu, afirm\u0103 c\u0103 \u015ftie s\u0103 citeasc\u0103, c\u0103 \u015ftie s\u0103 numere \u015fi chiar c\u0103 el \u00eensu\u015fi este adev\u0103rul. Dar are nevoie, cu toate acestea, de cineva care s\u0103-i fie al\u0103turi. Iar Sim\u00f3n nu va refuza acest rol, devenind, \u00eens\u0103, nu doar echivalentul unui biblic Iosif, ci \u015fi un Sancho capabil s\u0103 dezlege pentru micul Don Quijote de l\u00e2ng\u0103 el toate misterele lumii \u00een care ambii se simt str\u0103ini \u015fi, nu o dat\u0103, captivi.
\nNumai c\u0103 textul lui Coetzee demonstreaz\u0103 \u015fi o stranietate metafic\u0163ional\u0103 cum rar \u00eent\u00e2lnim \u00een literatura contemporan\u0103. \u00cen primul r\u00e2nd, trebuie s\u0103 remarc\u0103m c\u0103 autorul lui Don Quijote nu este, aici, la Novilla, dup\u0103 cum afl\u0103m din lecturile protagoni\u015ftilor, Miguel de Cervantes, ci Cide Hamete Benengeli \u2013 nimeni altul dec\u00e2t fic\u0163ionalul autor arab al c\u0103rui inexistent manuscris (o traducere!) s-ar fi aflat, a\u015fa cum \u015ftim de la Cervantes, \u00een posesia autorului real al lui Don Quijote… Coetzee sugereaz\u0103, astfel, \u00eentr-o manier\u0103 de-a dreptul borgesian\u0103, c\u0103 Novilla este ea \u00eens\u0103\u015fi doar o fic\u0163iune, un univers inventat \u00een cadrul unui text, afl\u00e2ndu-se, deci, oarecum mai aproape de esen\u0163a (fic\u0163ional\u0103 a) lui Benengeli dec\u00e2t de cea (real\u0103 a) lui Cervantes. De aceea personajele afirm\u0103 c\u0103 vorbesc \u00een spaniol\u0103, \u00eens\u0103 Coetzee, ca autor, scrie \u00een englez\u0103… Copil\u0103ria lui Isus devine, privit\u0103 astfel, o carte ce intr\u0103 \u00eentr-un extraordinar dialog textual nu at\u00e2t (sau nu doar) cu Biblia la care se face aluzie prin titlu, ci mai cu seam\u0103 cu capodopera lui Cervantes, de care o apropie structura personajelor \u015fi situa\u0163iile cu care trebuie ele s\u0103 se confrunte. C\u0103ci David se \u00eenchipuie \u2013 \u015fi se \u015fi prezint\u0103 \u2013 ca fiind cavaler, \u015ftiind \u00eentr-adev\u0103r s\u0103 numere \u015fi s\u0103 citeasc\u0103. Dar \u00een conformitate cu propriile sale reguli \u2013 care sunt, absolut \u00eentotdeauna, cele ale imagina\u0163iei. Nimic altceva dec\u00e2t sus\u0163inea cunoscutul personaj alter ego al lui Coetzee, Elizabeth Costello, \u015fi anume c\u0103 imagina\u0163ia e mereu superioar\u0103 ra\u0163iunii… Trebuie s\u0103 \u0163inem seama, apoi, \u015fi de faptul c\u0103, de\u015fi comparat de unii critici cu discursul lui Orwell din O mie nou\u0103 sute optzeci \u015fi patru sau Ferma Animalelor, ori cu anumite fragmente din Minunata lume nou\u0103 a lui Huxley, textul lui Coetzee, citit cu aten\u0163ie, are mai pu\u0163ine leg\u0103turi de substan\u0163\u0103 cu aceste celebre discursuri distopice, apropiindu-se mai degrab\u0103 de structura parabolic\u0103 a operei kafkiene, Copil\u0103ria lui Isus fiind \u015fi un excelent exemplu de parabol\u0103 a c\u0103ut\u0103rii sensului. Al vie\u0163ii \u015fi al c\u0103r\u0163ii, deopotriv\u0103.
\nFinalul romanului reprezint\u0103, cel pu\u0163in \u00een parte, o replic\u0103 la c\u0103l\u0103toriile lui Don Quijote, dar \u015fi la Fuga \u00een Egipt a lui Iosif \u00eenso\u0163it de Maria \u015fi de micul Isus. C\u0103ci, amenin\u0163a\u0163i de m\u0103surile represive ale autorit\u0103\u0163ilor, Sim\u00f3n \u015fi In\u00e9s \u00eel iau pe David \u015fi pleac\u0103 (fug?…) din Novilla. Cu toate riscurile. \u00cens\u0103 p\u0103r\u0103sesc acest \u0163inut al birocra\u0163ilor lipsi\u0163i de \u00een\u0163elegere \u015fi de pasiune \u015fi domina\u0163i doar de o superficial\u0103 amabilitate care risc\u0103 s\u0103 nu mai \u00eensemne nimic, pentru a putea tr\u0103i \u015fi iubi cu adev\u0103rat: \u201eAsta-i tot. C\u0103ut\u0103m un loc unde s\u0103 st\u0103m, s\u0103 ne \u00eencepem via\u0163a cea nou\u0103\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

J.M. Coetzee, Copil\u0103ria lui Isus, traducere de Irina Horea, Editura Humanitas, Bucure\u015fti, 2014.   Evangheliile canonice nu ofer\u0103 detalii cu privire la copil\u0103ria lui Isus, \u015fi nici cele apocrife nu sunt prea darnice \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103. Intitul\u00e2ndu-\u015fi cartea publicat\u0103 \u00een anul 2013 tocmai Copil\u0103ria lui Isus, J.M. Coetzee surprinde din nou. Dar surprinde de dou\u0103… Cite\u0219te mai mult »J.M. Coetzee. Lecturi \u015fi alegorii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[12310,3975],"class_list":["post-20696","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-copilaria-lui-isus","tag-j-m-coetzee"],"views":1592,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20696","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20696"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20696\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20696"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20696"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20696"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}