{"id":20650,"date":"2014-09-19T20:50:47","date_gmt":"2014-09-19T18:50:47","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20650"},"modified":"2014-09-19T21:10:04","modified_gmt":"2014-09-19T19:10:04","slug":"stridente-sonore-in-sportul-alb","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/stridente-sonore-in-sportul-alb\/","title":{"rendered":"Striden\u0163e sonore \u00een sportul alb"},"content":{"rendered":"

\u201e\u0162ip\u0103tul\u201c, celebrul tablou al expresionistului norvegian Edvard Munch, exprim\u0103 cu asupra de m\u0103sur\u0103 esen\u0163a acestui gest omenesc. Chipul, contorsionat, tr\u0103s\u0103turile, desfigurate, privirea, r\u0103t\u0103cit\u0103, iat\u0103 ingredientele unei activit\u0103\u0163i care metamorfozeaz\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi cea mai candid\u0103 fizionomie \u00eentr-o masc\u0103 a disper\u0103rii, urii sau neputin\u0163ei umane. \u00cen p\u00e2nza artistului nordic \u00eentreaga realitate din fundal pare contaminat\u0103 de cataclismul omului care strig\u0103.<\/strong> <\/em><\/p>\n

Natura se transform\u0103 \u00eentr-o scen\u0103 a pr\u0103p\u0103dului l\u0103untric tr\u0103it de personaj, iar insuportabila striden\u0163\u0103 sonor\u0103 preseaz\u0103 asupra tonurilor plastice, deform\u00e2ndu-le, desfigur\u00e2ndu-le \u015fi condamn\u00e2ndu-le la \u00eentuneric. Dar \u0163ip\u0103tul nu provine doar din preaplinul unei st\u0103ri psihice negative. Strig\u0103tul orgasmic, strig\u0103tul de satisfac\u0163ie pricinuit de reu\u015fit\u0103, strig\u0103tul r\u0103zboinic, strig\u0103tul solidarit\u0103\u0163ii omene\u015fti, strig\u0103tul de u\u015furare sunt m\u0103rci ale tr\u0103irii pozitive, benefice pentru securitatea psihocorporal\u0103 a subiectului uman.
\nDin punct de vedere psihologic, strig\u0103tul conoteaz\u0103 exprimarea unei st\u0103ri de spirit foarte intense. Ceva ca o nebunie scurt\u0103 ori ca o juisan\u0163\u0103 imperativ\u0103, de o exploziv\u0103 duritate, macin\u0103 sufletul insului p\u00e2n\u0103-l aduce \u00een pragul insuportabilului. Sunetele nu mai pot fi controlate, iar eliminarea lor coincide cu o enorm\u0103 eliberare de energie. Totul se petrece ca \u015fi cum de acel gest \u2013 \u0163ip\u0103tul \u2013 ar depinde fundamental echilibrul, s\u0103n\u0103tatea \u015fi chiar supravie\u0163uirea organismului. Emisia sonor\u0103 violent\u0103 se transform\u0103 \u00een antidot al durerii sau pl\u0103cerii (\u00eentre acestea diferen\u0163a e minim\u0103, st\u0103rile opuse fiind inter\u015fanjabile), iar armonia, ca o pace binef\u0103c\u0103toare, se instaleaz\u0103 succesiv cruntului moment de expulzare prin strig\u0103t.
\nDar de ce acest preambul \u201eteoretic\u201c \u00eentr-un text despre tenis? Pentru c\u0103 f\u0103r\u0103 \u00een\u0163elegerea premiselor psihosomatice, de ordin cultural, care prilejuiesc strig\u0103tul este imposibil de interpretat netr\u0103d\u0103tor comportamentul unor campioane ca Monica Sele\u015f \u015fi Maria \u015earapova (la acest capitol ar putea fi citate legitim \u015fi surorile Williams). Devenite memorabile nu doar gra\u0163ie excep\u0163ionalelor rezultate ob\u0163inute pe terenul de tenis, ci \u015fi scandalurilor iscate de agresiva lor emisie sonor\u0103, cele dou\u0103 juc\u0103toare din Estul european au tulburat cu prezen\u0163a lor intempestiv\u0103, \u201ecolorat\u0103\u201c vocal, catedrala sportului \u201ealb\u201c \u015fi \u201et\u0103cut\u201c. Personalit\u0103\u0163i dificil de ignorat, cu un palmares impresionant, cele dou\u0103 sportive au deranjat at\u00e2t de mult obiceiurile \u015fi stereotipurile \u00eemp\u0103timi\u0163ilor de tenis, \u00eenc\u00e2t mul\u0163i dintre ace\u015ftia, nume celebre chiar, le-au contestat p\u00e2n\u0103 \u015fi valoarea, exprimat\u0103 statistic prin cifre seci. De ce o asemenea nedreapt\u0103 atitudine? Pentru c\u0103 strig\u0103tele slobozite \u00een timpul punctului de cele dou\u0103 campioane le-au f\u0103cut rapid antipatice pentru deloc pu\u0163ini fani ai jocului de tenis \u2013 asta ca s\u0103 nu mai vorbim despre colegele de circuit, cele care au fost \u015fi primele ce au contestat nepl\u0103cutele emisii sonore emise de Sele\u015f \u015fi \u015farapova. \u00cens\u0103 e indiscutabil c\u0103 exist\u0103 \u015fi motive obiective, implic\u00e2nd nuan\u0163e \u015fi t\u00e2lcuri sensibile, ale acestor gesturi auditive extrem de interpretabile.
\n\u00centr-adev\u0103r, de ce \u0163ip\u0103 fetele? Unii comentatori afirm\u0103 c\u0103 nu este vorba despre un act lipsit de fair-play, nici despre nevoia tic\u0103loas\u0103 de a face cu orice pre\u0163 spectacol, atr\u0103g\u00e2nd astfel aten\u0163ia publicului asupr\u0103-\u015fi. Strig\u0103tul scos \u00een timpul juc\u0103rii punctului nu ar fi dec\u00eet consecin\u0163a unui efort violent \u015fi scurt, de multe ori consecin\u0163\u0103 a unui surplus de oboseal\u0103. Mul\u0163i observatori au constatat c\u0103 intensitatea \u015fi frecven\u0163a \u0163ipetelor sporesc odat\u0103 cu prelungirea meciului de tenis. Oboseala acumulat\u0103 \u00een exces ar determina escaladarea sonor\u0103 \u00een confruntarea din teren. Unii speciali\u015fti apreciaz\u0103 c\u0103, indiferent de sport, exist\u0103 o ritmic\u0103 a respira\u0163iei personale, ireductibil\u0103 \u015fi inconfundabil\u0103. Unii atle\u0163i au respira\u0163ia mai zgomotoas\u0103, dar care este una ritmat\u0103 conform propriilor lor nevoi de oxigenare pulmonar\u0103 \u00een regim de efort intens. Ea este \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 recalibreze \u015fi s\u0103 rentabilizeze dozajul energetic al sportivului. C\u00e2t prive\u015fte jocul de tenis, unele opinii converg \u00een a accepta ipoteza c\u0103 \u0163ip\u0103tul poate fi o modalitate optim\u0103 de a ajusta, prin eliberare brusc\u0103, energia muscular\u0103 necesar\u0103 lovirii mingii. \u00centr-adev\u0103r, e ceva adev\u0103r \u00een aceast\u0103 p\u0103rere, c\u0103ci \u00een artele mar\u0163iale, de pild\u0103 \u00een wu shu \u015fi \u00een karate, lupt\u0103torii slobozesc strig\u0103te terifiante atunci c\u00e2nd lovesc, ei fiind asem\u0103n\u0103tori unor vase sub presiune. Nu numai sunetul rigid poate fi auzit atunci, ci \u015fi expira\u0163ia extrem de zgomotoas\u0103. Ceva ca o imens\u0103 energie este eliberat\u0103 \u00een clipa impactului prin lovire, iar poten\u0163ialul \u00eentregului trup, inclusiv aerul din pl\u0103m\u00e2ni, inclusiv energia mental\u0103, este concentrat pentru un contact de o violen\u0163\u0103 maxim\u0103 \u015fi devastatoare. De ce n-ar g\u00e2ndi \u00een acest fel Sele\u015f \u015fi \u015earapova?
\nDe cealalt\u0103 parte, criticii unui asemenea viziuni se dovedesc \u015fi ei deosebit de virulen\u0163i. \u00cent\u00e2i de toate, ei contest\u0103 sportivitatea unui atare gest sonor. Pe bun\u0103 dreptate, criticile lor vizeaz\u0103 reaua voin\u0163\u0103 care le \u00eempinge pe cele dou\u0103 campioane s\u0103 deconcentreze adversarele prin \u0163ipetele lor s\u0103lbatice, care ar de\u015ftepta \u015fi un mort abia pornit la groap\u0103! Martina Navratilova spunea c\u0103 \u00een clipa c\u00e2nd Sele\u015f \u00ee\u015fi face \u201erecitalul\u201c de \u0163ipete zgomotul rachetei ce love\u015fte mingea nu mai poate fi auzit, deci adversara s\u00e2rboaicei este v\u0103duvit\u0103 de posibilitatea de a intui direc\u0163ia loviturii acesteia\u2026 Apoi, dac\u0103 strig\u0103tele sunt \u00eeng\u0103duite \u00een interiorul terenului, atunci de ce n-ar fi permis \u015fi publicului s\u0103 vorbeasc\u0103 la telefonul mobil, s\u0103 converseze de la o tribun\u0103 la alta prin \u0163ipete, s\u0103 asculte muzic\u0103 cu volumul aparatului la maximum etc.? \u00cen definitiv, juc\u0103torul de tenis are nevoie de concentrare, deci de lini\u015fte profund\u0103. \u201eDac\u0103 eu nu \u0163ip, de ce ai face-o tu?\u201c. Cam a\u015fa arat\u0103 logica acelora care contest\u0103 dreptul de a \u0163ipa \u00een joc unor campioane ca Monica Sele\u015f \u015fi Maria \u015earapova. Ei argumentaz\u0103 c\u0103 nu e vorba de nicio eliberare de energie, c\u0103ci indiferent de tipul \u015fi for\u0163a loviturii efectuate, serviciu, voleu, forhand, backhand sau stop, \u201einculpatele\u201c de mai sus strig\u0103 la fel de deranjant! Cine a jucat tenis, \u015ftie c\u0103 \u00eentre serviciu \u015fi stop diferen\u0163a e la fel de mare ca \u00eentre o lovitur\u0103 de m\u0103ciuc\u0103 \u015fi o tandr\u0103 m\u00e2ng\u00e2iere\u2026
\nOricum, fapt e c\u0103 \u00een unele situa\u0163ii organizatorii de turnee au acordat credit solicit\u0103rilor formulate de juc\u0103toare cum c\u0103 strig\u0103tele scoase de colegele lor \u201emai sonore\u201c le deranjeaz\u0103 foarte mult. A\u015fa se face c\u0103, de pild\u0103, \u00een finala Wimbledonului din 1992, ca urmare a \u201epl\u00e2ngerii\u201c fran\u0163uzoaicei Nathalia Thauziat, Steffi Graf a desfiin\u0163at-o pur \u015fi simplu pe Monica Sele\u015f, care, neput\u00e2nd s\u0103 se concentreze ca de obicei, prin ritmarea respira\u0163iei \u015fi a loviturii prin recursul la \u0163ip\u0103t, \u015fi-a pierdut \u00eentreaga agresivitate, pe care-\u015fi bizuia combativitatea-i devenit\u0103 proverbial\u0103. Graf a f\u0103cut-o praf \u00een numai o or\u0103 de joc\u2026
\nPentru a spune \u00eentreg adev\u0103rul, \u015fi nu doar de dragul de a le absolvi pe Monica Sele\u015f \u015fi Maria \u015earapova de orice \u201epremeditare\u201c, se cuvine s\u0103 amintesc faptul c\u0103 nu numai fetele se manifest\u0103 sonor pe terenul de tenis. De exemplu, Jimmy Connors \u00ee\u015fi ritma \u015fi el n\u0103prasnicele lovituri de rever cu dou\u0103 m\u00e2ini prin puternice strig\u0103te constante. Ce-i drept, la Jimbo era mai cur\u00e2nd vorba de gemete ascu\u0163ite, dar unii adversari s-au declarat deranja\u0163i de emisiile lui sonore. Ba o dat\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 se exteriorizeze \u015fi \u00een alt fel, Borg i-a replicat lui Connors, \u00eenso\u0163indu-\u015fi pentru o vreme loviturile de r\u0103spuns cu gemete aidoma. Prin urmare, \u015fi \u00een tenisul b\u0103ie\u0163ilor striden\u0163ele sonore sunt un fapt familiar. Iar unii comentatori consider\u0103 c\u0103 ignetele guturale ale juniorilor afla\u0163i la serviciu nu sunt cu nimic mai prejos dec\u00e2t \u0163ipetele ascu\u0163ite \u015fi enervante ale \u015earapovei\u2026
\nA\u015fadar, este destul de dificil de formulat un diagnostic clar \u00een leg\u0103tura cu \u201epremeditarea\u201c strig\u0103telor scoase pe terenul de tenis de juc\u0103tori. Frecvent se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ca sportivii \u201evocali\u201c nici s\u0103 nu \u015ftie de siajul sonor al loviturilor executate. Ei se ajut\u0103 de \u0163ipete ca de un instrument biologic \u201edin dotare\u201c. Alteori \u00eens\u0103 ei \u201eprofit\u0103\u201c de deranjul psihic ce-l provoac\u0103 adversarilor, care se v\u0103d frustra\u0163i de o minim\u0103 concentrare, pentru a-\u015fi adjudeca puncte importante\u2026<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201e\u0162ip\u0103tul\u201c, celebrul tablou al expresionistului norvegian Edvard Munch, exprim\u0103 cu asupra de m\u0103sur\u0103 esen\u0163a acestui gest omenesc. Chipul, contorsionat, tr\u0103s\u0103turile, desfigurate, privirea, r\u0103t\u0103cit\u0103, iat\u0103 ingredientele unei activit\u0103\u0163i care metamorfozeaz\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi cea mai candid\u0103 fizionomie \u00eentr-o masc\u0103 a disper\u0103rii, urii sau neputin\u0163ei umane. \u00cen p\u00e2nza artistului nordic \u00eentreaga realitate din fundal pare contaminat\u0103 de cataclismul… Cite\u0219te mai mult »Striden\u0163e sonore \u00een sportul alb<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[12269,12268,12267],"class_list":["post-20650","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-martina-navratilova","tag-sarapova","tag-seles"],"views":1183,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20650","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20650"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20650\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20650"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20650"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20650"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}