{"id":2064,"date":"2010-03-31T22:06:31","date_gmt":"2010-03-31T20:06:31","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=2064"},"modified":"2010-03-31T08:09:00","modified_gmt":"2010-03-31T06:09:00","slug":"citind-presa-incrucisat-critica-stangii-u-k-vs-ro","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/citind-presa-incrucisat-critica-stangii-u-k-vs-ro\/","title":{"rendered":"Citind presa incrucisat; critica st\u00e2ngii, U.K. vs. Ro"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>In mai vor fi alegeri in Marea Britanie, prilej pentru dezbateri in ziarele din insula (nu spun ca politica ar fi neglijata in restul timpului, dar orisic\u00e2t). Asa se face ca \u201eThe Guardian\u201c (aparator al valorilor st\u00e2ngii) isi poate permite luxul unei radiografii a st\u00e2ngii, severitatea excesiva de care are parte Partidul Laburist fiind in masura sa clatine moralul formatiunii, acum, inaintea momentului decisiv.<\/strong><\/em><br \/>\n<strong>Dragostea pentru bani si Noii Laburisti<\/strong><br \/>\nPolly Toynbee (\u201eThe Guardian\u201c, marti 23 martie, 2010) taie cu bisturiul in carne vie, laburistii fiind aspru criticati (cu Tony Blair si Gordon Brown in prim-plan) pentru faptul ca au neglijat problemele esentiale de care se loveste simplul cetatean (o manifestatie a celor slabi platiti a adus in discutie viata nu tocmai roza a oamenilor care trebuie sa traiasca in U.K. cu 5 lire pe ora de munca), ded\u00e2ndu-se unor excese de care nu se simte straina nici o guvernare; de altfel, titlul este sugestiv: \u201eLove of lucre poisoned New Labour. Now for an antidote\u201c (\u201eDragostea pentru bani i-a otravit pe Noii Laburisti; Acum cautam un antidot\u201c).<br \/>\nTony Blair este facut praf, autoarea scriind despre decesul politic al celui prea putin preocupat de problemele interne, mult prea implicat in zona conflictuala asiatica; legaturile str\u00e2nse cu SUA si circuitul financiar pus in miscare pe aceasta filiera sinuoasa nu ii sunt deloc pe plac editorialistei de la \u201eThe Guardian\u201c. Sunt aduse in discutie anumite afaceri dubioase (sunt pomeniti acei filthy rich, ad\u00e2nc dispretuiti in tonul general al discutiei, si legaturile lor cu unii membrii ai laburistilor), nici Gordon Brown nefiind menajat \u2013 sansa lui nu sta in maimutarirea politicii, ci in revigorarea economica, in crearea unor locuri de munca, crede autoarea, de altfel o tema generala in spatiul crizei globale.<br \/>\n<strong>Lupul moralist d\u00e2mbovitean<\/strong><br \/>\nDaca mergem pe continent, ceva mai la est, ajungem in fascinanta Rom\u00e2nie. Si aici putem spune despre anumite cotidiene ca se situeaza mai la st\u00e2nga spectrului politic (asa cum ne imaginam noi st\u00e2nga si dreapta in umila noastra democratie). De exemplu, despre \u201eJurnalul National\u201c putem afirma, daca nu ca acest ziar ar intra in categoria publicatiilor mai apropiate de social-democratie, atunci fie si ca se afla in tabara celor care fac opozitie democrat-liberalilor. Aici problemele st\u00e2ngii nu prezinta asa mare importanta sau, ma rog, nu cum ar trebui sa o prezinte; in \u201eJurnalul national\u201c e loc mai ales pentru critica puterii; este foarte bine, asa trebuie sa se int\u00e2mple, sa nu fie menajati deloc cei ce conduc vremelnic destinele natiunii, c\u00e2inele de paza sa-si faca datoria! Pare insa bizar ca in rolul lupului moralist, ce imbraca haina cetateanului umil, se arata si combate masiv\u2026 Adrian Nastase. Adica nu jurnalistii ce isi duc la buna indeplinire datoria, aceea de a fi vesnic treji, ci chiar un politician isi asuma misiunea sa observe relele guvernarii.<br \/>\nPoate este in regula si un asemenea mod de a radiografia societatea, fiecare cetatean se poate exprima liber pe orice fel de teme, mai ales aici, in sfera politicii, unde se stie ca toti sunt priceputi (mai abitir c\u00e2nd vorbim despre un fost prim-ministru, precum cel in urma numit). Poti intelege obsesia unui om pentru anumite subiecte, dar nu poti intelege faptul simplu ca omul ce, la un moment dat, atinsese sferele inaltei demnitati si a esuat lamentabil sa fie moralistul de serviciu al natiunii.<br \/>\nDin articolele postate saptam\u00e2nal se ridica aerul greu al egolatriei, al invidiei, al frustrarilor. Ceea ce scrie domnul Adrian Nastase nu poate fi inclus nici macar in categoria propaganda, intruc\u00e2t, probabil,\u00a0 reticenta cetatenilor ce se simt lezati de un asemenea discurs\u00a0 intrece pofta de scris a membrului PSD. Si atunci, la ce bun? C\u00e2nd scrii asa visceral la ce sa te astepti? Apropo, sa citim atent: \u201e\u2026aceasta e, de altfel, marea provocare aflata in fata PSD, care nu-si poate propune sa schimbe \u201ebasescianismul\u201c intr-o practica politica cu fata umana. N-ar avea sens. Trebuie asezata in locul lui o oferta credibila\u201c (\u201eJurnalul National\u201c, 24 martie 2010). Sa fie aceasta oferta credibila una super, din gama Voicu-Vanghelie (ca tot este la moda subiectul)? Sau Adrian Nastase ne lasa asa sa fierbem in suc propriu (pe noi, cetatenii), rosi de nerabdarea de a afla acea mega-oferta ce nu se poate refuza? Intrebari fara sens, cum fara sens sunt si postarile unui politician iremediabil compromis, care nu isi va spala imaginea prin asemenea interventii.<br \/>\n<strong>\u201eCina cea de taina\u201c<br \/>\nsi consumerismul<\/strong><br \/>\nPoate nu ar fi fair ca acum, inainte de Paste, sa inchidem un articol intr-un mod asa plin de rautacisme (de la Hagi citire). Daca parcurgem la int\u00e2mplare un text din acelasi sublim \u201eThe Guardian\u201c, putem sa trecem obstacolul prafuit al lumii politice si sa ne oprim la\u2026 Cina cea de Taina. La ea s-au raportat si doi profesori (Brian Wansink, Cornell University, si fratele sau Craig, de la Virginia Wesleyan College Vancouver), rezultatele muncii lor fiind publicate in \u201eInternational Journal of Obesity\u201c.<br \/>\nDespre ce e, concret, vorba? Urmarind mai multe reprezentari ale Cinei cea de Taina in pictura ultimilor 1000 de ani, autorii au remarcat ca, odata cu scurgerea anilor, tiptil, tiptil progresul general (societatea bunastarii) a schimbat si modul de reprezentare in arta. Asa se face ca m\u00e2ncarea din fata apostolilor a crescut cu timpul (in tablourile vremii). De exemplu, farfuriile au crescut cu 69% si p\u00e2inea cu 22%.<br \/>\nDaca arta imita viata (o ipoteza a autorilor), nu-i asa ca acest trend este respectat\u00a0 si in picturile vremii? Si, pentru a fi convingatori, sunt prezentate doua tablouri, unul pictat de Duccio di Buoninsegna (circa 1278-1318), altul al artistului Carducci Bartolome (1554-1608\/10). In primul cina este austera, cu farfurii mici, bucate invizibile, in cel de al doilea masa este mult mai bogata, in centrul ei tron\u00e2nd un platou generos. Ideea este simpla: tendinta oamenilor de a m\u00e2nca portii uriase din farfurii c\u00e2t mai mari s-a dezvoltat pe parcursul ultimului mileniu si poate fi urmarita inclusiv in pictura unui intreg mileniu.<br \/>\nUn Paste c\u00e2t mai linistit si pios!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>In mai vor fi alegeri in Marea Britanie, prilej pentru dezbateri in ziarele din insula (nu spun ca politica ar fi neglijata in restul timpului, dar orisic\u00e2t). Asa se face ca \u201eThe Guardian\u201c (aparator al valorilor st\u00e2ngii) isi poate permite luxul unei radiografii a st\u00e2ngii, severitatea excesiva de care are parte Partidul Laburist fiind in&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/citind-presa-incrucisat-critica-stangii-u-k-vs-ro\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Citind presa incrucisat; critica st\u00e2ngii, U.K. vs. Ro<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[1701,1704,1703,1702],"class_list":["post-2064","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-alegeri-marea-britanie","tag-consumerism","tag-noii-laburisti","tag-partidul-laburist"],"views":2083,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2064","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2064"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2064\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2064"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2064"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2064"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}