{"id":20627,"date":"2014-09-19T20:19:05","date_gmt":"2014-09-19T18:19:05","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20627"},"modified":"2014-09-19T20:19:05","modified_gmt":"2014-09-19T18:19:05","slug":"de-ce-dorinta-noastra-a-devenit-infinita-si-de-ce-ne-a-scapat-de-sub-control","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/de-ce-dorinta-noastra-a-devenit-infinita-si-de-ce-ne-a-scapat-de-sub-control\/","title":{"rendered":"De ce dorin\u0163a noastr\u0103 a devenit infinit\u0103? \u015ei de ce ne-a sc\u0103pat de sub control"},"content":{"rendered":"

LUIGI ZOJA \u00een dialog cu DORIN-LIVIU B\u00ceTFOI<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Recent, Asocia\u0163ia Sol Mentis \u015fi Editura Herald ne-au adus \u00een aten\u0163ie un autor care \u201ecite\u015fte\u201c dintr-o perspectiv\u0103 inedit\u0103 \u00eentreaga civiliza\u0163ie occidental\u0103: Luigi Zoja, cu cartea Istoria arogan\u0163ei. Psihologia \u015fi limitele dezvolt\u0103rii. Edi\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 a fost lansat\u0103 la Bucure\u015fti \u00een iunie, \u00een prezen\u0163a autorului, care a conferen\u0163iat pe tema fatalei dorin\u0163e de cre\u015ftere nelimitat\u0103 a lumii europene. \u015ei care a avut amabilitatea s\u0103 \u00eemi r\u0103spund\u0103 c\u00e2torva \u00eentreb\u0103ri despre aceast\u0103 tem\u0103 interesant\u0103 \u015fi actual\u0103.<\/strong><\/em>
\nLuigi Zoja este analist jungian \u015fi scriitor italian, absolvent al Institutului C.G. Jung din Z\u00fcrich, cu o diplom\u0103 \u00een economie \u015fi studii \u00een sociologie. \u015ei-a desf\u0103\u015furat practica privat\u0103 la Milano, \u00een Italia, dar a practicat pentru doi ani \u015fi \u00een New York \u015fi Washington D.C.. A fost pre\u015fedintele Centrului Italian de Psihologie Analitic\u0103 \u015fi pre\u015fedintele Asocia\u0163iei Interna\u0163ionale de Psihologie Analitic\u0103. C\u0103r\u0163ile sale au fost traduse \u00een 14 limbi.<\/strong><\/em>
\nPentru a-l cita chiar pe autor: \u201e\u00cenceputurile psihice ale dezvolt\u0103rii economice au r\u0103mas refulate \u00een con\u015ftiin\u0163a colectiv\u0103. Rela\u0163ia dintre psihicul nostru \u015fi dorin\u0163\u0103 este grav bolnav\u0103. De ce dorim mai mult? Pentru indivizi, ca atare, exist\u0103 deja mul\u0163i indicatori \u2013 de pild\u0103, procentajul de sinucideri, de nevroze, de boli ale aparatului digestiv, rata criminalit\u0103\u0163ii \u2013 care ne fac s\u0103 credem c\u0103 via\u0163a colectivit\u0103\u0163ii se deterioreaz\u0103, atunci c\u00e2nd oamenii au mai mult. \u015f\u2026\u0163 Pentru grecii antici, s\u0103 vrei prea mult era hybris, singurul p\u0103cat adev\u0103rat conform eticii lor. Noi suntem m\u00e2ndri c\u0103 am mo\u015ftenit de la greci fundamentele noastre filosofice, \u015ftiin\u0163ifice, artistice: dar am r\u0103sturnat cu capul \u00een jos \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura lor moral\u0103.\u201c<\/p>\n

DORIN-LIVIU B\u00ceTFOI: V\u0103 \u00eentreb mai \u00eent\u00e2i ceva foarte general. Despre ce trateaz\u0103 cartea dv. Istoria arogan\u0163ei, de cur\u00e2nd tradus\u0103 \u015fi \u00een limba rom\u00e2n\u0103? <\/em><\/strong>
\nLUIGI ZOJA:<\/strong> Cartea vorbe\u015fte despre limitele psihologice ale dezvolt\u0103rii nelimitate \u015fi ale consumului nelimitat \u2013 a ceea ce azi se nume\u015fte consumerism: tendin\u0163a de a consuma \u00een permanen\u0163\u0103, indiferent de nevoile reale. De exemplu, cel pu\u0163in dup\u0103 c\u00e2te \u015ftiu, iar \u00een Rom\u00e2nia de asemenea, au ap\u0103rut destule \u2013 s\u0103 le spunem a\u015fa \u2013 \u201eprobleme orale\u201c. \u00cen Europa ele practic au explodat. \u00cen Statele Unite exist\u0103 deja de mult\u0103 vreme: oamenii consum\u0103 de dou\u0103 ori mai multe calorii dec\u00e2t necesarul, m\u0103n\u00e2nc\u0103 prea mult \u015fi, peste toate, nici nu mai au vreo pl\u0103cere din asta. De fapt, de obicei ob\u0163in mai pu\u0163in\u0103 pl\u0103cere, de\u015fi m\u0103n\u00e2nc\u0103 mult mai mult dec\u00e2t ar trebui. \u015ei de\u015fi asta le d\u0103uneaz\u0103. \u015ei atunci c\u00e2nd cump\u0103r\u0103m obiecte, tindem s\u0103 cump\u0103r\u0103m prea mult.
\nToate acestea vin la pachet, sunt conectate \u00een diferite \u015fi complexe feluri, de exemplu cu degenerarea mediului \u00eenconjur\u0103tor, poluarea, alterarea climatului global \u2013 care a devenit ast\u0103zi exagerat\u0103 \u015fi probabil c\u0103, \u00een anumite privin\u0163e, \u015fi ireversibil\u0103.
\nIat\u0103 prin urmare c\u0103 discut\u0103m foarte mult despre aspecte negative \u015fi despre cum s\u0103 tr\u0103im cu ele \u015fi totodat\u0103 despre cum s\u0103 le schimb\u0103m. Ceea ce cred c\u0103 nu facem destul este s\u0103 discut\u0103m de ce toate aceste aspecte negative exist\u0103. De ce toate acestea se \u00eent\u00e2mpl\u0103. De ce dorin\u0163a noastr\u0103 a devenit infinit\u0103. \u00cen istoria omenirii dorin\u0163a a fost ceva limitat. De pild\u0103, \u00een societ\u0103\u0163ile tradi\u0163ionale oamenii m\u00e2ncau, mai mult sau mai pu\u0163in, dar \u00een general numai at\u00e2t c\u00e2t le era necesar. C\u00e2ndva exista \u00een case un spa\u0163iu pentru obiecte, care era, desigur, necesar. S-a calculat c\u0103 ast\u0103zi, \u00eentr-o cas\u0103 obi\u015fnuit\u0103, de m\u0103rime medie, occidental\u0103, nu mai exist\u0103 spa\u0163iu pentru obiectele pe care oamenii le cump\u0103r\u0103. Un institut al unei universit\u0103\u0163i germane a calculat c\u0103 avem ast\u0103zi de 30 sau de 40 de ori mai multe obiecte dec\u00e2t aveam \u00een urm\u0103 cu un veac. Dar dimensiunea apartamentelor noastre este aceea\u015fi \u2013 ori poate chiar mai redus\u0103, prin urmare nu mai avem deloc spa\u0163iu pentru toate aceste obiecte.
\nDe ce dorin\u0163a noastr\u0103 ne-a sc\u0103pat \u00een at\u00e2t de mare m\u0103sur\u0103 de sub control? Produc\u00e2nd daune mediului nostru \u00eenconjur\u0103tor, mediului \u00een care tr\u0103im, \u015fi deopotriv\u0103 nou\u0103 \u00een\u015fine?<\/p>\n

Sf\u00e2r\u015fitul lumii e cu noi<\/strong>
\nD.L.B.: \u015etiu c\u0103 cercet\u0103rile dv. sunt \u00een mare m\u0103sur\u0103 psihologice. Dar, ascult\u00e2ndu-v\u0103, mi se pare c\u0103 discursul dv. acoper\u0103 arii mai largi. A\u0163i fost, \u00een cercet\u0103rile dv., inspirat \u015fi de idei asem\u0103n\u0103toare din filosofia politic\u0103, cu deosebire din teoria critic\u0103 a societ\u0103\u0163ii, poate, \u015fi din toate criticile consumerismului?<\/em><\/strong>
\nL.G.:<\/strong> Da \u015fi nu. Pentru c\u0103 m-am bazat cel mai mult pe psihanaliz\u0103, mai ales pe Jung \u015fi pe teoria arhetipurilor. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 pentru psych\u00e9-ul nostru \u2013 iat\u0103 cuv\u00e2ntul grecesc care desemneaz\u0103 sufletul, sau anima \u2013 dorin\u0163a este \u00eenn\u0103scut\u0103, tot la fel cum animalele se nasc cu instincte. Iar ceea ce Jung a numit arhetipuri corespunde, \u00een registru psihologic, cu ceea ce instinctele sunt \u00een registru fizic, corporal. Prin urmare, am pornit de la aceast\u0103 \u00eentrebare: Care este arhetipul dorin\u0163ei? Ca \u015fi de la \u00eentrebarea: Care este arhetipul, prin urmare datul \u00eenn\u0103scut, prin care dorin\u0163a este limitat\u0103?
\nApoi, desigur, \u00eentr-un anume sens \u2013 \u015fi cu at\u00e2t mai bine cred c\u0103 voi fi \u00een\u0163eles, fiind aici \u00eentr-o fost\u0103 \u0163ar\u0103 marxist\u0103 \u2013 m-am raportat la Marx, care vorbe\u015fte despre produc\u0163ia nelimitat\u0103, doar c\u0103, \u00een felul s\u0103u specific, Marx a considerat economia ca infrastructur\u0103 \u015fi baz\u0103, tot\u00a0 restul reprezent\u00e2nd suprastructura \u2013 miturile, religia etc. \u00cen ceea ce m\u0103 prive\u015fte, eu am considerat c\u0103 infrastructura este dorin\u0163a psihic\u0103, dintr-o perspectiv\u0103 psihanalitic\u0103, cu deosebire jungian\u0103. Iar apoi, pornind de la aceast\u0103 baz\u0103 profund\u0103, apare tot restul, inclusiv economia, care este \u00een mod firesc o expresie a dorin\u0163ei noastre, limitate sau nelimitate. \u015ei, a\u015fa cum \u015ftim (nu doar de la Jung, dar \u015fi de la Freud), mitul este expresia dinamicii psihice colective. Freud a spus, nu-i a\u015fa, c\u0103 mitul este un vis colectiv, visat de \u00eentreaga popula\u0163ie sau umanitate. \u00cen mitologia greac\u0103 \u2013 care este mai mult sau mai pu\u0163in baza antic\u0103 a Europei \u015fi cu deosebire a Europei sudice, a civiliza\u0163iei mediteraneene \u2013 avem ace\u015fti doi poli: dorin\u0163a \u015fi limitarea dorin\u0163ei. Ace\u015ftia sunt mereu lega\u0163i \u00eentre ei. Iar \u00een Grecia antic\u0103 ei \u00ee\u015fi afl\u0103 o exprimare \u00een hybris, \u00een a vrea ceva, \u015fi \u00een n\u00e9mesis, care \u00eenseamn\u0103 limitare, o limitare natural\u0103, pe care o putem afla de pild\u0103 \u00een noi \u00een\u015fine, ca dezgust \u2013 pentru c\u0103 avem prea mult din ceva, ori care poate veni din exterior: mediul \u00eenconjur\u0103tor reac\u0163ioneaz\u0103 atunci c\u00e2nd cineva dore\u015fte prea mult \u015fi pune stavil\u0103 dorin\u0163ei. Iar acest al doilea pol a fost cumva, \u00een zilele noastre, eliminat.<\/p>\n

D.L.B.: Dup\u0103 ce v-am citit cartea, mi se pare c\u0103 vede\u0163i n\u00e9mesis-ul ca pe un principiu reglator, ast\u0103zi poate c\u0103 nu prea evident, sau poate c\u0103 reprimat, \u00een contrast cu for\u0163a \u015fi tragismul s\u0103u \u00een lumea Greciei antice.<\/em><\/strong>
\nL.G.:<\/strong> Da. El tinde s\u0103 ia azi doar forma unei fic\u0163iuni, de pild\u0103, o fic\u0163iune catastrofist\u0103. Dar ne-am putea totodat\u0103 \u00eentreba de ce suntem azi fascina\u0163i de fic\u0163iunile catastrofiste? Pentru c\u0103 ele reprezint\u0103 instinctele din psych\u00e9-ul nostru, din sufletul nostru. Reprezint\u0103 faptul c\u0103 de la un punct dorim prea mult, iar asta trebuie apoi oprit. La fel ca \u00een povestea Turnului Babel din Biblie, unde oamenii voiau s\u0103 ating\u0103 cerul, f\u0103r\u0103 s\u0103 reu\u015feasc\u0103. E mai bine atunci s\u0103 te opre\u015fti. Locuiam la New York \u00een 2001, la 11 septembrie\u2026<\/p>\n

D.L.B.: Sunte\u0163i prin urmare un martor al istoriei\u2026<\/em><\/strong>
\nL.G.:<\/strong> Da. \u015ei \u2013 nu \u015ftiu c\u00e2t de con\u015ftient sau de incon\u015ftient, dar rezultatul e acela\u015fi \u2013 terori\u015ftii au operat cu o un motiv cosmic al hybris-ului, al pedepsei: americanii, care aveau asemenea cl\u0103diri, cred c\u0103 pot realiza \u015fi c\u0103 pot ob\u0163ine totul, prin urmare sunt, iat\u0103, pedepsi\u0163i.<\/p>\n

D.L.B.: Sunt prea arogan\u0163i\u2026<\/em><\/strong>
\nL.G.:<\/strong> Da, sunt prea arogan\u0163i. Sunt st\u0103p\u00e2nii cerului, de pild\u0103 au fost primii care au trimis un om pe Lun\u0103 etc., prin urmare sunt pedepsi\u0163i pentru toate acestea. Iat\u0103 un fel de reac\u0163ie instinctiv\u0103 a unei culturi mai tradi\u0163ionale, precum este cea islamic\u0103.<\/p>\n

D.L.B.: Exist\u0103 o \u00eentreag\u0103 pop culture bazat\u0103 pe scenariile catastrofiste, a\u015fa cum observa\u0163i cu acuitate \u00een cartea dv. Ea este foarte \u00eenfloritoare azi. Care ar fi explica\u0163ia pentru aceasta?<\/em><\/strong>
\nL.G.:<\/strong> \u00cenc\u0103 o dat\u0103 voi spune c\u0103 nu e doar ceva generat artificial \u00een mintea cuiva, ci corespunde, practic, unui mit. Se produc multe pove\u015fti, dar numai unele au trecere la public, iar celelalte \u2013 nu, nu au succes. Scenariile catastrofiste sunt de succes \u00eentruc\u00e2t au corespondent \u00een ceea ce Jung \u015fi psihanaliza ar numi incon\u015ftient colectiv. Ele sunt deja \u00een incon\u015ftientul colectiv. Prin urmare avem aceast\u0103 experien\u0163\u0103 a lui a-ha!: aceste scenarii ating ceva din noi.<\/p>\n

D.L.B.: Cum crede\u0163i c\u0103 momentul deosebit al venirii anului 2000 au stimulat toate aceste scenarii? Exist\u0103 asem\u0103n\u0103ri cu momentul anului 1000, consemnat de asemenea de medievali\u015fti ca sf\u00e2r\u015fit al lumii?<\/em><\/strong>
\nL.G.:<\/strong> Da, cred c\u0103 este o chestiune \u00een discu\u0163ie. Am \u00een vedere ceea ce \u00een englez\u0103 s-a numit sindromul Y2K: adic\u0103 fantasma c\u0103 toate computerele se vor opri \u015fi toat\u0103 lumea de asemenea se va opri \u00een loc. Aceast\u0103 fantasm\u0103 a fost exagerat\u0103 din cauza incon\u015ftientului colectiv, care a fost fascinat de ea, dar \u015fi tem\u0103tor, cumva, c\u0103 omenirea este prea mult la discre\u0163ia unui zeu, care este foarte similar vechilor zei greco-romani. Un zeu care ne pedepse\u015fte azi pentru c\u0103 ne-am dorit prea mult. Cred c\u0103 aceasta este explica\u0163ia pentru ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat odat\u0103 cu a\u015fteptarea anului 2000. Dar a\u015ftept\u0103rile au fost \u2013 cum ar spune grecii: chiliastice. Desigur c\u0103 se poate face o paralel\u0103 cu anul 1000, ambele evenimente dator\u00e2ndu-se arhetipurilor din memoria colectiv\u0103 a umanit\u0103\u0163ii, care nu dispar \u00een timp, peste timp, pentru c\u0103, oficial, nu mai sunt moderne. Ele, arhetipurile, sunt \u00eenc\u0103 \u00een noi.<\/p>\n

S\u0103 ai mai mult \u00eenseamn\u0103 adesea, azi, s\u0103 tr\u0103ie\u015fti mai prost<\/strong><\/p>\n

D.L.B.: Cartea dv., Istoria arogan\u0163ei, subliniaz\u0103, \u00een principiu, continuitatea dintre lumea antic\u0103 greceasc\u0103 \u015fi societatea modern\u0103. Cu ad\u0103ugirea c\u0103 poate c\u0103 s-a pierdut ceva \u00een zilele noastre. \u015ei, dac\u0103 \u00een\u0163eleg bine, discursul dv. este despre cum s\u0103 rec\u00e2\u015ftig\u0103m ceva din trecut, ceva care reprezint\u0103 principiile modera\u0163iei din lumea greac\u0103 antic\u0103. <\/em><\/strong>
\nL.G.:<\/strong> Da. I-a\u015f spune acestui ceva: autolimitare. \u00cendeosebi vechii greci \u015ftiau foarte bine ce \u00eenseamn\u0103 autolimitarea. Ast\u0103zi, grecii, precum orice alt popor european, m\u0103n\u00e2nc\u0103 \u015fi ei prea mult. Dar \u00een mod tradi\u0163ional nu e, desigur, doar o problem\u0103 cu m\u00e2ncarea. E o problem\u0103 politic\u0103, economic\u0103\u2026 Polisul grecesc era un ora\u015f temperat, limitat. Nu dorea s\u0103 se extind\u0103. Or, \u00een Occident \u2013 \u015fi nu m\u0103 refer doar la modernitatea apusean\u0103, ci la \u00eentreaga istorie apusean\u0103, \u00eencep\u00e2nd de la Roma; \u015fi chiar dinainte de Roma, \u00eencep\u00e2nd, de fapt, cu Atena \u2013 lucrurile au degenerat \u015fi s-a \u00eenceput construirea de imperii. La \u00eenceput, \u00eens\u0103, grecii \u00ee\u015fi doreau un polis, \u00ee\u015fi doreau s\u0103 men\u0163in\u0103 societatea limitat\u0103, pentru c\u0103 se cuno\u015fteau unii pe al\u0163ii \u015fi deci puteau controla societatea mai bine, iar totul era func\u0163ional. Mai bine, f\u0103r\u0103 prea mare nevoie de o poli\u0163ie, care s\u0103 controleze \u015fi s\u0103 pedepseasc\u0103 tot timpul. Aceast\u0103 stare de lucruri a disp\u0103rut treptat, desigur. Iar mitul pedepsei pentru dorin\u0163a excesiv\u0103 a disp\u0103rut \u015fi el. A disp\u0103rut, probabil, odat\u0103 cu ultimele genera\u0163ii, pentru c\u0103 nu mai este func\u0163ional. Economia noastr\u0103 se bazeaz\u0103 pe produc\u0163ia tot mai accelerat\u0103, prin urmare ar fi negativ pentru economie. \u201eNegativ\u201c ar trebui s\u0103-l pronun\u0163\u0103m, de fapt, cu multe, multe ghilimele, pentru c\u0103, de fapt, pe termen lung este pozitiv. Dar pe termen scurt vinzi mai mult \u015fi mai bine \u015fi \u00ee\u0163i \u00eentre\u0163ii iluzia c\u0103 totul este \u00een regul\u0103.
\nDesigur, exist\u0103 o continuitate \u00eentre vechea lume greceasc\u0103 \u015fi timpurile noastre. Dar aceast\u0103 continuitate este mai accentuat\u0103 \u00een vremurile premoderne, e mai vizibil\u0103 \u00een societ\u0103\u0163ile rurale, bazate pe agricultur\u0103, pentru c\u0103 este vorba despre terenul agricol, pe care nu \u00eel po\u0163i extinde, nu at\u00e2t de mult precum produc\u0163ia economiei de azi. \u00cen agricultur\u0103 po\u0163i produce ceva mai bine sau mai mult \u00eentr-un an, dar nu s\u0103 cre\u015fti nelimitat produc\u0163ia. \u00cen economia bazat\u0103 pe industrie po\u0163i cre\u015fte ne\u00eencetat produc\u0163ia, cel pu\u0163in teoretic. Dac\u0103 asta are un rost, nu \u015ftim. \u00cen zilele noastre, precum \u00een Italia, de exemplu, fiecare familie are cel pu\u0163in o ma\u015fin\u0103; uneori ob\u0163ii o a doua ma\u015fin\u0103, iar apoi cineva \u00ee\u015fi dore\u015fte \u015fi o a treia ma\u015fin\u0103, dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 te deplasezi mai u\u015for. De fapt, atunci c\u00e2nd ai mai multe ma\u015fini ajungi la stadiul \u00een care lucrurile sunt mai complicate\u2026 Chiar \u00een aceast\u0103 diminea\u0163\u0103, \u00een Bucure\u015fti, traficul era paralizat. Acum o jum\u0103tate de or\u0103. Or, \u00eemi amintesc c\u0103 \u00een anii \u201970, ori poate \u00een anii \u201960 citeam un studiu al lui Ivan Ilich, un mare teoretician, care vorbea despre sistemul \u015fcolar, unde tendin\u0163a este de a \u00eenv\u0103\u0163a tot mai multe lucruri, pentru ca, de la un punct \u00eencolo, s\u0103 produci nu cuno\u015ftin\u0163e mai bune, ci ignoran\u0163\u0103. Sau, dac\u0103 e s\u0103 vorbim despre supramedicalizarea de azi \u2013 un fenomen pe care l-am constatat mai ales \u00een Statele Unite \u2013 prea multe medicamente produc intoxicare. Sunt prea multe medicamente pentru c\u0103 sistemul medical \u00eensu\u015fi face s\u0103 circule at\u00e2t de mul\u0163i bani, \u00eenc\u00e2t ajungi la ceea ce se nume\u015fte hiperterapie. Apelezi la terapie, apelezi la opera\u0163ii chirugicale, ori la medicamente chiar \u015fi atunci c\u00e2nd nu e necesar, pentru c\u0103 toate acestea le aduc bani medicilor, spitalelor etc. Dar, de la un punct \u00eencolo, starea s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii se \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163e\u015fte, nu se \u00eembun\u0103t\u0103\u0163e\u015fte, \u00een acest sistem. \u00cen America ne pl\u00e2ngem \u00een general tot timpul de tratamente. \u00cen Europa \u00eens\u0103 o \u0163ar\u0103 cheltuie\u015fte \u00een medie mai pu\u0163in de jum\u0103tate \u00een s\u0103n\u0103tate comparativ cu c\u00e2t se cheltuie\u015fte \u00een Statele Unite, \u015fi, cu toate acestea, starea s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii este mai bun\u0103 \u00een Europa. Speran\u0163a de via\u0163\u0103 este mai mare \u00een Europa dec\u00e2t \u00een Statele Unite. Iar asta poate c\u0103 \u00eenseamn\u0103 ceva. Recent \u2013 desigur, Ivan Ilich nu putea \u015fti asta la vremea sa \u2013 au ap\u0103rut mai multe studii despre ceea ce se nume\u015fte azi paradoxul internetului. Internetul este o inven\u0163ie minunat\u0103: ai acces la toate bibliotecile lumii \u00een numai c\u00e2teva secunde, po\u0163i ob\u0163ine informa\u0163ii, le po\u0163i r\u0103sp\u00e2ndi. Este fantastic. Numai c\u0103 toate acestea devin at\u00e2t de simple \u015fi de u\u015foare, \u00eenc\u00e2t, de la un punct, peste o anumit\u0103 limit\u0103, nu fac dec\u00e2t s\u0103 creeze confuzie. \u015ei ignoran\u0163\u0103. Exist\u0103 studii care arat\u0103 c\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce utilizezi mai mult internetul, ai informa\u0163ii mai bune, dar suprautilizarea lui produce ignoran\u0163\u0103 \u2013 mai degrab\u0103 dec\u00e2t informa\u0163ie \u015fi competen\u0163\u0103.<\/p>\n

Fast\/ slow. Decolonizarea timpului<\/strong>
\nD.L.B.: Dac\u0103 \u00een\u0163eleg bine, ceea ce critica\u0163i este nu cre\u015fterea, ci accelerarea permanent\u0103 a cre\u015fterii. \u015ei ilustra\u0163i aceste critici cu o alegorie. O limuzin\u0103 care merge foarte bine \u015fi aparent \u00een deplin\u0103 siguran\u0163\u0103. Dar scopul limuzinei \u2013 s\u0103 o numim: economie \u2013 este cre\u015fterea permanent\u0103 \u015fi accelerarea tot mai mare. <\/em><\/strong>
\nL.G.:<\/strong> Da, o cre\u015ftere permanent\u0103 \u015fi o accelerare permanent\u0103. Limuzina are ca scop s\u0103 mearg\u0103 tot mai repede. Odat\u0103 cu aceast\u0103 metafor\u0103 \u2013 pe care am luat-o, cred, din New York Times \u2013 putem vedea c\u0103 viteza atins\u0103 este nebuneasc\u0103. Iar c\u0103l\u0103toria devine periculoas\u0103. Ceea ce nu este deloc necesar. Am putea uneori opri \u2013 \u015fi s\u0103 nu mai producem mai mult\u0103 bun\u0103stare, ci s\u0103 distribuim mai bine bun\u0103starea existent\u0103, de exemplu. Ori s\u0103 producem a\u015fa \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu mai distrugem mediul \u00eenconjur\u0103tor. Ori s\u0103 \u00eei hr\u0103nim pe cei s\u0103raci. Ori s\u0103 \u00eei vindec\u0103m pe cei bolnavi.<\/p>\n

D.L.B.: Sunt foarte curios \u00een acest context: Ce crede\u0163i despre mi\u015fc\u0103rile relativ recente ale slow-ceva: slow food, acum a ap\u0103rut \u015fi curentul slow news… Sunt acestea reac\u0163ii la viteza prea mare a limuzinei?<\/em><\/strong>
\nL.G.:<\/strong> Ei bine, aceasta este una dintre \u2013 din p\u0103cate nu prea multele \u2013 inven\u0163ii italiene\u015fti. Slow food este o mi\u015fcare italieneasc\u0103, ini\u0163iat\u0103 de un anume Carlo Petrini din Torino, care s-a r\u0103sp\u00e2ndit \u00een \u00eentreaga Italie, iar acum de asemenea \u00een Fran\u0163a… or, s\u0103 schimbi obiceiurile gastronomice ale francezilor nu e deloc u\u015for! Francezii sunt foarte m\u00e2ndri de acestea, \u00een mod justificat, de altfel. Slow food \u00eenseamn\u0103 s\u0103 iei \u00een considerare gastronomia local\u0103, s\u0103 ameliorezi calitatea hranei \u015fi, \u00een orice caz, s\u0103 nu accelerezi g\u0103titul m\u00e2nc\u0103rii.<\/p>\n

D.L.B.: S\u0103 \u00eel \u00eencetine\u015fti, de fapt…<\/em><\/strong>
\nL.G.:<\/strong> Ei, da, dac\u0103 e\u015fti deja obi\u015fnuit cu fast food. \u00cen principiu, slow food \u00eenseamn\u0103 s\u0103 \u00ee\u0163i acorzi timp.<\/p>\n

D.L.B.: <\/strong>…\u015fi poate \u015fi s\u0103 respec\u0163i tradi\u0163iile…
\nL.G.:<\/strong> Da, s\u0103 \u00ee\u0163i acorzi timp \u015fi s\u0103 respec\u0163i tradi\u0163iile. \u00cen alte scrieri de ale mele am \u00eencercat s\u0103 argumentez c\u0103 pentru mine psihanaliza \u2013 de\u015fi sunt unii care spun c\u0103 psihanaliza este terminat\u0103, c\u0103 e ceva ce apar\u0163ine secolului al XX-lea \u015fi a\u015fa mai departe \u2013 va supravie\u0163ui, ca o resurs\u0103 de timp. Avem deja resurse naturale de spa\u0163iu de salvat: s\u0103 protej\u0103m natura, pentru c\u0103 o schimb\u0103m prea mult \u015fi prea rapid. Dar e nevoie de asemenea s\u0103 protej\u0103m \u015fi timpul. Iar \u00eentr-o psihanaliz\u0103 nu accelerezi lucrurile, nu-i a\u015fa? Nu-\u0163i trimi\u0163i pacientul rapid la plimbare. Prin urmare, mi\u015fcarea slow nu \u00eenseamn\u0103 neap\u0103rat \u00eencetinirea lucrurilor, ci respectul pentru timp. \u00censeamn\u0103 s\u0103 nu \u00eel comprimi, iar asta e important.
\n\u00cen ultimii ani am fost solicitat s\u0103 particip la diferite mese rotunde ori s\u0103 scriu c\u00e2te ceva despre tineret, despre noua genera\u0163ie, iar asta a\u015fa \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu fie numai lucruri negative (pentru c\u0103 vedem, \u00eentr-adev\u0103r, at\u00e2t de multe degener\u0103ri, at\u00e2t de multe lucruri care scap\u0103 de sub control). \u015ei, \u00een acest context, am accentuat faptul c\u0103 exist\u0103 azi un fel de mi\u015fcare spontan\u0103 printre mul\u0163i tineri, cel pu\u0163in \u00een Italia, de a produce ceea ce a\u015f numi (folosindu-m\u0103 de expresia slow food) o slow culture. Iar asta f\u0103r\u0103 a fi obliga\u0163i de cineva, de vreo autoritate. De exemplu, mul\u0163i tineri, care altfel utilizeaz\u0103 computere \u015fi smartphones (pe care nici eu nu le am) \u015fi sunt foarte rapizi c\u00e2nd le utilizeaz\u0103, dar, c\u00e2nd e s\u0103 scrie ceva important, scriu pe h\u00e2rtie. \u00cenc\u0103 scriu cu pixul. Sau faptul c\u0103 mul\u0163i \u00ee\u015fi pot permite s\u0103-\u015fi ia o ma\u015fin\u0103 (dac\u0103 au o slujb\u0103) \u015fi cu toate acestea prefer\u0103 s\u0103 mearg\u0103 cu bicicleta. \u00cen zilele noastre mul\u0163i se re\u00eentorc la biciclet\u0103, pentru c\u0103, vede\u0163i, vor s\u0103 aib\u0103 experien\u0163a vitezei naturale, care implic\u0103 trupul, nu motorul care face tot. Sau sunt mul\u0163i care \u00ee\u015fi permit s\u0103 \u00ee\u015fi cumpere verde\u0163urile de la magazin, dar prefer\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi cultive singuri ro\u015fiile pe balcon.<\/p>\n

D.L.B.: Mi-a pl\u0103cut mult distinc\u0163ia pe care o face\u0163i \u2013 am \u00eent\u00e2lnit-o de mai multe ori \u00een cartea dv. \u2013 \u00eentre un discurs s\u0103-i spunem manifest, foarte ra\u0163ionalist, tehnic, \u015fi un discurs subteran, \u00eentre\u0163in\u00e2nd leg\u0103turi multiple cu un concept-cheie al dv., cu mitul. Am avut impresia c\u0103 \u00een general argumentele dv. se bazeaz\u0103 foarte mult pe aceast\u0103 distinc\u0163ie \u015fi c\u0103 sublinia\u0163i faptul c\u0103 ast\u0103zi predominant este discursul manifest. Crede\u0163i c\u0103 exist\u0103 ast\u0103zi vreo posibilitate de a recupera cel\u0103lalt discurs, cel corelat cu miturile, care este reprimat?<\/em><\/strong>
\nL.G.:<\/strong> \u015eti\u0163i, sunt numai un psihanalist, \u015fi n-a\u015f vrea s\u0103 devin ca al\u0163i psihanali\u015fti, un guru sau un politician.<\/p>\n

D.L.B.: Da, dar sunte\u0163i \u015fi un filosof al culturii, prin tipul dv. de demers.<\/em><\/strong>
\nL.G.:<\/strong> \u00cemi pute\u0163i spune \u015fi a\u015fa, mul\u0163umesc! Tot ce sper este s\u0103 putem discuta despre toate aceste lucruri, nu doar \u00een mici grupuri specializate, ci \u015fi \u00eentr-un cadru public. Am \u00eencercat s\u0103 propun teme care pot fi transmise, a\u015fa cum o facem \u015fi acum, teme accesibile publicului nespecializat. Iar acest lucru este posibil, pentru c\u0103 intui\u0163ia, incon\u015ftientul colectiv exist\u0103, \u015fi nu este prin urmare necesar s\u0103 \u00eenve\u0163i pe cineva despre toate acestea. \u00cen cartea mea am c\u0103utat doar s\u0103 indic c\u00e2\u0163iva pa\u015fi \u00een istorie, \u00een sensul ideilor expuse. Ideea c\u0103 nu ar trebui s\u0103 cre\u015fti \u015fi c\u0103 ar trebui s\u0103 respec\u0163i natura, mediul \u00eencojur\u0103tor, fenomenele naturale exista \u00eenc\u0103 \u00een antichitate. Iar apoi s-a pierdut, mai ales \u00een Occident, \u00eentruc\u00e2t civiliza\u0163ia noastr\u0103 european\u0103 se bazeaz\u0103 pe expansiune, pe colonizarea altor continente, pe cuceriri, militare \u015fi economice. \u00cens\u0103 intui\u0163ia c\u0103 e mai bine s\u0103 te autolimitezi a existat dintotdeauna. Iar toat\u0103 \u00eencercarea mea a constat \u00een a o ar\u0103ta. De pild\u0103, \u00een cultura italian\u0103, odat\u0103 cu Dante (care face parte, desigur, foarte mult din educa\u0163ia noastr\u0103). La Dante exist\u0103, precum \u015ftim, figura lui Ulise, a unui Ulise dup\u0103 \u00eentoarcerea acas\u0103, dup\u0103 dou\u0103zeci de ani, \u015fi care \u00eenc\u0103 simte nevoia s\u0103 se \u00eembarce pe o corabie \u015fi s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103. Iar asta este foarte interesant, fiind totodat\u0103 o parte foarte frumoas\u0103 a Divinei comedii, ce m\u0103rturise\u015fte despre o dorin\u0163\u0103 infinit\u0103 de a cunoa\u015fte lumea. Un alt exemplu care \u00eemi vine \u00een minte este cel al lui Goethe, care, odat\u0103 cu ucenicul vr\u0103jitor, care nu se opre\u015fte dup\u0103 ce realizeaz\u0103 o minune, dore\u015fte totul, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd produce distrugere \u00een loc de ceva mai bun.
\nPsihanaliza nu e un con\u0163inut cultural, ci un con\u0163in\u0103tor al condi\u0163iei umane<\/p>\n

D.L.B.: Am fost foarte interesat de considera\u0163iile dv. despre natura psihodinamicii. Este ea o \u015ftiin\u0163\u0103? Nu este? Poate c\u0103 nu e \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u00een sensul \u015ftiin\u0163elor naturale? \u015ei am fost pu\u0163in frapat de speran\u0163a dv. c\u0103 poate, \u00eentr-o zi, vom putea investiga fenomenele subiective pe care le investigheaz\u0103 ast\u0103zi psihanaliza cu metodele \u015ftiin\u0163elor naturale. Freud avea de asemenea o proiec\u0163ie \u00een acest sens \u015fi nu excludea ca \u00een viitor suferin\u0163a psihic\u0103 s\u0103 fie rezolvat\u0103 cu mijloacele chimiei. Crede\u0163i c\u0103 va fi cu putin\u0163\u0103, c\u00e2ndva, a\u015fa ceva?<\/em><\/strong>
\nL.G.:<\/strong> \u00cen zilele noastre neuro\u015ftiin\u0163ele procedeaz\u0103 la o serie de analize \u00een leg\u0103tur\u0103 cu care Freud \u00ee\u015fi pusese speran\u0163e. Cred c\u0103 putem \u00een\u0163elege mai bine multe lucruri \u00een acest fel, mai ales c\u0103 de obicei neuro\u015ftiin\u0163ele vin \u015fi confirm\u0103 ipotezele din trecut. Da, cred c\u0103 vin s\u0103 confirme investiga\u0163iile noastre ca psihanali\u015fti. Dar nu cred c\u0103 va fi vreodat\u0103 posibil s\u0103 po\u0163i \u00een mod chimic s\u0103 adaugi o molecul\u0103 creierului unei persoane rele, de exemplu, unei persoane care \u00ee\u015fi bate copiii, \u00een loc s\u0103-i iubeasc\u0103, iar acea persoan\u0103 s\u0103 se schimbe. Nu cred c\u0103 e simplu s\u0103 produci o astfel de molecul\u0103. M\u0103 tem c\u0103 e mai complex de-at\u00e2t \u015fi c\u0103 educa\u0163ia noastr\u0103 va juca \u00eentotdeauna un rol \u015fi c\u0103 ar fi de fapt destul de periculos s\u0103 ne punem speran\u0163ele \u00eentr-o molecul\u0103. Ar \u00eensemna s\u0103 renun\u0163\u0103m la responsabilit\u0103\u0163ile noastre.<\/p>\n

D.L.B.: Ast\u0103zi chiar exist\u0103 filme \u015fi scenarii distopice pe marginea acestei idei, a control\u0103rii \u015fi a predestin\u0103rii individului de c\u0103tre societate.<\/em><\/strong> Sunt foarte interesat de toat\u0103 aceast\u0103 discu\u0163ie despre psihodinamic\u0103 \u2013 \u015fi poate ne-a\u0163i putea spune mai multe \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103. Iar punctul dv. de vedere care aduce \u00een discu\u0163ie g\u00e2ndirea mitologic\u0103 mi se pare foarte interesant. Poate c\u0103 un astfel de punct de vedere a\u015faz\u0103 psihanaliza dincolo de critici precum cea a lui Popper, care punea problema falsificabilit\u0103\u0163ii teoriilor. Ce este, de fapt, psihanaliza?<\/strong><\/em>
\nL.G.:<\/strong> A existat o dezbatere \u00een Italia \u00een ultimii ani, iar \u00een acest context am fost solicitat \u015fi eu s\u0103 scriu, al\u0103turi de al\u0163i psihanali\u015fti, freudieni \u015fi lacanieni. Iar abordarea mea a fost, poate, cea mai radical\u0103 dintre toate: psihanaliza este o form\u0103 a culturii. Cred c\u0103 ne-am retras \u00een c\u00e2mpul specializ\u0103rilor din cauza necesit\u0103\u0163ilor economice. Prin specializare noi ne exprim\u0103m teama de a nu ne pierde o slujb\u0103. Dac\u0103 ne specializ\u0103m \u00een ceva anume, atunci avem o slujb\u0103 asigurat\u0103. Prin urmare, exist\u0103 un consens \u00een a produce ceva din ce \u00een ce mai specializat \u015fi, \u00een consecin\u0163\u0103, pierdem din vedere latura umanist\u0103. Cred c\u0103 psihanaliza apar\u0163ine domeniului \u015ftiin\u0163elor umane \u015fi c\u0103 nu poate proceda la standardizarea umanit\u0103\u0163ii. Psihanaliza s-a n\u0103scut \u00een Viena de secol XIX, \u00eentr-un anumit context. Multe lucruri s-au schimbat de atunci. Ast\u0103zi suntem preocupa\u0163i de problemele orale, de exemplu, care circumscriu cea mai impresionant\u0103 patologie actual\u0103 \u015fi care atunci nu exista. Pe atunci exista isteria, care aproape c\u0103 a disp\u0103rut azi, \u00eentruc\u00e2t se lega de tabuul sexualit\u0103\u0163ii feminine.<\/p>\n

D.L.B.: Dar \u015fti\u0163i, exist\u0103 \u015fi puncte de vedere contrare azi, precum cel al psihanalistului britanic Christopher Bollas, care sus\u0163ine c\u0103 nici vorb\u0103 ca isteria s\u0103 fi disp\u0103rut, ci doar a fost camuflat\u0103 \u00een alte diagnostice, de obicei de borderline.<\/em><\/strong>
\nL.G.:<\/strong> Prin urmare \u2013 c\u0103 doar s-ar fi schimbat numele afec\u0163iunilor psihice. A\u015f spune prin urmare c\u0103 psihanaliza s-a schimbat odat\u0103 cu cultura. Dar cel mai interesant mi se pare faptul c\u0103, datorit\u0103 acestui proces al specializ\u0103rii, psihanaliza a devenit un mic con\u0163inut al culturii noastre. Psihanaliza a devenit o mic\u0103 parte, specific\u0103, \u00een cadrul psihiatriei, psihiatria fiind, la r\u00e2ndul ei, o mic\u0103 specializare a medicinii. Iar medicina este una dintre disciplinele de studiu \u00een universit\u0103\u0163i. Iat\u0103 un mic con\u0163inut dintr-un alt con\u0163inut dintr-un alt con\u0163inut\u2026 Or, psihanaliza, \u00een secolul al XX-lea, a fost nu un con\u0163inut, ci un con\u0163in\u0103tor. Un con\u0163in\u0103tor pentru condi\u0163ia uman\u0103. O nou\u0103 perspectiv\u0103, prin care po\u0163i privi \u00een interiorul t\u0103u. \u015ei astfel psihanaliza a influen\u0163at perspectiva uman\u0103 a secolului al XX-lea \u00een integralitatea ei. Dac\u0103 lu\u0103m \u00een considerare expresiile literare ori artistice ale acestui secol, ale Europei \u015fi ale Occidentului, observ\u0103m c\u0103 acestea s-au transformat mai mult dec\u00e2t \u00een \u00eentreaga istorie, ori cel pu\u0163in dec\u00e2t \u00een 2.000 de ani de cre\u015ftinism. Iar asta pentru c\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIX-lea \u00eenc\u0103 aveam o descriere a lumii, care era o descriere a lumii exterioare. Fic\u0163iunea, de pild\u0103, este fundamental o descriere a lumii exterioare. Pictura figurativ\u0103 este \u015fi ea o descriere a lumii exterioare. \u00cen secolul al XX-lea, principala descriere este cea a lumii interioare. Literatura major\u0103 este cea a lui Joyce, a lui Kafka, a lui Proust, o literatur\u0103 a dimensiunii interioare. Iar asta, \u00een mod foarte clar, se leag\u0103 de pozi\u0163ia central\u0103 a psihanalizei. \u015ei pictura, desigur, a devenit abstract\u0103: nu ceea ce vezi \u00een jur, ci ceea ce pictorii v\u0103d cu propria imagina\u0163ie.<\/p>\n

Are psihanalistul nevoie de interdisciplinaritate?<\/strong>
\nD.L.B.: Am fost pu\u0163in intrigat \u2013 \u015fi bucuros, trebuie s\u0103 o spun \u2013 de interdisciplinaritatea dv. \u00een interiorul unei abord\u0103ri psihodinamice. V\u0103 baza\u0163i ipotezele pe teoria kleinian\u0103, pe cea freudian\u0103, pe cea jungian\u0103. Cum explica\u0163i acest interes al dv. pentru o abordare interdisciplinar\u0103, pentru faptul c\u0103 nu sunte\u0163i \u00eengust specializat, ceea ce poate c\u0103 am putea spune c\u0103 este norma azi?<\/em><\/strong>
\nL.G.:<\/strong> E un instinct uman. \u015ei cred c\u0103 \u015fi Freud, \u015fi Jung erau a\u015fa. Consider c\u0103 ne autolimit\u0103m prin specializare. Poate c\u0103 vom c\u00e2\u015ftiga mai mul\u0163i bani \u00een acest fel, dar nu despre asta ar trebui s\u0103 fie vorba. Specializ\u00e2ndu-te \u00een studierea unei molecule, o vei putea vinde foarte bine, desigur, dar \u00ee\u0163i vei pierde viziunea asupra lumii.
\nDe exemplu, pornim de la observa\u0163ii asupra perturb\u0103rii oralit\u0103\u0163ii. Dar, desigur, dac\u0103 unicul meu scop este s\u0103 m\u0103 v\u00e2nd ca terapeut, atunci voi fi interesat, de pild\u0103, numai de aceast\u0103 fat\u0103 anorexic\u0103 \u015fi de sindromul ei etc. Dar cred c\u0103 pentru a \u00een\u0163elege perturb\u0103rile oralit\u0103\u0163ii, care au explodat pur \u015fi simplu \u00een ultima vreme, trebuie s\u0103 \u00een\u0163elegi lucrurile dintr-un punct de vedere cultural. Ele nu sunt \u00eentr-un vid. Este vorba despre ceea ce vorbeam la \u00eenceput, despre excesele consumatorilor \u00een cultura noastr\u0103 european\u0103 de \u00eenceput de secol XXI \u2013 iar acest context este parte a problemei. Nu po\u0163i studia f\u0103r\u0103 aceast\u0103 rela\u0163ionare: o fat\u0103 care m\u0103n\u00e2nc\u0103 prea mult, iar apoi, brusc, prea pu\u0163in etc., ca \u015fi cum ea nu s-ar fi n\u0103scut undeva \u015fi c\u00e2ndva anume, ca \u015fi cum ar fi \u00een afara istoriei. Abordarea trebuie s\u0103 fie istoric\u0103, dac\u0103 doresc s\u0103 \u00een\u0163eleg ceva. De exemplu, c\u00e2t prive\u015fte Rom\u00e2nia, \u00eemi este necesar s\u0103 \u00een\u0163eleg, istoria ei, legat\u0103 s\u0103 zicem de musulmanii care au trecut pe aici \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 cucereasc\u0103 Europa, de cultura balcanic\u0103, de faptul c\u0103 exist\u0103 ruine romane \u015f. a. m. d. Cred c\u0103 n-am putut niciodat\u0103 exista \u00een afara istoriei \u015fi \u00een afara geografiei. Suntem parte a societ\u0103\u0163ii \u015fi nu pot dec\u00e2t s\u0103 sper c\u0103 psihanaliza nu a devenit ceva prea individualist. \u015ei a\u015fa avem deja prea mult individualism \u00een zilele noastre, cred. Iar acest exces de individualism este cumva o parte a problemei de ansamblu.<\/p>\n

D.L.B.: Ave\u0163i prin urmare o educa\u0163ie cultural\u0103, o solid\u0103 educa\u0163ie clasic\u0103, ceea ce cred c\u0103 e o amprent\u0103 italieneasc\u0103, pentru c\u0103 \u00een Italia exist\u0103 o preocupare serioas\u0103 pentru studiile clasice\u2026 Crede\u0163i prin urmare c\u0103 toate acestea \u00eei sunt necesare unui psihanalist? Ar trebui s\u0103 ne \u00eentoarcem la prescrip\u0163iile lui Freud sau la profilul cultural al lui Jung, am\u00e2ndoi fiind \u015fi mari oameni de cultur\u0103?<\/em><\/strong>
\nL.G.:<\/strong> Cred c\u0103 nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor ei doi au fost \u015fi oameni de cultur\u0103. Freud era un intelectual tipic vienez, de la \u00eentret\u0103ierea secolelor al XIX-lea \u015fi al XX-lea, cu o educa\u0163ie solid\u0103, \u015fi era talentat \u00een multe privin\u0163e. Aceasta nu e o \u00eent\u00e2mplare. \u015ei nu vorbim doar despre un hobby atunci c\u00e2nd ne referim la \u00een\u0163elegerea antichit\u0103\u0163ii clasice. Faptul c\u0103 Jung, de asemenea, avea cuno\u015ftin\u0163e foarte vaste \u015fi c\u0103 era fiul unui pastor protestant, nu era nici el \u00eent\u00e2mpl\u0103tor. Amintea\u0163i despre educa\u0163ie \u00een Italia\u2026 Am studiat latin\u0103 \u015fi greac\u0103 veche \u00een \u015fcoal\u0103, dar, desigur, nu sunt un specialist. Pe c\u00e2nd aveam 40-50 de ani cu mari eforturi am \u00eencercat s\u0103 m\u0103 \u00eentorc la aceste studii. Pentru a v\u0103 r\u0103spunde: Nu cred c\u0103 aceste studii sunt necesare, dar cred c\u0103 sunt utile \u00een a \u00een\u0163elege lucrurile. \u00cen Anglia, la Oxford sau la Cambridge, e o vorb\u0103: Nu e at\u00e2t de folositor s\u0103 \u015ftii latin\u0103 sau greac\u0103 veche, ci e mai bine \u015fi mai folositor s\u0103 le ui\u0163i.<\/p>\n

***<\/strong><\/p>\n

Despre vizita sa \u00een Rom\u00e2nia \u2013 prima, dar poate c\u0103 nu \u015fi ultima \u2013 Luigi Zoja mi-a spus: \u201eSunt bucuros s\u0103 m\u0103 aflu \u00een Rom\u00e2nia, o \u0163ar\u0103 despre care nu \u015ftiu prea multe, dar care m\u0103 impresioneaz\u0103. Fiind o \u0163ar\u0103 mic\u0103, a dat mari intelectuali. Ca jungian a trebuit s\u0103 citesc, desigur, mult\u0103 istorie a religiilor \u2013 \u015fi pe Eliade. Sper s\u0103 mai vin aici \u015fi cu alte ocazii. Mai am \u015fi alte c\u0103r\u0163i \u2013 una chiar se traduce acum \u00een limba rom\u00e2n\u0103, o carte despre tat\u0103, o psihoistorie a figurii tat\u0103lui, o genealogie despre cum am ajuns \u00een prezent. \u00cen prezent put\u00e2nd vorbi despre o absen\u0163\u0103 a tat\u0103lui, dac\u0103 e s\u0103 compar\u0103m cu timpurile clasice. Lumea clasic\u0103 e patriarhal\u0103. Nu am mai fost \u00een Rom\u00e2nia, dar am fost \u00een alte \u0163\u0103ri balcanice \u015fi mi s-au p\u0103rut evidente aici dificult\u0103\u0163ile legate de figura tat\u0103lui \u015fi de balansul \u00eentre masculin \u015fi feminin.\u201c<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

LUIGI ZOJA \u00een dialog cu DORIN-LIVIU B\u00ceTFOI   Recent, Asocia\u0163ia Sol Mentis \u015fi Editura Herald ne-au adus \u00een aten\u0163ie un autor care \u201ecite\u015fte\u201c dintr-o perspectiv\u0103 inedit\u0103 \u00eentreaga civiliza\u0163ie occidental\u0103: Luigi Zoja, cu cartea Istoria arogan\u0163ei. Psihologia \u015fi limitele dezvolt\u0103rii. Edi\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 a fost lansat\u0103 la Bucure\u015fti \u00een iunie, \u00een prezen\u0163a autorului, care a conferen\u0163iat pe… Cite\u0219te mai mult »De ce dorin\u0163a noastr\u0103 a devenit infinit\u0103? \u015ei de ce ne-a sc\u0103pat de sub control<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11237],"tags":[12250,12015],"class_list":["post-20627","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-societate","tag-istoria-arogantei-psihologia-si-limitele-dezvoltarii","tag-luigi-zoja"],"views":1145,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20627","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20627"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20627\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20627"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20627"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20627"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}