Andrei Bodiu (27.IV.1965, Baia Mare \u2013 3.IV.2014, Oradea), poet, prozator, critic \u015fi istoric literar, este fiul lui Yvonne Bodiu (n. Chefneux), de origine elve\u0163ian\u0103, \u015fi al lui Anatolie Bodiu, ambii ingineri. A absolvit Liceul Na\u0163ional \u201eUnirea\u201cdin Bra\u015fov (1983), iar \u00een perioada 1984-1988 a urmat Facultatea de Filologie a Universit\u0103\u0163ii de Vest din Timi\u015foara, specializarea rom\u00e2n\u0103-englez\u0103. \u00cen perioada liceului a participat la \u015fedin\u0163ele \u201eCercul literar 19\u201cdin Bra\u015fov (coordonat de c\u0103tre Alexandru Mu\u015fina, pe care l-a recunoscut ca maestru), iar \u00een perioada facult\u0103\u0163ii a activat \u00een cadrul cenaclului timi\u015forean \u201eOrizont\u201d. \u00cen anul 2001 \u015fi-a ob\u0163inut doctoratul \u00een filologie la Universitatea de Vest, cu o tez\u0103 despre poezia genera\u0163iei \u201980. \u00cen perioada 1988-1994 a fost, succesiv, profesor de limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 la Apa\u0163a (j. Bra\u015fov), redactor la revista Interval \u015fi profesor la \u015ecoala Normal\u0103 din Bra\u015fov. \u00cencep\u00e2nd cu 1994 este cadru didactic (din 2007, profesor) la Facultatea de \u015etiin\u0163e (ulterior, de Litere) a Universit\u0103\u0163ii \u201eTransilvania\u201cdin Bra\u015fov, unde pred\u0103 istoria literaturii rom\u00e2ne. A \u00eendeplinit func\u0163iile de \u015fef al Catedrei de Limba \u015fi Literatura Rom\u00e2n\u0103 din Bra\u015fov (2001\u20132004), decan al Facult\u0103\u0163ii de Litere (2004\u20132012) \u015fi vicepre\u015fedinte al Senatului Universit\u0103\u0163ii \u201eTransilvania\u201c(din 2012). A debutat publicistic \u00een revista Dialog (nr. 100 din aprilie 1984), cu un grupaj compus din poemele Bijuterii muzicale, Vagabondaj, A.B. A.B. A.B. \u015fi Double fantasy, iar editorial, cu volumul colectiv Pauz\u0103 de respira\u0163ie (1991), al\u0103turi de Simona Popescu, Caius Dobrescu \u015fi Marius Oprea. A fost, \u00eentre 1997 \u015fi 2004, redactor-\u015fef al revistei bra\u015fovene Interval, iar din 2011, al\u0103turi de Alexandru Mu\u015fina, editor senior al revistei Corpul T.
\nA colaborat la publica\u0163iile Observator cultural, Familia, Euphorion, Transilvania, Rom\u00e2nia literar\u0103, Caietele Echinox, Interlitteraria, Monitorul de Bra\u015fov \u015f.a. A coordonat sau a fost membru \u00een echipele mai multor proiecte de cercetare (viz\u00e2nd predarea literaturii rom\u00e2ne \u00een liceu, postmodernismul sau discursul cultural european) \u015fi a organizat mai multe manifest\u0103ri literare de tradi\u0163ie \u015fi\/ sau de anvergur\u0103 (printre acestea: Maratorul de Poezie, Bra\u015fov, din 2001; Colocviului Na\u0163ional Universitar de Literatur\u0103 Rom\u00e2n\u0103 Contemporan\u0103, Bra\u015fov, din 2005; Maratonul European de Poezie, Sibiu, 2007).<\/p>\n
\u00cen cadrul \u201eGrupului de la Bra\u015fov\u201c(din care autorul a f\u0103cut parte, al\u0103turi de Caius Dobrescu, Simona Popescu \u015fi Marius Oprea, to\u0163i forma\u0163i sub influen\u0163a lui Alexandru Mu\u015fina), poezia lui Andrei Bodiu se distinge \u00een primul r\u00e2nd prin radicalizarea programatic\u0103 a prozaismului. La Andrei Bodiu nu se \u00eent\u00e2lnesc nici arierplanul politic \u015fi ideologic din lirica lui Caius Dobrescu, nici polifonia \u015fi intertextualitatea Simonei Popescu. Dimpotriv\u0103, autorul Poemelor patriotice practic\u0103 \u00een mod deliberat o art\u0103 auster\u0103, menit\u0103 s\u0103 sugereze, prin chiar s\u0103r\u0103cia ei, afin\u0103 cu textele \u201eultimului\u201c Bacovia, lipsa de coeren\u0163\u0103, de sens \u015fi de transcenden\u0163\u0103 a lumii. Constante sub raportul viziunii, volumele lui Andrei Bodiu variaz\u0103 doar din punctul de vedere al formei \u015fi al perspectivei. Compozi\u0163ional, se constat\u0103 o tranzi\u0163ie dinspre poemele biografiste de larg\u0103 respira\u0163ie, proiectate \u00een manier\u0103 optzecist\u0103 \u2013 \u015fi antologate cu prec\u0103dere \u00een volumele Pauz\u0103 de respira\u0163ie \u015fi Cursa de 24 de ore (1994) \u2013 c\u0103tre o expresie cvasiaforistic\u0103, precum \u00een urm\u0103toarele \u201epoezii patriotice\u201d, extrase din Poezii patriotice (1995): \u201eTot timpul\/ \u00eemi sun\u0103 un\/ telefon\/ \u00een creier\u201d; sau: \u201e\u00cemi v\u0103d moaca \u00een oglind\u0103 la televizor\/ \u00een ziare.\/\/ Nu-mi mai spune aproape nimic\u201d, iar apoi c\u0103tre \u201escenele\u201ccu caracter ironic \u015fi anecdotic din Studii pe via\u0163\u0103 \u015fi pe moarte (2000) \u015fi, mai ales, din Oameni obosi\u0163i (2008; Premiul Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia). Mai relevant\u0103 este, \u00eens\u0103, cealalt\u0103 evolu\u0163ie, care marcheaz\u0103 deplasarea de la confesiune la dedublare, mai exact, de la poemul monoplan, limitat la descrierea propriilor contingen\u0163e biografice (\u201eAici stau eu. (…) Aici\/ \u015fi acum. \u00cen camera 319\/ printre p\u00e2nze sub\u0163iri albe sau ro\u015fii\/ \u015fi c\u00e2t de puternic\u0103 e acum lumina ea atinge\/ covorul plin de p\u0103r \u015fi de\/ fire de praf.\/\/ De aici \u00een\u0163eleg lucrurile;\/ pasajul pavajul oamenii\/ copacii banca ridurile\/ precise\u201d, 319), c\u0103tre un discurs care se na\u015fte din parazitarea, coruperea \u015fi deconstruc\u0163ia oric\u0103ror constructe semantice prefabricate, fie c\u0103 e vorba despre reclame \u015fi elemente ale culturii pop, despre retorica na\u0163ional-comunist\u0103 (\u201e\u015ei patria numai bun\u0103 pentru un \u00eemp\u0103rat roman\/\/ \u015ei patria pe care numai obosit\/ Creierul nostru nu o d\u0103 de o parte.\/\/ Aruncat\u0103 \u00een \u015fan\u0163uri \u00een navete de aer.\/\/ Prive\u015fti \u00een \u015fcoal\u0103 o icoan\u0103.\/ St\u0103 perfect pe locul lui nea ni\u0163\u0103 de odinioar\u0103\u201d), despre noua limb\u0103 de lemn a \u201eEuropei Unite\u201csau, pur \u015fi simplu, despre poemele \u00eenainta\u015filor (\u201eParc\u0103\/ p\u0103durea de pini s-a\/ \u00cempu\u0163inat deasupra\/\/ E luna mare \u015fi alb\u0103\/ Gata s\u0103 cad\u0103 pe\/ Ruinele cet\u0103\u0163ii.\/\/ \u00cemi trec prin minte numele pa\u015fopti\u015ftilor\/ \u015fi pozele alb-negru din\/ Cabinetul de rom\u00e2n\u0103.\/\/ M\u0103 \u00eentreb care ar face-o\u201c\u2013 Un tren \u00eencetinind. La Feldioara). \u00cen ultima ei faz\u0103, poezia lui Andrei Bodiu tematizeaz\u0103 cu obstina\u0163ie modurile prin care realitatea dejoac\u0103 orice tentativ\u0103 a fic\u0163iunilor de a-i conferi o semnifica\u0163ie. Contingentul impregneaz\u0103 \u015fi romanul Bulevardul Eroilor (2004), ale c\u0103rui personaje sunt reperabile at\u00e2t \u00een mediul universitar bra\u015fovean, c\u00e2t \u015fi \u00een lumea politic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 din primii ani ai noului mileniu. \u00censu\u015fi titlul ironic (\u00eemprumutat de la numele str\u0103zii pe care se afl\u0103 Facultatea de Litere din Bra\u015fov) sugereaz\u0103 natura (auto)biografic\u0103 a volumului, pe care autorul o confirm\u0103 dezv\u0103luind c\u0103 \u015fi-a propus s\u0103 ofere \u201eo imagine vie a lumii noastre de azi, pornind de la via\u0163a \u00een universitate\u201d. Andrei Bodiu inaugureaz\u0103 astfel o tradi\u0163ie a romanului universitar bra\u015fovean, pe care o vor continua, \u00een anii urm\u0103tori, Caius Dobrescu \u015fi Alexandru Mu\u015fina. Pe de alt\u0103 parte, autorul declar\u0103 \u015fi c\u0103 a scris doar o \u201epoveste\u201d, care urm\u0103re\u015fte s\u0103 \u201eamuze\u201d. De altfel, dincolo de firava intrig\u0103 erotic\u0103 \u00een care este angrenat Liviu Tudose, romanul nu are un nucleu narativ bine conturat, iar artificiul de relatare la care recurge Mircea Banciu (alter-ego-ul lui Andrei Bodiu), const\u00e2nd \u00een alternarea persoanei \u00eent\u00e2i cu a treia, pare lipsit de vreo justificare compozi\u0163ional\u0103. Tocmai de aceea, romanul rezist\u0103 \u00een principal prin surprinderea psihologiei estudiantine, ca \u015fi prin telescoparea mediului universitar \u015fi social al Rom\u00e2niei postcomuniste. Jurnalexpress Europa 2000 (2001) este rodul proiectului \u201eLiteraturexpress\u201d, o c\u0103l\u0103torie cu trenul pe ruta Lisabona \u2013 Moscova \u2013 Berlin, de care au beneficiat 100 de poe\u0163i europeni. Volumul intereseaz\u0103 mai ales prin reflec\u0163iile asupra diferen\u0163elor care separ\u0103 \u00eenc\u0103 Estul de Vestul Europei, ca urmare a experien\u0163ei (post)comuniste pe care a traversat-o prima jum\u0103tate a continentului.
\nCritica lui Andrei Bodiu se afl\u0103 \u00eentr-o v\u0103dit\u0103 consubstan\u0163ialitate cu beletristica lui. Except\u00e2ndu-l pe Ion Barbu, autorul abordeaz\u0103 monografic mai ales subiecte cu care se simte afin, fie prin dimensiunea prozaismului, fie prin aceea a livrescului. Astfel, de\u015fi respect\u0103 rigorile unei cercet\u0103ri doctorale, volumul I din proiectul \u00eentrerupt Direc\u0163ia optzeci \u00een poezia rom\u00e2n\u0103 (2000) con\u0163ine \u015fi o evident\u0103 not\u0103 pro domo. Preciz\u00e2nd c\u0103 \u201ea defini optzecismul drept postmodernism e inexact\u201c\u015fi ar\u0103t\u00e2ndu-se circumspect fa\u0163\u0103 de o eventual\u0103 \u201eechivalen\u0163\u0103 \u00eentre postmodernism \u015fi valoare\u201d, Andrei Bodiu prefer\u0103 s\u0103 lucreze cu conceptul genera\u0163ionist de \u201eoptzecism\u201d, pe care \u00eel consider\u0103 \u201eultimul model poetic rom\u00e2nesc\u201d, \u00eentruc\u00e2t raza sa de ac\u0163iune \u201e\u00eencepe la sf\u00e2r\u015fitul anilor \u201970 \u015fi continu\u0103 \u015fi ast\u0103zi\u201d.\u00a0 Na\u015fterea optzecismului e identificat\u0103 cu o succesiune de patru acte fondatoare consumate \u00een\u00a0 intervalul 1977-1979 (\u00eenfiin\u0163area Cenaclului de Luni; grupajul lunedist publicat \u00een mai 1978 \u00een Rom\u00e2nia literar\u0103; ancheta Dreptul la timp din Echinox \u015fi debutul lui Traian T. Co\u015fovei cu Ninsoarea electric\u0103), \u00een timp ce sf\u00e2r\u015fitul paradigmei ar fi fost am\u00e2nat de faptul c\u0103, \u201e\u00een ce are mai bun, poezia n\u0103scut\u0103 \u00een anii \u201990 continu\u0103, ad\u00e2nce\u015fte modelul poetic propus \u00een anii \u201980\u201d. \u00cen opinia lui Andrei Bodiu, tr\u0103s\u0103turile \u201emodelului\u201coptzecist ar fi starea social\u0103 de \u201esemi-ilegalitate\u201d, puternica solidaritate de genera\u0163ie, apetitul teoretic, \u201erealismul\u201d, biografismul, demetaforizarea, oralitatea, ironia, sarcasmul, \u201eumorul amar\u201c\u015fi \u201eluciditatea\u201d. Dac\u0103 nu toate aceste tr\u0103s\u0103turi sunt la fel de pertinente sau de relevante \u00een caracterizarea optzecismului, cartea lui Andrei Bodiu se distinge, \u00een schimb, prin eviden\u0163ierea minu\u0163ioas\u0103 a \u201ediferen\u0163elor specifice\u201c\u00een cazul celor \u015fase poe\u0163i analiza\u0163i (Mircea C\u0103rt\u0103rescu, Florin Iaru, Mariana Marin, Ion Mure\u015fan, Alexandru Mu\u015fina, Liviu Ioan Stoiciu). Fervoarea analitic\u0103 este punctul forte al istoricului literar \u015fi \u00een \u015fapte teme ale romanului postpa\u015foptist (2002), volum consacrat reprezent\u0103rii amorului, societ\u0103\u0163ii, ora\u015fului, suferin\u0163ei, mor\u0163ii, Celuilalt \u015fi scrisului \u00eentr-un e\u015fantion romanesc din deceniul\u00a0 1855\u20131865, unde fine\u0163ea observa\u0163iilor de am\u0103nunt (precum conexiunea dintre intensitatea Erosului \u015fi teatralizarea epicului) compenseaz\u0103 adeseori riscul decontextualiz\u0103rii. Dintre micro-monografiile elaborate de Andrei Bodiu \u2013 Mircea C\u0103rt\u0103rescu (2000), George Co\u015fbuc (2002), Ion Barbu (2005) \u2013, prima cuprinde \u00een plus fa\u0163\u0103 de comentariile din Direc\u0163ia optzeci… doar o sec\u0163iune consacrat\u0103 prozei lui Mircea C\u0103rt\u0103rescu, care se configureaz\u0103 ca o problematizare a prezumtivului \u201emanierism\u201c narativ al scriitorului. Cea mai reu\u015fit\u0103 pies\u0103 a tripticului monografic este aceea dedicat\u0103 lui Co\u015fbuc, care se impune at\u00e2t prin coeren\u0163\u0103, c\u00e2t \u015fi prin originalitate, descriindu-l pe scriitorul ardelean ca pe \u201eun poet livresc, un profesionist care, sintetiz\u00e2nd o experien\u0163\u0103 cultural\u0103 major\u0103, a \u00eencercat, deloc nepotrivit canoanelor vremii, s\u0103 transforme lumea sub semnul frumuse\u0163ii\u201d. Mai pu\u0163in conving\u0103tor e studiul Ion Barbu, care \u00eel recomand\u0103 pe modernistul interbelic drept un poet al \u201elumilor posibile\u201d, dar se instaleaz\u0103 pe suprafa\u0163a unor generalit\u0103\u0163i, evit\u00e2nd dialogul at\u00e2t cu teoriile contemporane ale fenomenului fic\u0163ionalit\u0103\u0163ii, c\u00e2t \u015fi cu o mare parte a exegezei barbiene postbelice. Evadarea din vid (2008) este o carte scris\u0103 din \u201eunghiul de vedere (…) al poetului\u201cdespre poe\u0163i pe care Andrei Bodiu \u00eei consider\u0103 \u201ecel pu\u0163in interesan\u0163i\u201d. Se resimte de-a lungul \u00eentregului volum o anume complicitate cu scriitorii comenta\u0163i, chiar dac\u0103 ace\u015ftia \u2013 majoritatea (post)optzeci\u015fti \u2013 acoper\u0103 un spectru eterogen de formule \u015fi realiz\u0103ri, care se \u00eentinde de la Ion Pop, Marin Mincu \u015fi Ioan Flora la Doina Ioanid, Dan Sociu \u015fi Ruxandra Novac.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Andrei Bodiu (27.IV.1965, Baia Mare \u2013 3.IV.2014, Oradea), poet, prozator, critic \u015fi istoric literar, este fiul lui Yvonne Bodiu (n. Chefneux), de origine elve\u0163ian\u0103, \u015fi al lui Anatolie Bodiu, ambii ingineri. A absolvit Liceul Na\u0163ional \u201eUnirea\u201cdin Bra\u015fov (1983), iar \u00een perioada 1984-1988 a urmat Facultatea de Filologie a Universit\u0103\u0163ii de Vest din Timi\u015foara, specializarea rom\u00e2n\u0103-englez\u0103.… Cite\u0219te mai mult »Andrei Bodiu: radicalizarea programatic\u0103 a prozaismului<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[8],"tags":[12239,9645,12240],"class_list":["post-20614","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-grupul-de-la-brasov","tag-andrei-bodiu","tag-critica-si-beletristica"],"views":2965,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20614","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20614"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20614\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20614"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20614"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20614"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}