Comedianul si comentatorul politic Steven Colbert este creditat cu inventarea cuv\u00e2ntului \u201ethruthiness\u201c definit drept \u201e\u00eensu\u015firea de a prefera concepte sau fapte pe care le dorim adev\u0103rate conceptelor \u015fi faptelor pe care le \u015ftim a fi adev\u0103rate\u201c (American Dialect Society, January 2006). Echivalentul \u00een limba Rom\u00e2n\u00e3 ar fi \u201eadev\u0103rism\u201c; fenomenul definit mai sus este foarte util pentru c\u0103 prevalen\u0163a lui ofer\u0103 o oportunitate de a analiza tranzi\u0163ia de la societatea totalitar\u0103 la cea posttotalitar\u0103 dintr-o perspectiv\u0103 inedit\u0103.
\nRezultatele recente ale studiilor neuropsihologice de vizualizare a creierului (neuroimaging) sugereaz\u0103 o baz\u0103 func\u0163ional\u0103 pentru adev\u0103rism: confrunta\u0163i cu informa\u0163ii politice care contravin convingerilor proprii, subiec\u0163ii activeaz\u0103 re\u0163ele cerebrale dedicate reglement\u0103rii emo\u0163iilor \u015fi rezolv\u0103rii conflictelor, \u015fi nu pe cele dedicate ra\u0163ionamentului logic. \u201e\u00cen esen\u0163\u0103, se pare c\u0103 aderen\u0163ii unui punct specific de vedere rotesc caleidoscopul cognitiv p\u00e2n\u00e3 ajung la concluzia dorit\u0103 \u015fi sunt recompensa\u0163i masiv prin eliminarea st\u0103rilor emo\u0163ionale negative \u015fi activarea celor pozitive\u201c (Westen). Cu alte cuvinte, creierul tinde s\u0103 favorizeze \u015fi s\u0103 recompenseze autoconsisten\u0163a \u015fi s\u0103 evite disonan\u0163a cognitiv\u0103. Adev\u0103rismul are prin defini\u0163ie o valen\u0163\u0103 emo\u0163ional\u0103 pozitiv\u0103 mai semnificativ\u0103 dec\u00e2t adev\u0103rul; \u00een consecin\u0163\u0103 restructurarea cognitiv\u0103 a evenimentelor consistent\u0103 cu adev\u0103rismul este r\u0103spl\u0103tit\u0103. Speciali\u015ftii \u00een psihologia moral\u0103 Haidt \u015fi Schreiber au ajuns la concluzii similare: subiec\u0163ii prezenta\u0163i cu informa\u0163ii care le contrazic convingerile nu \u00eencearc\u0103 o rezolvare prin ra\u0163ionament, ci deconstruiesc \u015fi reconstruiesc evenimentele astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 se potriveasc\u0103 cu convingerile lor ideologice profunde pentru a genera recompensa maxim\u0103.
\nC\u00e2nd este confruntat cu o situa\u0163ie nou\u0103, creierul o evalueaz\u0103 din perspective multiple: pericol, satisfacerea nevoilor, semnifica\u0163ie social\u0103 etc. \u015fi genereaz\u0103 planuri de ac\u0163iune care trebuie s\u0103 fie concordante cu normele morale interiorizate \u015fi consistente cu ac\u0163iuni anterioare. Avem o nevoie at\u00e2t de puternic\u0103 s\u0103 g\u0103sim o explica\u0163ie ra\u0163ional\u0103 pentru comportamentul nostru, \u00eenc\u00e2t, dup\u0103 cum a demonstrat neuropsihologul Gazzaniga, \u00een absen\u0163a unei explica\u0163ii creierul genereaz\u0103 o explica\u0163ie fictiv\u0103. Gazzaniga a propus existen\u0163a unei structuri \u00een cortex pe care a numit-o \u201einterpretul\u201c, a c\u0103rei func\u0163ie este de a supraveghea comportamentul \u015fi de a furniza o explica\u0163ie ra\u0163ional\u0103, dac\u0103 este posibil. \u00cen acest context, cerin\u0163a ca explica\u0163ia comportamentului s\u0103 aib\u0103 noim\u0103 \u00eenseamn\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103 corespund\u0103 unor criterii ra\u0163ionale \u015fi normelor morale interiorizate. Pe de alt\u0103 parte, psihologul Daniel Kahneman consider\u0103 c\u0103 creierul este o ma\u015fin\u0103 de verificare a ipotezelor: bazat pe evaluarea situa\u0163iei, creierul prezice deznod\u0103minte diferite, selecteaz\u0103 unul \u015fi-l testeaz\u0103 prin implementarea \u00een comportament. Adev\u0103rismul distorsioneaz\u0103 ipotezele generate pentru c\u0103 \u00eenlocuie\u015fte evaluarea real\u0103 a situa\u0163iei cu un narativ predeterminat \u015fi distorsioneaz\u0103 interpretarea situa\u0163iei datorit\u0103 nevoii de coeren\u0163\u0103 intern\u0103. Procesul, numit de Haidt \u201eam\u0103girea ra\u0163ionalit\u0103\u0163ii\u201c, p\u0103streaz\u0103 o aparen\u0163\u0103 ra\u0163ional\u0103, dar faciliteaz\u0103 ignorarea ei \u015fi selectarea unor solu\u0163ii satisf\u0103c\u0103toare din punct de vedere emo\u0163ional.
\nGoya este un cuv\u00e2nt Urdu de origine persan\u0103 care poate \u00eensemna (depinz\u00e2nd de context) \u201esuspendarea ne\u00eencrederii datorit\u0103 unei povestiri bune\u201c \u015fi reprezint\u0103 reac\u0163ia care faciliteaz\u0103 acceptarea adev\u0103rismului. Adev\u0103rismul \u015fi goya formeaz\u0103 componenta cognitiv\u0103 \u015fi respectiv ludic\u0103 a unui cuplu dinamic care duce la un cerc vicios: pentru c\u0103 adev\u0103rismul constituie un narativ mai \u201ebun\u201c dec\u00e2t adev\u0103rul, discern\u0103m\u00e2ntul este suspendat. O dat\u0103 acceptat, adev\u0103rismul distorsioneaz\u0103 percep\u0163ia realit\u0103\u0163ii sociale \u00eentr-o manier\u0103 consistent\u0103 cu el \u00eensu\u015fi \u015fi este re\u00eent\u0103rit.
\nAt\u00e2t societatea totalitar\u0103, c\u00e2t \u015fi cea posttotalitar\u0103 au dus la \u00eenlocuirea extensiv\u0103 a adev\u0103rului cu adev\u0103rismul. La nivelul individual \u015fi al grupului restr\u00e2ns acest proces a constat \u00een crearea unor nara\u0163iuni alternative ale vie\u0163ii (life narratives) care prezint\u0103 individul \u00eentr-o lumina pozitiv\u0103 \u015fi care \u00eei justific\u0103 ac\u0163iunile. Nara\u0163iunile sunt folosite \u00een situa\u0163iile variate pentru care au fost concepute \u015fi pot fi contradictorii; conflictul este rezolvat recurg\u00e2nd la \u201eg\u00e2ndirea dubl\u0103\u201c a lui Orwell. De exemplu, acela\u015fi individ poate avea o nara\u0163iune care-l prezint\u0103 drept turn\u0103tor zelos \u015fi membru de partid convins sau informator \u015fov\u0103itor care a f\u0103cut-o sub presiunea amenin\u0163\u0103rilor la care era supus. Mecanismul psihologic prin care accept\u0103m adev\u0103rismul drept valid este autoam\u0103girea, un proces complex de distorsionare a realit\u0103\u0163ii considerat de Arendt drept o \u201eprecondi\u0163ie necesar\u0103 supravie\u0163uirii \u00een totalitarism\u201c. Societ\u0103\u0163ile totalitare sunt bazate pe neadev\u0103ruri fondatoare (\u201elebensl\u00fcge\u201c \u00een german\u0103) a c\u0103ror acceptare necesit\u0103 utilizarea decep\u0163iei \u015fi a autoam\u0103girii din partea cet\u0103\u0163enilor. Spre deosebire de adev\u0103rism, minciunea esen\u0163ial\u0103 este impus\u0103 prin for\u0163\u0103. Ierarhia strategiilor de supravie\u0163uire, de la stop-crima orwellian\u0103 la ketman a fost descris\u0103 succint de Augustin Buzura: \u201ePrima lege a supravie\u0163uirii: s\u0103 nu g\u00e2nde\u015fti; iar dac\u0103 totu\u015fi nu te po\u0163i ab\u0163ine, atunci obi\u015fnuie\u015fte-te s\u0103 taci; \u015fi dac\u0103 \u0163i-e imposibil s\u0103 taci, nu-\u0163i mai r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t ultima \u015fans\u0103, s\u0103 spui invers dec\u00e2t ai g\u00e2ndit!\u201c
\nAdaptarea la societatea totalitar\u0103 creeaz\u0103 o zon\u0103 cenu\u015fie \u00een care valorile tradi\u0163ionale sunt distorsionate. De exemplu, ketman-ul lui Czeslaw Milosz \u00ee\u0163i permite s\u0103 afirmi cu \u00eend\u00e2rjire ceea ce nu crezi, iar \u201eg\u00e2ndirea dubl\u0103\u201c a lui Orwell presupune c\u0103 e\u015fti capabil de a concepe \u00een acela\u015fi timp o idee \u015fi opusul ei \u015fi de a folosi versiunea care te avantajeaz\u0103. Veridicitatea ideii respective este irelevant\u0103. \u201eDedublarea psihic\u0103\u201c a lui Lifton \u00ee\u0163i permite s\u0103 men\u0163ii registre morale separate pentru munca de tor\u0163ionar \u015fi pentru via\u0163a de acas\u0103; superioritatea moral\u0103 a unui registru asupra celuilalt nu intr\u0103 \u00een considera\u0163ie. Un rafinament final este cel descris de Marius Oprea, abilitatea omului de tip nou de a \u201emima abil, \u00een func\u0163ie de instan\u0163a la care se raporteaz\u0103, at\u00e2t conformismul, c\u00e2t \u015fi subversivitatea\u201c.
\nSocietatea posttotalitar\u0103 nu este fondat\u0103 pe neadev\u0103ruri impuse, ci pe un adev\u0103rism consensual privitor la participarea activ\u0103 sau pasiv\u0103 a majorit\u0103\u0163ii popula\u0163iei \u00een societatea totalitar\u0103 precedent\u0103. Mecanismul de formare a fost descris de \u0162vetan Todorov: Spre deosebire de memoria istoric\u0103, memoria colectiv\u0103 este un \u201ediscurs, care are loc \u00een spa\u0163iul public\u201c \u015fi este influen\u0163at de imaginea public\u0103 pe care societatea vrea s\u0103 o promoveze. Cu alte cuvinte, memoria colectiv\u0103 este o meta-autoam\u0103gire, rezultatul unei negocieri \u00eentr-un spa\u0163iu public structurat de factori cultural-istorici, psihologici \u015fi sociali. Considerat din aceast\u0103 perspectiv\u0103, adev\u0103rismul const\u0103 \u00een \u00eenlocuirea memoriei istorice cu memoria colectiv\u0103. Ac\u0163iunile care contrazic memoria colectiv\u0103 sunt \u00eent\u00e2mpinate cu ostilitate pentru c\u0103 amenin\u0163\u0103 strategiile \u015fi conven\u0163iile prin care majoritatea \u00ee\u015fi men\u0163ine imaginea despre sine. La nivel individual, acest adev\u0103rism consensual ia deseori forma diziden\u0163ei post factum. \u201eOpozi\u0163ia prin cultur\u0103\u201c este un exemplu bun.
\nMitul fondator al societ\u0103\u0163ii totalitare comuniste, respectiv o societate egalitar\u0103 \u00een care nimeni nu duce lips\u0103 de nimic, \u015fi corolarul ei, numit de Kundera \u201ekitsch-ul st\u00e2ngist\u201c al Marelui Mar\u015f, viziunea roz\u0103 a omenirii merg\u00e2nd m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 c\u0103tre un viitor comun, au avut \u015fi \u00eenc\u0103 de\u0163in o putere de atrac\u0163ie considerabil\u0103. Conform lui Michael Shafir (comunicare personal\u0103), un mit nu poate fi \u00eenlocuit dec\u00e2t cu alt mit. Sunt de acord, cu urm\u0103torul proviso: societatea nu trebuie necesarmente \u00eentemeiat\u0103 pe un mit. De fapt societ\u0103\u0163ile deschise, bazate pe primordialitatea drepturilor individuale asupra celor colective, nu sunt fondate pe mituri, ci pe principii morale, ca de exemplu dreptul inalienabil la libertate. Din nefericire, societatea posttotalitar\u0103 \u00een Rom\u00e2nia (\u015fi nu numai) \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 mitul totalitar cu adev\u0103rism, o tentativ\u0103 sortit\u0103 e\u015fecului, pentru c\u0103 adev\u0103rismul este incapabil s\u0103 se substituie lebensl\u00fcge-ului fondator al statului totalitar comunist.
\nGoya care acompaniaz\u0103 f\u0103urirea adev\u0103rismului consensual posttotalitar este datorat\u0103 faptului c\u0103 absolv\u0103 majoritatea popula\u0163iei de culpabilitatea \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103 pentru participarea \u00een statul totalitar, ba chiar acord\u0103 multora statutul de dizident post factum. De fapt, adev\u0103rismul permite oricui s\u0103-\u015fi autodefineasc\u0103 rolul jucat sub comunism din moment ce orice persoan\u0103 confruntat\u0103 cu faptul c\u0103 pe vremuri b\u0103tea toba mare poate s\u0103 pretind\u0103 c\u0103 utiliza strategia ketman \u015fi c\u0103 adev\u0103ratele ei sentimente erau exact opusul celor aparente.
\nFolosirea extensiv\u0103 a adev\u0103rismului, participarea \u00een minciuna colectiv\u0103 are efecte corozive multiple: submineaz\u0103 valorile morale, pune premiu pe corup\u0163ia \u015fi necinstea care trec drept \u201ea fi descurc\u0103re\u0163\u201c, pe ostenta\u0163ie \u015fi mitoc\u0103nie, contribuie la vulgarizarea culturii \u015fi a limbajului. Punctul final al acestei devolu\u0163ii este o cultur\u0103 bazat\u0103 pe \u201eposhlost\u201c-ul lui Nabokov: nu numai vulgaritate evident\u0103, \u201edar \u015fi ceea ce este de o frumuse\u0163e fals\u0103, de o importan\u0163\u0103 fals\u0103, de o iste\u0163ime \u015fi o atractivitate false\u201c. Pe deasupra, pentru c\u0103 nu poate \u00eenlocui kitsch-ul st\u00e2ngist, adev\u0103rismul creeaz\u0103 o nostalgie prost \u00een\u0163eleas\u0103 pentru vremuri mai pu\u0163in complicate \u015fi \u00eencurajeaz\u0103 inventarea unui trecut mitic al c\u0103rui rol este s\u0103 compenseze pentru micimea prezentului. Am putea face o distinc\u0163ie \u00eentre adev\u0103rismul benign \u015fi cel malign bazat\u0103 pe gradul de distorsiune a realit\u0103\u0163ii \u015fi pe generativitate: abilitatea de a da na\u015ftere altor distorsiuni care sunt ulterior \u00eencorporate \u00een adev\u0103rismul original. Nu trece s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een care s\u0103 nu primesc un e-mail protocronist, preasl\u0103vind rolul dacilor \u00een istorie. Ei au fost ctitorii culturii mondiale, au creat cre\u015ftinismul, au inventat scrisul, limba latin\u0103, br\u0103\u0163\u0103ri de aur cu puteri ne\u00een\u0163elese de \u015ftiin\u0163\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de azi \u015fi p\u00e2inea cu unt. Adev\u0103rata Rom\u0103 era la Roman, Traian era un dac \u00eentors la ob\u00e2r\u015fie etc. Aceste \u00eencerc\u0103ri, de altfel destul de st\u00e2ngace, de a crea un trecut mitic nu reu\u015fesc s\u0103 concureze cu kitsch-ul st\u00e2ngist, dar genereaz\u0103 \u00een mod necesar teorii despre conspira\u0163ia antirom\u00e2neasc\u0103 responsabil\u0103 pentru c\u0103derea de pe asemenea culmi. Primesc cel pu\u0163in un e-mail pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u015fi de genul acesta, iar \u0163apii isp\u0103\u015fitori sunt \u00een general cei tradi\u0163ionali: evreii, romii, ungurii cu diver\u015fii lor alia\u0163i etc. Nefiind mul\u0163umi\u0163i s\u0103 doboare Rom\u00e2nia de pe culmi, ei \u00eencearc\u0103 acum s\u0103 o dezmembreze. Un efect secundar este distragerea aten\u0163iei de la dec\u0103derea societ\u0103\u0163ii civile \u015fi de la corup\u0163ia care permeaz\u0103 totul. De fapt, tat\u0103l meu, Stelian Popescu, sus\u0163ine c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia nu exist\u0103 corup\u0163ie. Pentru a fi corupt trebuie s\u0103 fi fost o dat\u0103 cinstit, o condi\u0163ie pe care cov\u00e2r\u015fitoarea majoritate a cleptocra\u0163iei oligarhice nu o \u00eendepline\u015fte. Jaful la drumul mare, furtul pe fa\u0163\u0103 nu constituie corup\u0163ie.
\nReintegrate \u00een adev\u0103rismul original, aceste teorii \u00eei cresc malignitatea \u015fi genereaz\u0103 sentimente de \u00eendrept\u0103\u0163ire nejustificat\u0103, xenofobie, descurajare \u015fi cinism. Dup\u0103 cum scrie Arendt (1973): \u201ela aceast\u0103 aversiune\u2026 fa\u0163\u0103 de varianta oficial\u0103 a istoriei, la convingerea c\u0103 istoria \u2013 care a fost oricum falsificat\u0103 \u2013 ar putea fi terenul de joac\u0103 al unor descreiera\u0163i, se adaug\u0103 \u00eengrozitoarea, descurajanta fascina\u0163ie a posibilit\u0103\u0163ii ca minciuni de propor\u0163ii \u015fi neadev\u0103ruri monstruoase ar putea fi stabilite definitiv ca realit\u0103\u0163i indiscutabile, c\u0103 omul \u00ee\u015fi poate schimba trecutul dup\u0103 bunul plac \u015fi c\u0103 diferen\u0163a dintre adev\u0103r \u015fi minciun\u0103 n-ar mai \u0163ine de obiectivitate, ci ar deveni o simpl\u0103 chestiune de putere \u015fi abilitate, de oprimare \u015fi etern\u0103 repeti\u0163ie\u201c.<\/p>\n
Solu\u0163ia pe care am sus\u0163inut-o \u00een repetate r\u00e2nduri este terapia: analizarea \u015fi acceptarea trecutului totalitar \u015fi integrarea lui \u00een modul \u00een care ne vedem pe noi \u00een\u015fine \u015fi rolul nostru \u00een lume. Norman Manea \u00eentreba retoric: \u201eNu este oare onestitatea p\u00e2n\u00e3 la urm\u0103 du\u015fmanul de moarte al totalitarismului?\u201c Completarea procesului terapeutic este singura garan\u0163ie a autenticit\u0103\u0163ii memoriei \u015fi face posibil\u0103 \u00eenlocuirea adev\u0103rismului cu adev\u0103rul. \u00cen cuvintele lui Havel: \u201eC\u00e2t\u0103 vreme o minciun\u0103 vie nu e confruntat\u0103 cu adev\u0103rul viu, perspectiva necesar\u0103 pentru a demasca neadev\u0103rul lipse\u015fte\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Comedianul si comentatorul politic Steven Colbert este creditat cu inventarea cuv\u00e2ntului \u201ethruthiness\u201c definit drept \u201e\u00eensu\u015firea de a prefera concepte sau fapte pe care le dorim adev\u0103rate conceptelor \u015fi faptelor pe care le \u015ftim a fi adev\u0103rate\u201c (American Dialect Society, January 2006). Echivalentul \u00een limba Rom\u00e2n\u00e3 ar fi \u201eadev\u0103rism\u201c; fenomenul definit mai sus este foarte util… Cite\u0219te mai mult »\u201eAdev\u0103rismul\u201c \u015fi \u201egoya\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[17],"tags":[12289],"class_list":["post-20676","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-conceptul-de-adevarism"],"views":1175,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20676","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20676"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20676\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20676"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20676"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20676"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}