{"id":20680,"date":"2014-09-25T11:33:01","date_gmt":"2014-09-25T09:33:01","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20680"},"modified":"2014-09-25T11:33:01","modified_gmt":"2014-09-25T09:33:01","slug":"politici-pseudostiintifice","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/politici-pseudostiintifice\/","title":{"rendered":"Politici pseudo\u015ftiin\u0163ifice"},"content":{"rendered":"

Florin S. Soare (coordonator), Politic\u0103 \u015fi societate \u00een epoca Ceau\u015fescu,<\/em> Ia\u015fi, Editura Polirom, 2014, 224 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

De\u015fi pe foaia de titlu este indicat anul 2013, culegerea de studii adunate sub genericul Politic\u0103 \u015fi societate \u00een epoca Ceau\u015fescu\u00a0 a ap\u0103rut de c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, \u00een 2014, sub egida Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului \u015fi Memoria Exilului Rom\u00e2nesc (IICCMER). Avem \u00een fa\u0163\u0103 o nou\u0103 confirmare a faptului c\u0103 aceast\u0103 structur\u0103 guvernamental\u0103 \u00ee\u015fi \u00eendepline\u015fte cu maximum de eficien\u0163\u0103 \u015fi aten\u0163ie func\u0163iile \u015fi misiunea social\u0103. T\u00e2n\u0103rul cercet\u0103tor Florin S. Soare (coautor al sintezei Politica pronatalist\u0103 a regimului Ceau\u015fescu, Polirom, I\u2013II, 2010\u20132011) a reu\u015fit s\u0103 armonizeze teme variate, dar supuse acelora\u015fi restric\u0163ii \u015fi comandamente politice. Mi se pare o mostr\u0103 de excelen\u0163\u0103 intelectual\u0103 \u015fi de \u00eencredere din partea IICCMER c\u0103 le ofer\u0103 speciali\u015ftilor \u00een formare un mediu propice dezvolt\u0103rii competen\u0163elor.<\/strong><\/em>
\nConstat iar c\u0103 opiniile corecte, aplicate \u015fi nuan\u0163ate nu sunt neap\u0103rat influen\u0163ate de v\u00e2rst\u0103 \u2013 de experien\u0163a direct\u0103 \u2013, ci de lucrul \u00een arhive \u015fi de perspectiva deta\u015fat\u0103 asupra evenimentelor. Consult\u00e2nd scurtele date despre contributori, ne d\u0103m seama c\u0103 pot forma o genera\u0163ie de lucru, caracterizat\u0103 de m\u0103runte diferen\u0163e. Departe de mine g\u00e2ndul de a intra \u00een conflict cu persoanele aflate la v\u00e2rsta a treia sau \u00een pragul senectu\u0163ii. Numai c\u0103 este evident c\u0103 subiectivit\u0103\u0163ile istoriei tr\u0103ite direct (ale memoriei) vor fi \u00eenlocuite cu moduri variate de analiz\u0103 a trecutului. Poate cel mai evident dintre acestea ar fi noul biografism, aplicat cu predilec\u0163ie \u00een lumea literar\u0103. Sunt deja notorii c\u0103r\u0163ile semnate de Oana Soare, George Ardeleanu sau Clara Mare\u015f. Metoda presupune cercetarea, verificarea, reconstituirea \u015fi construirea profilurilor psihice \u015fi artistice pornind de la fondurile aflate la C.N.S.A.S. Desigur, aici discut\u0103m \u015fi despre filtrarea \u015fi adecvarea informa\u0163iilor \u015fi la reconfigurarea no\u0163iunii de destin, \u00een\u0163eles ca interac\u0163iune \u00eentre planul personal \u015fi contextul sociopolitic. \u00cen plus, sunt binevenite c\u00e2teva precau\u0163ii legate de rela\u0163ia \u00eentre public \u015fi privat.
\nPublic \u015fi privat<\/strong>
\nP\u00e2n\u0103 s\u0103 ajung la subiectul central al preocup\u0103rilor mele din Politic\u0103 \u015fi societate \u00een epoca Ceau\u015fescu (scriitorii \u015fi Securitatea), se cuvine insistat asupra ultimei probleme ridicate, care a afectat, \u00een Rom\u00e2nia, \u00eencrederea \u00eentre cet\u0103\u0163eni. O abordare minu\u0163ioas\u0103, pluralist\u0103 \u015fi meritorie \u00eent\u00e2lnim \u00een considera\u0163iile lui Florin S. Soare din Familia, c\u0103s\u0103toria \u015fi divor\u0163ul \u00eentre ideologia comunist\u0103 \u015fi pronatalism. Argumentele invocate reamintesc realitatea antiuman\u0103 a administra\u0163iei, \u00een ciuda teremenilor conota\u0163i pozitiv de propagand\u0103: \u201e\u00cens\u0103 ambele etape ale politicilor fa\u0163\u0103 de familie ale regimului comunist au ca element comun \u015fi constant intruziunea \u00een via\u0163a privat\u0103 \u015fi permanenta \u00eencercare de controlare \u015fi modelare a acesteia, \u00een conformitate cu obiectivele pe termen mediu \u015fi lung ale conducerii politice. Este, de altfel, o politic\u0103 falimentar\u0103, ce ignor\u0103 exact elementul central al s\u0103u, familia. Este dificil de imaginat \u2013 \u015fi experien\u0163a a demonstrat-o pe deplin \u2013 c\u0103 o familie poate fi constr\u00e2ns\u0103 sau convins\u0103 s\u0103 procreeze. Singurul aspect rezonabil, \u00een atare situa\u0163ie, este acela de a crea \u00een jurul familiei un \u00eentreg cadru propice dezvolt\u0103rii ei \u015fi, \u00een primul r\u00e2nd, crearea unui climat de securitate \u00een care s\u0103-\u015fi poate cre\u015fte \u015fi educa unul sau mai mul\u0163i copii\u201c (p. 158\u2013159). Ipotezele de lucru ale t\u00e2n\u0103rului istoric sunt valide pentru un \u00eentreg teritoriu de semnifica\u0163ii, care decurg din preten\u0163ia lui Ceau\u015fescu de a proiecta \u015fi de a planifica p\u00e2n\u0103 \u015fi genetica. Rezult\u0103 de aici transformarea Rom\u00e2niei de atunci \u00eentr-un laborator de programare.
\nPromovarea \u201enecesit\u0103\u0163ii\u201c \u00een sectoarele asimilate oric\u0103rui tip de produc\u0163ie asigura coeziunea \u00eentre \u201esocialismul \u015ftiin\u0163ific\u201c, \u201esistematizare\u201c \u015fi \u201epronatalism\u201c. Pun ghilimelele pentru a sublinia fractura \u00eentre limbajul doctrinar \u015fi aplicarea ideologiei. Reiese, \u015fi din studiile redactate de Mihai Marin Olteanu (Legisla\u0163ie \u015fi sistematizare urban\u0103 \u00een Rom\u00e2nia socialist\u0103, 1965\u20131989), respectiv de Emilian Colceriu-Mihul (De la \u201emarxism-leninism\u201c la \u201esocialism \u015ftiin\u0163ific\u201c). Privind \u00een profunzime, cei trei cercet\u0103tori cita\u0163i observ\u0103 \u00een mod independent contradic\u0163ia comunismului \u00eentre practicarea unui discurs al modernit\u0103\u0163ii \u00een condi\u0163iile evidentei \u00eenclina\u0163ii a liderului P.C.R. spre o mentalitate tradi\u0163ionalist\u0103. Mai grav este c\u0103 experimentele au degenerat \u00een ira\u0163ionalizarea standardelor de via\u0163\u0103, luate \u00een der\u00e2dere de popula\u0163ie (vezi Manuela Marin, Cultul personalit\u0103\u0163ii lui Nicolae Ceau\u015fescu \u00eentre propagand\u0103 \u015fi rezisten\u0163\u0103 \u00een Rom\u00e2nia comunist\u0103). Nu \u015ftiu dac\u0103 hazul de necaz r\u0103m\u00e2ne o modalitate de exprimare a umorului. L-a\u015f \u00eencadra, mai degrab\u0103, \u00een categoria sarcasmului, \u00een logica rezisten\u0163ei ca modalitate de subzisten\u0163\u0103, de adaptare la cele mai nocive condi\u0163ii, dup\u0103 cum indic\u0103 Dumitru-Alin Savu, cel mai t\u00e2n\u0103r cercet\u0103tor prezent \u00een carte: \u201eA\u015fadar, putem face c\u00e2teva remarci: chiar dac\u0103 frica \u00eei coaguleaz\u0103 pe cet\u0103\u0163eni \u00eempotriva statului, tot ea conserv\u0103 \u015fi rela\u0163ia de conjunc\u0163ie dintre aceste dou\u0103 realit\u0103\u0163i pentru a evita un conflict deschis. O tendin\u0163\u0103 e supraestimare reciproc\u0103 \u015fi deci de team\u0103 reciproc\u0103 \u0163ine statul \u015fi societatea \u00eentr-un echilibru relativ stabil\u201c (Umor \u015fi politic\u0103 \u00een Rom\u00e2nia comunist\u0103: via\u0163a \u00eentre r\u00e2s \u015fi fric\u0103, p. 220).
\nTonuri literare<\/strong>
\nRevenind la tema scriitorii \u015fi Securitatea, m\u0103 v\u0103d nevoit iar\u0103\u015fi s\u0103 recomand ca o cercetare eficient\u0103 s\u0103 evite colportajul. Trebuie \u00eenl\u0103turat\u0103 tendin\u0163a de a prezenta dosarele \u00een stil expozitiv, metod\u0103 care, \u00een realitate, nu face altceva dec\u00e2t s\u0103 continue strategiile serviciilor secrete comuniste. Istoria nu este nici o povestire atractiv\u0103, nici un colaj de citate. Prezentarea (exhaustiv\u0103!) a datelor nu cau\u0163ioneaz\u0103 absen\u0163a spiritului critic \u015fi a interpret\u0103rii. Ecaterina Pavel (Scriitorul oniric \u201esecurizat\u201c: arhivele CNSAS) risc\u0103, \u00een pofida acribiei, s\u0103 alc\u0103tuiasc\u0103 o dare de seam\u0103 despre Leonid Dimov, Daniel Turcea \u015fi Dumitru \u0162epeneag. Din punctul meu de vedere, este de dorit ca, dup\u0103 sondarea \u00een am\u0103nun\u0163ime a evenimentelor consemnate, s\u0103 ne ridic\u0103m deasupra lor. Reducerea comentariilor p\u00e2n\u0103 la suprimarea oric\u0103rei viziuni proprii \u00ee\u015fi afl\u0103 explica\u0163ia \u00een asumarea unei rumori (nu rigori) a \u201eobiectivit\u0103\u0163ii\u201c. Bine\u00een\u0163eles c\u0103 introducerea unghiului personal \u00een studiu presupune riscul supralicit\u0103rii. Dar men\u0163inerea \u00een zona de confort nu aduce dec\u00e2t rezultate m\u0103runte. Clara Mare\u015f (\u00centre tipar \u015fi sertar. Strategii \u015fi op\u0163iuni ale scriitorilor \u00een anii \u201980. Studiu de caz: Ion D. S\u00eerbu) dovede\u015fte cum, prin justa m\u0103sur\u0103, se poate derula o investiga\u0163ie de istorie literar\u0103, \u00een care s\u0103 fie eviden\u0163iate legit\u0103\u0163ile sistemului politic \u015fi impactul lor asupra comportamentului civic: \u201eDup\u0103 1964, pentru a \u00eempiedica intelectalii s\u0103 se constituie \u00eentr-o alternativ\u0103 politic\u0103, Partidul Comunist Rom\u00e2n recurge la dou\u0103 strategii: cointeresarea \u015fi marginalizarea. Fiecare dintre aceste strategii este dublat\u0103 de o supraveghere excesiv\u0103 a tuturor, fie ei obedien\u0163i sau recalcitran\u0163i. Astfel, arhivele secrete p\u0103streaz\u0103 sute de dosare de urm\u0103rire individual\u0103 pentru majoritatea scriitorilor rom\u00e2ni\u201c (p. 205).
\nCred c\u0103 trec\u00e2nd peste imperativul factologic,\u00a0 m\u0103car cinci \u00eentreb\u0103ri \u00ee\u015fi a\u015fteapt\u0103 r\u0103spunsurile ample. Unde se afl\u0103 adev\u0103rata personalitate: \u00een postura cultural\u0103 sau \u00een rapoartele informative, \u00een filaje \u015fi \u00een comentariile ofi\u0163erilor? Nu cumva nu exist\u0103, \u00een regimurile totalitare\/ autoritariste\/ paternaliste, op\u0163iunea intimit\u0103\u0163ii? Confundau cei implica\u0163i atunci, la fel ca \u015fi noi ast\u0103zi, duplicitatea cu o complicitate involuntar\u0103? \u00cen ce m\u0103sur\u0103 fosta Securitate organiza biografiile pentru uzul intern al institu\u0163iei sau pentru publicitatea (negativ\u0103)? Cine a slujit cu mai mult folos \u015fi cu r\u00e2vn\u0103 mai mare sistemul: informatorii sau membrii de Partid? Sunt dispute \u00eenc\u0103 t\u0103r\u0103g\u0103nate, din pricina lipsei de documentare riguroas\u0103. Pentru ultima interoga\u0163ie, practica ne indic\u0103, deocamdat\u0103, orientarea cercet\u0103rii c\u0103tre scriitorii prigoni\u0163i \u015fi deveni\u0163i agen\u0163i ai Securit\u0103\u0163ii \u00een pu\u015fc\u0103rii sau marginaliza\u0163i de dictatur\u0103. \u00cen afar\u0103 de Oana Soare (Pentru Dumitriu & Pentru Dumitriu) \u015fi de Ioana Diaconescu (despre Dan De\u015fliu \u00een Scriitori \u00een arhivele C.N.S.A.S.) nu \u015ftiu dac\u0103 altcineva s-a aplecat s\u0103 pun\u0103 reflectoarele asupra situa\u0163iei pestri\u0163e a unui autor oficial. Cauza ar fi, printre altele, prejudecata de a echivala rumoarea \u015fi ar\u0163agul scriitoricesc cu impresiile lucr\u0103torilor operativi ai Securit\u0103\u0163ii despre favori\u0163ii regimului.
\n\u00cenchei semnal\u00e2nd din nou inteligen\u0163a IICCMER de a oferi, \u00een Politic\u0103 \u015fi societate \u00een epoca Ceau\u015fescu, \u015fansa ca pluralismul s\u0103 \u00eensemne, \u00een spa\u0163iul public, modera\u0163ie \u015fi toleran\u0163\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Florin S. Soare (coordonator), Politic\u0103 \u015fi societate \u00een epoca Ceau\u015fescu, Ia\u015fi, Editura Polirom, 2014, 224 p.   De\u015fi pe foaia de titlu este indicat anul 2013, culegerea de studii adunate sub genericul Politic\u0103 \u015fi societate \u00een epoca Ceau\u015fescu\u00a0 a ap\u0103rut de c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, \u00een 2014, sub egida Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului \u015fi Memoria… Cite\u0219te mai mult »Politici pseudo\u015ftiin\u0163ifice<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[12294,12297,12296,4476,12298,12295],"class_list":["post-20680","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-florin-s-soare","tag-iiccmer","tag-investigare-a-crimelor-comunismului","tag-memoria-exilului-romanesc","tag-politica-regimului-ceausescu","tag-politica-si-societate-in-epoca-ceausescu"],"views":1103,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20680","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20680"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20680\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20680"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20680"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20680"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}