{"id":20678,"date":"2014-09-25T11:30:23","date_gmt":"2014-09-25T09:30:23","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20678"},"modified":"2014-09-25T11:30:23","modified_gmt":"2014-09-25T09:30:23","slug":"transistoria-ca-pata-oarba","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/transistoria-ca-pata-oarba\/","title":{"rendered":"Transistoria ca pat\u0103 oarb\u0103"},"content":{"rendered":"<p>Privim omul ca pe o fiin\u0163\u0103 social\u0103. Dar evit\u0103m s\u0103 \u00eel privim ca pe o fiin\u0163\u0103 etern\u0103, transistoric\u0103. \u00cens\u0103, orice ar \u00eensemna conceptul de eternitate \u015fi oric\u00e2nd ar avea loc dispari\u0163ia omenirii, eternitatea va disp\u0103rea concomitent cu omenirea.<br \/>\nInteligen\u0163a are un scop \u015fi unul singur: producerea de viitor. At\u00e2t indivizii, c\u00e2t \u015fi specia sunt lungi \u00eencle\u015ft\u0103ri cu principiile termodinamicii, cu disiparea energiei, cu moartea, iar arma suprem\u0103 este depozitul de gr\u0103sime, stocul de energie. \u00centreaga biologie este un asemenea demers. Ce aduce nou inteligen\u0163a, ce o deplaseaz\u0103 net ca pe o substan\u0163\u0103 diferit\u0103, evoluat\u0103 din biologie, dar diferit\u0103, este capacitatea de a produce \u015fi de a stoca viitorul \u00een cantit\u0103\u0163i mari. Omul, \u00eendeosebi urban, atotcuprins \u00een institu\u0163ii \u015fi facilit\u0103\u0163i, nici nu mai tr\u0103ie\u015fte \u00een natur\u0103, ci \u00eentr-o placent\u0103 social\u0103 transistoric\u0103. Succesul \u015fi e\u015fecul individului se datoreaz\u0103 adapt\u0103rii la realit\u0103\u0163i \u015fi conven\u0163ii sociale, la contractul social dac\u0103 vre\u0163i, \u015fi doar rarisim, accidental, capacit\u0103\u0163ii sale de adaptare la for\u0163ele \u015fi energiile brute ale naturii.<br \/>\n<strong>Pu\u0163in\u0103 polemic\u0103, <\/strong><br \/>\n<strong>inten\u0163ional constructiv\u0103<\/strong><br \/>\nSociologia, cea mai antropomorfizat\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103, cea \u00een sarcina c\u0103reia pic\u0103 cea mai mare parte din om, este o \u015ftiin\u0163\u0103 slab\u0103. Capacitatea ei de predic\u0163ie, extrem de redus\u0103, o plaseaz\u0103 printre cele mai neperformante dintre \u015ftiin\u0163e. Pentru compara\u0163ie, astrofizica a reu\u015fit, plec\u00e2nd de la sferturi de observa\u0163ie \u015fi de la puncte luminoase amorfe, s\u0103 instituie un sistem teoretic \u2013 nu infailibil, dar \u2013 capabil s\u0103 fac\u0103 predic\u0163ii gigantice, oriunde \u00een spa\u0163iu \u015fi oriunde \u00een timp. Sociologia, nu.<br \/>\nPrintre cauzele e\u015fecului se num\u0103r\u0103 o ineficient\u0103 rela\u0163ie cu timpul. Mai exact, o fundamental\u0103 ne\u00een\u0163elegere a acestuia. Lipsa unei defini\u0163ii corecte a pus o pat\u0103 alb\u0103 peste viitor, iar predictibilitatea \u00eenainteaz\u0103 prin aceasta ca printr-o cea\u0163\u0103 deas\u0103.<br \/>\nSociologia se limiteaz\u0103 la prezent, la o structur\u0103 fantomatic\u0103 pe care, lexical, o numim prezent: un acum-acum, plus un abia-trecut, plus un aproape-viitor. Un asemenea prezent nici nu exist\u0103 dec\u00e2t ca fic\u0163iune narativ-morfologic\u0103. Nu e T zero din fizic\u0103, fix, imuabil, transparent \u015fi obiectiv cuantificabil, ci o func\u0163ie discursiv\u0103 care poate fi montat\u0103 peste orice punct al timpului, discre\u0163ionar. Ca urmare, sociologia eludeaz\u0103 grupurile transistorice din care fac parte indivizii \u015fi vorbe\u015fte despre institu\u0163ii, grupuri, demografie, formare, valori, comportament ca fenomene dintr-o folie de timp, f\u0103r\u0103 r\u0103d\u0103cini \u00een trecut \u015fi f\u0103r\u0103 coronatur\u0103. Existen\u0163a transistoric\u0103 este l\u0103sat\u0103 \u00een seama altor \u015ftiin\u0163e \u2013 a istoriilor propriu-zise \u2013 care nu au nici conceptele, nici instrumentele, nici deprinderea, nici interesul de a extrage filosofie.<br \/>\nSub form\u0103 de propozi\u0163ie: grupul social este o colectivitate de indivizi care pot sau nu s\u0103 fie contemporani, \u00eentre care exist\u0103 rela\u0163ii sociale determinate, se supun acelora\u015fi norme de comportament \u015fi urm\u0103resc un scop comun. Completat\u0103 astfel, defini\u0163ia grupului social deschide spre legile sociale, care nu sunt inventate de la zero de fiecare genera\u0163ie \u00een parte (a\u015fa cum d\u0103 de \u00een\u0163eles sociologia actual\u0103) \u015fi c\u0103tre institu\u0163iile transistorice, ca forme de organizare superioar\u0103 a grupurilor transistorice. C\u00e2t despre existen\u0163a unor norme de comportament care \u00eei unesc pe cei vii cu cei mor\u0163i, sau a scopurilor comune, leg\u0103turile \u00eentre oameni din secole diferite, din aceea\u015fi clas\u0103 social\u0103 sau cu acela\u015fi grad de educa\u0163ie, sunt mai posibile dec\u00e2t \u00eentre contemporani din clase diferite. Un om, s\u0103 spunem, poate constata c\u0103 are mai multe interese \u015fi percep\u0163ii nomologice similare cu Voltaire \u015fi Wittgenstein, cu Bosch \u015fi Br\u00e2ncu\u015fi, dec\u00e2t cu Dan Diaconescu, de exemplu, sau cu al\u0163i jurnali\u015fti care \u00eel imit\u0103. \u00cens\u0103, dup\u0103 cum vede sociologia lucrurile, pe o defini\u0163ie strict tehnic\u0103, omul \u00een cauz\u0103 poate face parte din grupuri cu ace\u015ftia din urm\u0103, de care \u00eel unesc epifenomene, dar nu \u015fi cu persoane din istorie, de care \u00eel leag\u0103 norme, coduri \u015fi valori comune.<br \/>\nCorolarul este c\u0103 institu\u0163iile\/ organiza\u0163iile transistorice au propriile voin\u0163e, mult peste ceea ce sociologii privesc drept \u201einer\u0163ie organiza\u0163ional\u0103\u201c, au propria persona, dar \u015fi propria ra\u0163iune; propriile depozite de adev\u0103r \u015fi de viitor. Teoria memetic\u0103 poate calibra o asemenea viziune. Derivat\u0103 din genetic\u0103 \u015fi neurologie, teoria memetic\u0103 stipuleaz\u0103 existen\u0163a unor \u201ereplicatori culturali\u201c (de tip pre-judecat\u0103: \u201eni\u015fte patternuri de cunoa\u015ftere care ajung \u00een creier f\u0103r\u0103 s\u0103 vrem\u201c) care se transmit prin comunicare orizontal (\u00een aceea\u015fi genera\u0163ie) \u015fi vertical (\u201emo\u015ftenire cultural\u0103\u201c). Medicul \u015fi profesorul Alexandru Restian, prelu\u00e2nd autori interna\u0163ionali ca Richard Brodie (autorul c\u0103r\u0163ii Virusul min\u0163ii. Noua \u015ftiin\u0163\u0103 a memelor), concluzioneaz\u0103: \u201cA\u015fa cum genele vor s\u0103 asigure supravie\u0163uirea speciei, sau a neamului, memele vor s\u0103 asigure supravie\u0163uirea culturii, a tradi\u0163iei, sau a obiceiurilor respective\u201c. Ce se poate repro\u015fa teoriei memeticii (suntem \u00eentr-un capitol \u00een care se \u00eempart repro\u015furi) este prea marea contaminare cu virusologia, respectiv incapacitatea de a opera cu organisme transindividuale, cum sunt grupurile \u015fi organiza\u0163iile sociale perene, sau func\u0163ii ale acestora, ca limbajul; \u015fi c\u0103, din cauza individului, nu vede societatea. Memele \u201e\u00ee\u0163i infecteaz\u0103 mintea, scrie Richard Brodie, program\u00e2ndu-te cu direc\u0163ii \u00een care tu nu ai vrea s\u0103 mergi\u201c \u015fi \u00eendep\u0103rt\u00e2ndu-te astfel de \u201ec\u0103utarea fericirii\u201c personale. Se presupune sui generis un interes divergent \u00eentre cultur\u0103 \u015fi individ, un conflict inerent, aprioric. Or, dac\u0103 un asemenea conflict apare, cum constat\u0103m ast\u0103zi prin degradarea mijloacelor de comunicare \u00een mas\u0103, el este un simplu fenomen maladiv, o \u201egrip\u0103\u201c.<br \/>\nAstfel, dac\u0103 sociologia vinde oamenii cu tona, memologia \u00eei vinde cu dramul \u015fi ambele rateaz\u0103 justa m\u0103sur\u0103 care este sau ar trebui s\u0103 fie epicentrul oric\u0103rei forme de \u00een\u0163elepciune.<br \/>\n<strong>Despre un necuv\u00e2nt<\/strong><br \/>\nTransistoria este \u00een fond o form\u0103 nou\u0103, renovat\u0103, a vechiului concept de \u201eidee obiectiv\u0103\u201c. Spre deosebire de b\u0103tr\u00e2na formul\u0103 hegelian\u0103 care punea, prin expresie, accentul pe transsubiectivitate, transistoria este un concept care inverseaz\u0103 sensul fenomenologiei \u015fi surprinde o form\u0103 de eternitate-cu-fa\u0163\u0103-uman\u0103. O abstractizare care are ca produs final formule proteice, schimb\u0103tor-neschimb\u0103toare, (di)ferite de sterilitatea \u015fi echipoten\u0163a schematic\u0103 a constructului logic \u015fi matematic. (F\u0103r\u0103 a predica prin aceasta superioritatea unui model formal asupra celuilalt; sterilitatea e \u015fi bun\u0103: ea garanteaz\u0103 s\u0103n\u0103tatea, lipsa contamin\u0103rii, f\u0103r\u0103 a ucide \u00een mod obligatoriu creativitatea).<br \/>\n\u00cemi este imposibil s\u0103 \u00eemi amintesc cine a folosit prima dat\u0103 termenul de transistorie sau unde \u015fi cu ce sens l-am \u00eent\u00e2lnit mai \u00eent\u00e2i. Nici Google nu m\u0103 ajut\u0103. Relativa nefolosire a termenului este un avantaj.<br \/>\nPe l\u00e2ng\u0103 ni\u015fte referin\u0163e negative ap\u0103rute la neohegelieni \u015fi neomarxi\u015fti (\u00een m\u0103sura \u00een care \u0163inta era istoricitatea, iar transistoria era diferen\u0163a specific\u0103 a definirii), transistoricitatea a ap\u0103rut cu oarecare coeren\u0163\u0103 \u00een scrierile de istorie literar\u0103 \u015fi \u00een cele de metaistorie. Accep\u0163iunea termenului este aceea de constan\u0163\u0103 temporal\u0103, de invariant statistic, nu de invariant ra\u0163ional, cum ar fi dac\u0103 ar avea o descenden\u0163\u0103 direct\u0103 din Hegel.<br \/>\nHistoriometria folose\u015fte cu mare frecven\u0163\u0103 termenul de transistorie \u015fi, prin natura c\u00e2mpului \u015fi a metodelor de cercetare specifice, \u00eel refondeaz\u0103 ca instrument \u015ftiin\u0163ific. Historiometria (sau \u201eistoria matematic\u0103\u201c) este un domeniu de grani\u0163\u0103 \u00eentre statistic\u0103, istorie, psihologie \u015fi matematic\u0103. \u00cen prezent vireaz\u0103 tot mai mult spre psihologie \u015fi biografism. Dean Keith Simonton, cel mai important reprezentant al historiometriei, cu numeroase studii relevante asupra creativit\u0103\u0163ii, geniului \u015fi leadership-ului, utilizeaz\u0103 transistoria, f\u0103r\u0103 a o defini ca atare, ca pe un cadru general al izomorfismelor rezultate din aplicarea paradigmei matematice pe structuri culturale diacronice \u015fi interdisciplinare, fie c\u0103 vorbim despre culturi \u00eentregi, fie c\u0103 vorbim despre indivizi. S-a ob\u0163inut un num\u0103r de legi interesante, de o oarecare fecunditate, care sunt, mai mult sau mai pu\u0163in, formule de aplicare a unor curbe de distribu\u0163ie Gauss asupra unor domenii \u015fi fenomene mai pu\u0163in obi\u015fnuite cu analiza statistic\u0103. Au rezultat astfel unele corela\u0163ii majore prin care, de exemplu, fragmentarea politic\u0103 determin\u0103 scepticismul, empirismul \u015fi materialismul ca modele de g\u00e2ndire; scepticismul are o \u201einfluen\u0163\u0103 pozitiv\u0103\u201c aupra r\u0103zboiului; perioadele de dezordine civil\u0103 genereaz\u0103 polarizarea tuturor dezbaterilor filosofice.<br \/>\n\u00cen limba rom\u00e2n\u0103, \u00een timp ce DEX-ul refuz\u0103 s\u0103 foloseasc\u0103 termenul, transistoria apare tot \u00een studii cu fundament psihologic, ca \u00een psiholingvistica Tatianei Slama-Cazacu, dar \u015fi \u2013 \u00een contexte uneori surprinz\u0103toare \u2013 \u00een publicistica cultural\u0103. Utilizarea termenului \u00een limba rom\u00e2n\u0103 nu implic\u0103 rigorile statistice din behaviorismul american, ceea ce \u00eel face mult mai asem\u0103n\u0103tor cu idealismul \u015fi ra\u0163ionalismul, fiind complet dematerializat.<br \/>\n<strong>Pu\u0163in\u0103 concluzie<\/strong><br \/>\nOamenii tr\u0103iesc printre secole. Istoria a trasat r\u0103d\u0103cini culturale \u015fi concepte \u201elocuite ne\u00eencetat\u201c care au \u00eenceput \u00een Sumer \u015fi sunt departe de a apune (fie ele constructe politice, fiin\u0163e demonice, furnituri \u015fi produse sau idei pure). Umanitatea \u2013 acest fapt era o axiom\u0103 la un moment dat, chiar dac\u0103 ast\u0103zi pare derizoriu \u2013 are o cu totul alt\u0103 agend\u0103 dec\u00e2t individul. Aceast\u0103 alt\u0103 agend\u0103 nu este imobil\u0103 formal, autist\u0103, ci schimb\u0103tor-neschimb\u0103toare, dialectic\u0103, ascuns\u0103, ca Ideea Absolut\u0103, sub multiplele ei fe\u0163e \u015fi determin\u0103ri. Ora\u015ful \u2013 ca sediu al etatismului, cu tot ce cuprinde el, social, politic, cultural \u2013 este depozitarul \u015fi secretarul agendei transistorice. Printre abuzurile liderilor autocra\u0163i, pe sub corup\u0163ia democratic\u0103, \u00een spatele exceselor artistice \u015fi \u00een fundalul calculelor matematice, dincolo de orice isterii \u015fi schizoidii acute ale popula\u0163iilor din \u0163\u0103ri \u015fi secole, omenirea \u00ee\u015fi construie\u015fte, transistoric, progresul \u015fi eternitatea. Am zis!<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Privim omul ca pe o fiin\u0163\u0103 social\u0103. Dar evit\u0103m s\u0103 \u00eel privim ca pe o fiin\u0163\u0103 etern\u0103, transistoric\u0103. \u00cens\u0103, orice ar \u00eensemna conceptul de eternitate \u015fi oric\u00e2nd ar avea loc dispari\u0163ia omenirii, eternitatea va disp\u0103rea concomitent cu omenirea. Inteligen\u0163a are un scop \u015fi unul singur: producerea de viitor. At\u00e2t indivizii, c\u00e2t \u015fi specia sunt lungi&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/transistoria-ca-pata-oarba\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Transistoria ca pat\u0103 oarb\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[12291,12292,12290,12293],"class_list":["post-20678","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-fiinta-transistorica","tag-sociologia","tag-transistorie","tag-viitorul"],"views":1397,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20678","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20678"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20678\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20678"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20678"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20678"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}