{"id":20672,"date":"2014-09-25T11:23:36","date_gmt":"2014-09-25T09:23:36","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20672"},"modified":"2014-09-25T11:24:01","modified_gmt":"2014-09-25T09:24:01","slug":"istoria-de-la-mihail-roller-la-mihai-manea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/istoria-de-la-mihail-roller-la-mihai-manea\/","title":{"rendered":"Istoria de la Mihail Roller la Mihai Manea"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 a aniversat 95 de ani far\u0103 un manual de \u201eIstoria Rom\u00e2niei\u201c. Nici m\u0103car unul dintre manualele de istorie de liceu nu mai poart\u0103 ast\u0103zi numele de \u201eIstoria Rom\u00e2niei\u201c sau \u201eIstoria rom\u00e2nilor\u201c. Mai exist\u0103 doar manuale de Istorie.<\/strong><\/em><\/p>\n<p>Primul R\u0103zboi Mondial (1914-1918) aduce Rom\u00e2niei ca urmare a al\u0103tur\u0103rii la Antanta un stat de 295.049 km2. Rom\u00e2nia Mare a fost \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 rezultatul maturiz\u0103rii con\u015ftiin\u0163ei na\u0163ionale la rom\u00e2ni \u015fi al moderniz\u0103rii statului. Trebuie amintit \u00een primul r\u00e2nd numele domnului celor dou\u0103 Principate-Unite, Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Reforma educa\u0163iei (1864) va fundamenta institu\u0163ii (\u015fcoli, \u00een primul r\u00e2nd) care vor\u00a0 oferi statului rom\u00e2n cet\u0103\u0163eni \u015fi func\u0163ionari preg\u0103ti\u0163i. Cuza pornise de la foarte pu\u0163in \u015fi a reu\u015fit s\u0103 formeze un sistem na\u0163ional de educa\u0163ie temeinic. A construit \u015fcoli, a dat legi \u015fi, simultan, a preg\u0103tit primele genera\u0163ii de dasc\u0103li al\u0103turi de elevi.<br \/>\nPrin\u0163ul mo\u015ftenitor al tronului Austro-Ungariei, Rudof de Habsburg (1858-1889), unicul fiu al \u00eemp\u0103ratului Franz Joseph (1848-1916), remarca modificarea situa\u0163iei rom\u00e2nilor: la 1849 erau \u201eimaturi politic\u201c \u015fi \u201enecultiva\u0163i\u201c, dar \u00een a doua jum\u0103tate a secolului XIX \u201eau \u00eenregistrat mari progrese \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, cultur\u0103 &lt;&#8230;&gt; s-au dezvoltat \u00een multe privin\u0163e, sunt \u00een contact permanent cu aceste \u0163\u0103ri; aceasta este pentru Ungaria de azi o mare dificultate\u201c &lt;citat de Paul Lendvai, Ungurii, Timp de un mileniu \u00eenving\u0103tori \u00een \u00eenfr\u00e2ngeri, Bucure\u015fti, Editura Humanitas, edi\u0163ia a III-a, 2013, pag.313-314&gt;. Sprijinitor al opozi\u0163iei liberale maghiare, prin\u0163ul Rudolf critica \u201eorbirea nem\u0103rginit\u0103 a con\u015ftiin\u0163ei na\u0163ionale maghiare\u201c. Sunt desfiin\u0163ate de c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile de la Budapesta multe \u015fcoli nemaghiare prin legea ministrului educa\u0163iei, Albert Apponyi (1907). Ulterior, politica gre\u015fit\u0103 \u00eel va aduce \u2013 ca \u00eenvins \u2013 pe Albert Apponyi fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 cu Ion I.C. Br\u0103tianu \u00een tratativele de la Conferin\u0163a de Pace de la Paris-Versailles (1919-1920).<br \/>\nPentru britanici, care nu pierduser\u0103 de pe urma pr\u0103bu\u015firii Ungariei Mari (1918-1920) \u015fi nici nu c\u00e2\u015ftigaser\u0103 de pe urma Rom\u00e2niei Mari, statul rom\u00e2n rezultat dup\u0103 Tratatul de Pace de la Berlin (1878) \u201ea fost relativ slab, administra\u0163ia sa corupt\u0103 \u015fi ineficient\u0103\u201c &lt;A Dictionary of Contemporary World History, Oxford University Press, 2008, pag. 581&gt;, iar al\u0103turarea Rom\u00e2niei la Antanta (1916), \u201eo reprezenta\u0163ie de m\u00e2na a doua\u201c. &lt;Victor Atanasiu, Anastasie Iordache, Mircea Iosa, Ion M. Oprea, Paul Oprescu, Rom\u00e2nia \u00een primul r\u0103zboi mondial, Editura Militar\u0103, Bucure\u015fti, 1979, p. 145&gt;.<br \/>\nCu toate acestea se remarc\u0103 faptul c\u0103 Rom\u00e2nia \u201ereu\u015fe\u015fte s\u0103 mobilizeze suficiente resurse\u201c prelu\u00e2nd controlul asupra Dobrogei de Sud (Cadrilaterul) de la Bulgaria (\u00een 1913 \u015fi din nou \u00een 1918-1919), asupra Transilvaniei de la Austro-Ungaria (1916-1920) \u015fi asupra Basarabiei (1918).<br \/>\nGestul Rom\u00e2niei de atacare a Bulgariei \u00een 1913, \u00een mod total neprovocat \u015fi \u00een momentul cel mai greu poate din istoria modern\u0103 a bulgarilor, a afectat rela\u0163iile dintre cele dou\u0103 \u0163\u0103ri \u00een mod nefavorabil \u00een secolul XX. Prin Pacea de la Bucure\u015fti (1913) Rom\u00e2nia dob\u00e2ndea Dobrogea de Sud (Cadrilaterul), un teritoriu de 8.371 km2 &lt;Petre Dan, Hotarele rom\u00e2nismului \u00een date, Editura Litera Interna\u0163ional, Bucure\u015fti \u015fi Chi\u015fin\u0103u, 2005, pag. 90&gt; \u00een care doar cca. 2% din popula\u0163ie erau rom\u00e2ni, cca. 4% \u0163igani, iar bulgarii \u015fi turcii erau majoritari. Drept urmare, Bulgaria nu va ezita s\u0103 atace Rom\u00e2nia \u00een 1916, ob\u0163in\u00e2nd victoria de la Tutrakan (Turtucaia). \u00cen 1940 Bulgaria va recupera Cadrilaterul cu ajutorul Germaniei.<br \/>\n\u00cen ceea ce prive\u015fte Transilvania (majoritar rom\u00e2neasc\u0103), ea va fi recuperat\u0103 de la Austro-Ungaria. \u00cen 1914 Rom\u00e2nia \u00eenc\u0103 era aliata acesteia (timp de 36 de ani, \u00eentre 1879 \u015fi 1914). Dup\u0103 doi ani de neutralitate (1914-1916) o atac\u0103 \u015fi \u2013 cu ajutorul Antantei \u2013 c\u00e2\u015ftig\u0103 r\u0103zboiul. Rom\u00e2nia sacrific\u0103 aproximativ jum\u0103tate din armat\u0103 (pierderi de cca. 339.000 de oameni din cca. 813.000 mobiliza\u0163i).<br \/>\nCu Rusia lucrurile au fost aparent mai simple, deoarece nu s-a mai a\u015fteptat doi ani. \u00cen plin r\u0103zboi mondial, Imperiul rus aliat este cuprins de revolu\u0163ie. Armata rom\u00e2n\u0103 p\u0103trunde pe teritoriul fostului aliat. Dup\u0103 dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni se proclam\u0103 independen\u0163a, apoi unirea. Rusia nu a recunoscut \u00eens\u0103 nicic\u00e2nd unirea Basarabiei (majoritar rom\u00e2neasc\u0103) cu Rom\u00e2nia din martie 1918, ba mai mult, a declarat repetat c\u0103 nu va \u00eencheia niciodat\u0103 (s.n.) cu statul rom\u00e2n un pact de neagresiune care s\u0103 con\u0163in\u0103 termenii: \u201eintegritate\u201c, \u201einviolabilitate\u201c, \u201esuveranitate\u201c. &lt;Ioan Sscurtu,\u00a0 Istoria Basarabiei. De la \u00eenceputuri p\u00e2n\u0103 \u00een 1994, Editura Tempus, Bucure\u015fti, 1994, pag. 259&gt;.<br \/>\nManualele de istorie nu mai pomenesc ast\u0103zi despre rolul Rusiei pe frontul de la M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti-M\u0103r\u0103\u015fti, unde, \u00een 1917, Armatele 9, 4 \u015fi 6 rus\u0103 au \u0163inut frontul \u00eempotriva trupelor germano-bulgare &lt;Victor Atanasiu, Anastasie Iordache, Mircea Iosa, Ion M. Oprea, Paul Oprescu, op. cit.&gt;. F\u0103r\u0103 \u201eaceste trupe ruse\u201c, armata rom\u00e2n\u0103 va capitula \u00een \u201emai pu\u0163in de o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103\u201c, la Foc\u015fani, \u00een 9 decembrie 1917, cu sau f\u0103r\u0103 acordul alia\u0163ilor din Antanta, recunosc\u00e2ndu-se apoi \u00eenvins\u0103 prin Pacea de la Buftea-Bucure\u015fti (aprilie\/ mai 1918).<br \/>\nManualele de ast\u0103zi nu pomenesc nimic nici despre eliberarea Bucure\u015ftiului (1918) de c\u0103tre trupele franco-britanice ale Armatei de Orient care trec Dun\u0103rea la Giurgiu pe 10 noiembrie 1918 pe direc\u0163ia Bucure\u015fti-Ploie\u015fti. Este \u015fi motivul pentru care cei mai mul\u0163i dintre rom\u00e2ni nu \u00een\u0163eleg, spre exemplu, semnifica\u0163ia monumentului din Parcul Ci\u015fmigiu \u00eenchinat Osta\u015filor Fran\u0163ei c\u0103zu\u0163i pe c\u00e2mpul de onoare al p\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc \u00een timpul Marelui R\u0103zboi, 1916-1919.<br \/>\n\u00cen al Doilea R\u0103zboi Mondial (1939-1945), Rom\u00e2nia va schimba taberele mai repede, mai exact \u00een c\u00e2teva ore (\u00eentre 23 august 1944, ora 16, \u015fi 24 august 1944, ora 4 diminea\u0163a). Dup\u0103 ce luptase mai mult de 1.000 de zile contra Rusiei, Rom\u00e2nia trece de partea acesteia \u015fi lupt\u0103 contra fostului aliat. De altfel, Rom\u00e2nia este singura \u0163ar\u0103 din lume care, \u00een epoca modern\u0103 \u015fi contemporan\u0103, a f\u00e3cut parte din toate blocurile militare implicate \u00een Primul R\u0103zboi Mondial (1914-1918), al Doilea R\u0103zboi Mondial (1939-1945) \u015fi R\u0103zboiul Rece (1945-1991). \u00cen 1879, Rom\u00e2nia adera la Puterile Centrale, \u00een 1916, la Antanta, \u00een 1940, la Pactul Tripartit, \u00een 1944, la Coali\u0163ia Na\u0163iunilor Unite, \u00een 1955, la Pactul de la Var\u015fovia \u015fi, evident, \u00een 2004, la N.A.T.O.<\/p>\n<p>Aparent, \u201evinovatul perfect\u201d pentru schimbarea cursului \u015fi \u201ecompromiterea\u201d istoriografiei na\u0163ionale a fost g\u0103sit Mihail Roller (1908-1958). &lt;vezi pe larg, Vlad Georgescu, Politic\u0103 \u015fi istorie, Editura Humanitas, Bucure\u015fti, 1991; Florin Constantiniu, De la R\u0103utu \u015fi Roller la Mu\u015fat \u015fi Ardeleanu, Editura Enciclopedic\u0103, Bucure\u015fti, 2007&gt;. Evreu \u015fi comunist, Roller este redactor responsabil al primului manual de Istoria Rom\u00e2niei (1947) ap\u0103rut \u00een perioada postbelic\u0103 (comunist\u0103) &lt;Istoria Rom\u00e2niei (1947), (redactor responsabil: Mihai Roller), Editura de Stat, Bucure\u015fti, 2007&gt;. Manualul (862 pag.) este mai aproape de dimensiunile unui tratat. Autori (pe l\u00e2ng\u0103 Roller) sunt Gh. I. Georgescu, Vasile Maciu \u015fi Ion Nestor (arheolog renumit). Mihail Roller a fost considerat marxistul potrivit s\u0103 conduc\u0103 istoriografia, \u00een detrimentul lui Andrei O\u0163etea, marxist \u00eenainte de 1944, dar care se formase \u00een spiritul occidental (avea doctoratul la Sorbona, ca \u015fi Gheorghe Br\u0103tinau, care era deja arestat).<br \/>\nMai marea culp\u0103 a manualului lui Roller \u00een optica masei comentatorilor nu este de fapt a lui Roller. Acesta ar fi considerat limba rom\u00e2n\u0103 o limb\u0103 slav\u0103. \u00cen realitate capitolul pe nedrept \u00eempricinat este scris de c\u0103tre dl prof. univ. Al. Graur &lt;Istoria Rom\u00e2niei (1947), (redactor responsabil: Mihai Roller), Editura de Stat, Bucure\u015fti, 2007, pag.76.&gt;, lingvist, savant rom\u00e2n de origine evreiasc\u0103, cu doctoratul la Sorbona, profesor la liceele \u015eincai \u015fi Gh. Laz\u0103r din Bucure\u015fti.<br \/>\n(va urma)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 a aniversat 95 de ani far\u0103 un manual de \u201eIstoria Rom\u00e2niei\u201c. Nici m\u0103car unul dintre manualele de istorie de liceu nu mai poart\u0103 ast\u0103zi numele de \u201eIstoria Rom\u00e2niei\u201c sau \u201eIstoria rom\u00e2nilor\u201c. Mai exist\u0103 doar manuale de Istorie. Primul R\u0103zboi Mondial (1914-1918) aduce Rom\u00e2niei ca urmare a al\u0103tur\u0103rii la&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/istoria-de-la-mihail-roller-la-mihai-manea\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Istoria de la Mihail Roller la Mihai Manea<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[42],"tags":[11786],"class_list":["post-20672","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-istoriei","tag-romania-in-primul-razboi-mondial"],"views":3190,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20672","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20672"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20672\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20672"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20672"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20672"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}