{"id":20632,"date":"2014-09-19T20:25:47","date_gmt":"2014-09-19T18:25:47","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20632"},"modified":"2014-09-19T20:25:47","modified_gmt":"2014-09-19T18:25:47","slug":"cavalerul-rozelor-premiera-la-salzburg","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cavalerul-rozelor-premiera-la-salzburg\/","title":{"rendered":"\u201eCavalerul rozelor\u201d, premier\u0103 la Salzburg"},"content":{"rendered":"

F\u0103c\u00e2ndu-\u015fi debutul absolut \u00een festival, \u015etefan Pop a devenit, dup\u0103 47 de ani, primul tenor rom\u00e2n care a c\u00e2ntat la Grosses Festspielhaus dup\u0103 Ludovic Spiess, interpretul personajului Falsului Dmitri \u00een legendarele spectacole din 1967 cu Boris Godunov, sub bagheta lui Herbert von Karajan.<\/strong> <\/em><\/p>\n

\"22-costin-popa-Finalul-operei.-Foto-Monika-Rittershaus\"<\/a><\/p>\n

\u00cen Anul aniversar Richard Strauss, la 150 de ani de la na\u015fterea compozitorului, managementul Festivalului salzburghez a programat o nou\u0103 produc\u0163ie a operei Cavalerul rozelor. A \u00eencredin\u0163at-o unei legende a mizanscenelor lirice, germanul Harry Kupfer, care, de\u015fi aproape octogenar, \u015fi-a probat spiritul modern printr-o viziune compozit\u0103, ce \u00eembin\u0103 clasicul cu simbolul. Au fost p\u0103strate locul \u015fi epoca ac\u0163iunii \u2013 Viena \u00eenceputului de secol XX, \u00eentr-o imagine echivalent\u0103 cu o \u201ebelle \u00e9poque\u201d luxuriant\u0103 \u2013, dar simbolistica a c\u0103p\u0103tat rangul de dimensiune majestuoas\u0103. Ca simple pilde, m\u0103 g\u00e2ndesc la uria\u015fa u\u015f\u0103 de alcov din primul act, poart\u0103 impun\u0103toare c\u0103tre cuibul de pl\u0103ceri al Mare\u015falei, la oglinda imens\u0103, \u00een care aceea\u015fi eroin\u0103 \u00ee\u015fi prive\u015fte reflexiv chipul \u00eemb\u0103tr\u00e2nit. Sunt imagini exacerbate ale unor ad\u00e2nci \u015fi tulbur\u0103toare st\u0103ri suflete\u015fti, amplu conexate \u015fi definitorii pentru personajul principal al operei.
\n\u00cen plus, totul este filtrat prin tente cenu\u015fii care \u00eenv\u0103luie, \u00een primul act, fundalul bogat ornamentat cu proiec\u0163ii de monumentale palate vieneze, apoi, \u00een cel secund, de interioarele lor fastuoase. Singur\u0103, culoarea alb\u0103, str\u0103lucitoare, a covorului pe care Octavian \u00eenainteaz\u0103 \u00eencet spre Sophie \u00een scena prezent\u0103rii trandafirului (acela\u015fi act II) lumineaz\u0103 \u00een spirit atmosfera \u00eentruc\u00e2tva cernit\u0103, prevestitoare a apusului unei epoci. Pentru ultimul act, regizorul a ales drept loc de desf\u0103\u015furare Praterul vienez, unde a amplasat hanul \u00een care se petrec ultimele \u00eent\u00e2mpl\u0103ri. Natura este \u00eens\u0103 cea care \u00eencoroneaz\u0103 poetic \u015fi prim\u0103v\u0103ratic finalul, \u00een consfin\u0163irea destinelor \u00eendr\u0103gosti\u0163ilor Sophie \u015fi Octavian. \u00cendep\u0103rtatele ce\u0163uri par s\u0103 se disperseze…
\nA\u015f fi nedrept dac\u0103 l-a\u015f desemna pe Kupfer drept unic depozitar al meritelor unei mont\u0103ri incitante ideatic. El le \u00eemparte cu scenograful Hans Schavernoch, cu desenatorul costumelor corect fixate \u00een epoc\u0103 Yan Tax, cu \u201elight designer\u201d-ul J\u00fcrgen Hoffmann \u015fi cu semnatarul videoproiec\u0163iilor Thomas Reimer. O echip\u0103 solid\u0103 \u015fi coerent supus\u0103 regizorului, \u00een contul c\u0103ruia trebuie trecut \u015fi lucrul minu\u0163ios cu interpre\u0163ii, rezultant \u00een atitudini conving\u0103toare.
\nT\u0103lm\u0103cirea muzical\u0103
\na spectacolului…
\n…a fost realmente imperial\u0103, parc\u0103 dorind s\u0103 stabileasc\u0103 o similitudine cu epoca ac\u0163iunii. Cov\u00e2r\u015fitoarea Orchestr\u0103 Filarmonic\u0103 vienez\u0103, sub bagheta lui Franz Welser-M\u00f6st, a purtat complexele sonorit\u0103\u0163i straussiene pe t\u0103r\u00e2murile supreme ale vals\u0103rii, cu elegan\u0163\u0103 \u015fi noble\u0163e, pe teritoriile coloristicii fine, \u00een \u0163inutul rafinamentelor instrumentale. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, celebrul ansamblu, dirijorul s\u0103u, sunt st\u0103p\u00e2ni experimenta\u0163i ai discursului muzical straussian.
\n\u015ei, din nou, ar fi nedrept s\u0103-i consider pe Welser-M\u00f6st \u015fi pe orchestran\u0163ii s\u0103i drept unici performeri muzicali ai serii. Distribu\u0163ia a fost admirabil alc\u0103tuit\u0103.
\n\u00cen rolul Mare\u015falei a debutat Krassimira Stoyanova, sopran\u0103 care p\u00e2n\u0103 acum, \u00eentr-o carier\u0103 consistent\u0103 desf\u0103\u015furat\u0103 \u00eendeosebi la Opera de Stat din Viena, se apropiase de repertoriul straussian doar prin rolul Primadonna\/ Ariadna din Ariadna la Naxos. \u00cen rest, c\u00e2ntase mult \u015fi diferit, de la Mozart \u015fi Donizetti la Verdi \u015fi Puccini, trec\u00e2nd prin Hal\u00e9vy, Gounod, Ceaikovski \u015fi mul\u0163i al\u0163ii, \u00eensum\u00e2nd 38 de roluri. Nu-i de mirare c\u0103 a fost onorat\u0103 \u00een teatrul de pe Ring cu invidiatul titlu de Kammers\u00e4ngerin. La Salzburg a oferit un regal de voce \u015fi stil, cu str\u0103lucire intrinsec\u0103 \u00een bogate sonorit\u0103\u0163i, cu subtilit\u0103\u0163i de expresie \u015fi inten\u0163ii bine cump\u0103nite. A fost o Mare\u015fal\u0103 complex conturat\u0103, delicat\u0103 \u015fi introvertit\u0103, atins\u0103 de vulnerabilit\u0103\u0163i, demn\u0103 \u015fi elegant\u0103, \u00eendr\u0103gostit\u0103 \u015fi meditativ\u0103.
\nBasul G\u00fcnther Groissb\u00f6ck m\u0103 impresionase \u00eenc\u0103 de la Bucure\u015fti, \u00een Hunding din Walkiria \u015fi Fafner din Aurul Rinului, la Festivalul \u201eGeorge Enescu\u201d 2013. \u015ei el debutant \u00een rolul Ochs auf Lerchenau, a \u00eembinat excep\u0163ionala calitate a glasului de culoare \u00eennegurat\u0103 cu accentele grosiere, pentru configurarea unui personaj nu mai pu\u0163in grosolan, cum cere partitura, dar cu nuan\u0163e de ironie \u015fi umor fin. \u015ei ce bine c\u0103, prin prezen\u0163a t\u00e2n\u0103rului de 37 de ani, s-a renun\u0163at la tipologia des \u00eent\u00e2lnit\u0103 de baroni Ochs gra\u015fi, b\u0103tr\u00e2ni \u015fi libidino\u015fi.
\nPentru mezzosoprana cu voce \u201esopraneggiante\u201d Sophie Koch, rolul Octavian este un vehicul care a purtat-o peste tot \u00een lume. Cu timbru pl\u0103cut \u00eembr\u0103cat \u00een armonice, a frazat frumos \u015fi expresiv.
\nLa \u00eenceputul spectacolului, \u00een fa\u0163a cortinei, directorul artistic al festivalului, Alexander Pereira, a f\u0103cut o solicitare de indulgen\u0163\u0103 din partea publicului pentru soprana Mojca Erdmann (Sophie). Starea de indispozi\u0163ie vocal\u0103 s-a f\u0103cut sim\u0163it\u0103 \u00een special \u00een pasajele acute din actul al doilea, care nu au plutit. \u00cen plus, sonorit\u0103\u0163ile orchestrale s-au dovedit pe alocuri excesive pentru un glas f\u0103r\u0103 mare amploare.
\nFoarte bun a fost baritonul Adrian Er\u00f6d (Faninal), dup\u0103 cum trebuie nota\u0163i interpre\u0163ii rolurilor mai mici, dar importante \u00een economia spectacolului, pentru care \u00eei remarc pe Silvana Dussmann (Marianne Leitmetzerin), Wiebke Lehmkuhl \u015fi Rudolf Schasching (cuplul de intrigan\u0163i Annina \u015fi Valzacchi), Tobias Kehrer (Ofi\u0163erul de poli\u0163ie), Roman Sadnik (excelent tenor de caracter \u00een rolul Hangiului).
\nNu trebuie uitate presta\u0163iile, \u00een personaje de mai redus\u0103 anvergur\u0103, ale membrilor Corului Operei de Stat din Viena \u015fi Corului de Copii apar\u0163in\u0103tor Teatrului \u015fi Festivalului salzburghez, ale \u201eYoung Singers Project\u201d din ora\u015ful lui Mozart.
\nDup\u0103 47 de ani, pe urmele lui Ludovic Spiess
\nF\u0103c\u00e2ndu-\u015fi debutul absolut \u00een festival, \u015etefan Pop a devenit, dup\u0103 47 de ani, primul tenor rom\u00e2n care a c\u00e2ntat la Grosses Festspielhaus dup\u0103 Ludovic Spiess, interpretul personajului Falsului Dmitri \u00een legendarele spectacole din 1967 cu Boris Godunov, sub bagheta lui Herbert von Karajan.
\nRolul C\u00e2nt\u0103re\u0163ului italian din Cavalerul rozelor nu comport\u0103 dec\u00e2t o singur\u0103 arie, \u201eDi rigori armato il seno\u201d, \u00een fapt o mini-arie de major\u0103 dificultate, ale c\u0103rei versuri sunt extrase din Burghezul gentilom de Moli\u010dre. Libretistul lui Strauss, Hugo von Hofmannstahl, le-a preluat cu minime modific\u0103ri \u2013 schimbarea genului interpretului, \u00eentruc\u00e2t muzica lui Jean-Baptiste Lully inclus\u0103 \u00een piesa lui Moli\u010dre era destinat\u0103 unei soprane. Prin pana compozitorului german, aria a c\u0103p\u0103tat stilul unei scriituri belcantiste, \u00een care cheia de bolt\u0103 este fluen\u0163a discursului pe o \u0163es\u0103tur\u0103 vocal\u0103 acut\u0103 ce solicit\u0103 \u00een mod deosebit preten\u0163iosul \u201epasaj de registru\u201d. Maniera italian\u0103 de c\u00e2nt, at\u00e2t de proprie lui \u015etefan Pop, a fost exemplar redat\u0103 printr-un legato remarcabil. Pe m\u0103sur\u0103 ce \u0163es\u0103tura vocal\u0103 evolua c\u0103tre registrul \u00eenalt, glasul tenorului rom\u00e2n iradia raze sonore de intens\u0103 str\u0103lucire, c\u0103tre acutele lungi \u015fi p\u0103trunz\u0103toare.
\nPentru a da culoare scenei \u00een primul act \u015fi… pentru a-i face pl\u0103cere Mare\u015falei, Harry Kupfer \u015fi Yan Tax l-au \u201e\u00eembr\u0103cat\u201d pe \u015etefan Pop \u00eentr-un costum de \u00eenceput de secol XIX, l-au pasti\u015fat \u201epavarottian\u201d cu vestita e\u015farf\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103, profit\u00e2nd \u015fi de… alura masiv\u0103 a artistului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

F\u0103c\u00e2ndu-\u015fi debutul absolut \u00een festival, \u015etefan Pop a devenit, dup\u0103 47 de ani, primul tenor rom\u00e2n care a c\u00e2ntat la Grosses Festspielhaus dup\u0103 Ludovic Spiess, interpretul personajului Falsului Dmitri \u00een legendarele spectacole din 1967 cu Boris Godunov, sub bagheta lui Herbert von Karajan. \u00cen Anul aniversar Richard Strauss, la 150 de ani de la na\u015fterea… Cite\u0219te mai mult »\u201eCavalerul rozelor\u201d, premier\u0103 la Salzburg<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11319],"tags":[3070,12251],"class_list":["post-20632","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-sunetelor","tag-stefan-pop","tag-tenor-roman"],"views":1189,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20632","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20632"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20632\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20632"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20632"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20632"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}