{"id":20607,"date":"2014-09-19T19:52:26","date_gmt":"2014-09-19T17:52:26","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20607"},"modified":"2014-09-19T19:52:26","modified_gmt":"2014-09-19T17:52:26","slug":"amendament-la-instinctul-proprietatii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/amendament-la-instinctul-proprietatii\/","title":{"rendered":"Amendament la instinctul propriet\u0103\u0163ii"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Marta Petreu, <em>Asta nu este via\u0163a mea<\/em>, Editura Polirom, Ia\u015fi, 2014, 128 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<br \/>\n<em><strong>Rareori am acceptat p\u0103rerile eseistului Nicolae Breban despre Nietzsche \u015fi Dostoievski. Tocmai pentru c\u0103 sunt p\u0103reri, determinate de patetism, nu de spiritul critic sau de rigoarea cercet\u0103rii. \u00cen schimb, \u00eel consider autorul celei mai \u00eendrept\u0103\u0163ite definiri a poeziei Martei Petreu. M\u0103 refer la postura scriitoriceasc\u0103, la recuzit\u0103 \u015fi la atitudinea fa\u0163\u0103 de lume. \u00cen anul apari\u0163iei volumului Apocalipsa dup\u0103 Marta, prozatorul semna un editorial \u00een s\u0103pt\u0103m\u00e2nalul Contemporanul. Ideea european\u0103 (Psalmii Martei, nr. 17, 29 aprilie 1999, pp. 1, 2). Sustr\u0103g\u00e2ndu-se discu\u0163iilor frontale, versurile din Apocalipsa&#8230; pot fi investigate numai apofantic: \u201eNu. Psalmii Martei nu sunt un dialog al cuiva, de aici, de pe p\u0103m\u00e2nt, cu Divinul, cu Domine, ci al cuiva care se afl\u0103 \u00een infern! \u015ei care \u00eei repro\u015feaz\u0103 Creatorului acest lucru: nu faptul c\u0103 el, ea, poetul se afl\u0103 acolo, ci faptul, gre\u015feala, tic\u0103lo\u015fia, neputin\u0163a creatorului de a fi creat lumea, via\u0163a, existen\u0163a. Sau de a o fi creat astfel: noroioas\u0103, vierm\u0103noas\u0103, de carbon (\u00abDa. M\u0103sor pasul cu carbonul\u00bb). Ni se pare evident: poeta, Marta, se afl\u0103 \u00een eroare, cu \u00abscuza\u00bb c\u0103 ea, eroarea, este teribil\u0103. Viril\u0103\u201c.<\/strong> <\/em><br \/>\n<strong>Sterilitate \u015fi maternitate<\/strong><br \/>\nDa. Poezia Martei Petreu are virilitate. Totu\u015fi, recenta culegere \u2013 Asta nu e via\u0163a mea (denumire antiromanesc\u0103 \u015fi antiprozaic\u0103 prin excelen\u0163\u0103) \u2013 nu asociaz\u0103 for\u0163a cu fertilitatea. Cred c\u0103 asupra acestei tr\u0103s\u0103turi s-ar cuveni insistat. Reiese mai clar ca niciodat\u0103 c\u0103 scrisul poetei \u00eenseamn\u0103 unica replic\u0103 valid\u0103 \u00eempotriva sterilit\u0103\u0163ii. Literatura rode\u015fte din disfunc\u0163ii. Cred c\u0103 aceasta ar fi explica\u0163ia potrivit\u0103 a titlului. Vitala isterie a maternit\u0103\u0163ii, cu fluxul ei de senza\u0163ii contradictorii, se n\u0103puste\u015fte \u00een fiecare poem. De\u015fi peisajele sunt bolnave, aluvionare \u015fi putrezite, ivite \u00een linii spiralate, dup\u0103 icnirea c\u00e2torva note muzicale stridente: \u201ePrim\u0103vara \u00ee\u015fi cre\u015fte culturile ei de cucut\u0103\/ scoate \u015ferpii din g\u0103uri ca din oameni veninul\/ Prim\u0103vara ca moartea scoate din mine-adev\u0103rul \u2013 c\u00e2nt proste\u015fte\/ Ea pune bandaje de clorofil\u0103 buimac\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt pe morminte\/ pe blestemele mamei\/\/ S\u0103 n-ai parte de ce \u0163i-e drag \u2013 spune ea\/ c\u0103 tat\u0103-t\u0103u \u00een veci nu te-a luat \u00een bra\u0163e\/ degeaba \u00eei pui tu acum flori pe morm\u00e2nt dup\u0103 ce v-a\u0163i sf\u0103dit o via\u0163\u0103\/ Nu te-a vrut\/ te-a f\u0103cut numai s\u0103-mi dea mie de lucru\/ Dar \u015fi eu \u2013 proast\u0103: cu treizeci de lei sc\u0103pam de to\u0163i trei\u201c (Prim\u0103vara, p. 27). Privirea surprinde orice detaliu scabros, f\u0103r\u0103 a-i acorda vreo conota\u0163ie moral\u0103. \u00centreaga realitate, cuprins\u0103 sub cer, intr\u0103 \u00een registrul realului poetic. Ochiul min\u0163ii taie \u015fi alege semnifica\u0163iile crepusculare, inventariate de G. C\u0103linescu \u00een Universul poeziei.<br \/>\nNumai na\u015fterea unui copil se \u00eencadreaz\u0103 \u00een categoria subiectelor tabu \u015fi necesit\u0103 exprimare eufemistic\u0103. Pruncul nu se ive\u015fte nici din unirea cu un zeu. \u00cen codurile arhaice \u015fi tradi\u0163ionale, situa\u0163ia aceasta explica, prin fenomene supranaturale, apari\u0163ia unui bastard: \u201eSe crap\u0103 de ziu\u0103 soarele st\u0103 s\u0103 r\u0103sar\u0103\/ r\u0103sare\/ arunc\u0103 peste lume lumina lui ro\u015fie galben\u0103 alb\u0103\/ \u00eemi plou\u0103 pe piele \u015fi-mi plou\u0103 \u00een gur\u0103 lumina de l\u0103m\u00e2ie a zilei\/ cum o s\u0103-mi intre p\u0103m\u00e2ntul \u00een orbitele goale\/\/ mintea mea vede prin lucruri \u015fi produce imagini\/\/ Stau ca Danae sub lumina crud\u0103 ce m\u0103 slu\u0163e\u015fte:\/ m-a atins o cuant\u0103 din soarele negru\/ \u015fi m\u0103 scald \u00een lumina dezm\u0103\u0163at\u0103 a zilei de-apoi\/\/ \u015fi m\u0103 las slu\u0163it\u0103 de ur\u00e2tul din zori\/ de ur\u00e2tul de-a fi\u201c (R\u0103s\u0103ritul,\u00a0 p. 42). O distinc\u0163ie estetic\u0103 fixeaz\u0103 Marta Petreu \u00eentre perspectiv\u0103 \u015fi v\u0103z. Cea din urm\u0103 nu e necesar\u0103 pentru a plasa convenabil obiectele \u00een retorica textului. Unghiul de vedere renun\u0163\u0103 la contactul direct cu spa\u0163iul. Poezia se construie\u015fte geometric, sub aparen\u0163a abunden\u0163ei. Datul natural e \u00eenlocuit cu tr\u0103irea cultural\u0103, \u00een ciuda sugestiei repetate c\u0103 poeta tr\u0103ie\u015fte o spaim\u0103 anatomic\u0103 precis\u0103: \u201evine din ghen\u0103 direct spre capul meu\/ degeaba \u00eemi acop\u0103r eu ochii cu palmele\/ vrea s\u0103 m\u0103 arunce de sus drept \u00een apa s\u00e2mbetei\/ el pe mine m\u0103 v\u00e2neaz\u0103\/ el \u00een mine \u00ee\u015fi are cuibul\/ \u015fi face pui\/ ca viitorul imediat care devine prezent\u201c (V\u00e2n\u0103toare cu vultur, p. 89).<br \/>\n<strong>Iadul e remu\u015fcare<\/strong><br \/>\nPoeta percepe lucrurile \u00een ad\u00e2ncimea lor, asum\u00e2ndu-\u015fi riscul de a decoji ceapa p\u00e2n\u0103 \u00eei vor curge lacrimi, f\u0103r\u0103 s\u0103 cunoasc\u0103 sursa. Iar pe palme se vor impregna aromele sau, mai degrab\u0103, miasmele. Ochii \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 perceap\u0103 mi\u015fc\u0103rile ciclice. Se acomodeaz\u0103 cu goana p\u0103m\u00e2ntului de sub picioare: \u201eSe face \u00eencet prim\u0103var\u0103 \u015fi o p\u00e2cl\u0103 verde ca luna din somn\/ o s\u0103 m\u00e2njeasc\u0103 zidul lumii c\u00e2t vezi cu ochii\/ Mie o s\u0103-mi fie \u00een continuare dor de b\u0103rbatul acela care\/ nu m\u0103 bag\u0103 \u00een seam\u0103\/ \u015ei-n fiecare miez de noapte\/ pe calendarul de pe u\u015fa buc\u0103t\u0103riei\/ o s\u0103 tai o linie oblic\u0103\/ \u00eenc\u0103 o zi\/\/ Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd o s\u0103 m\u0103 uit \u00een oglind\u0103\/ c\u0103ut\u00e2ndu-i pe-ai mei:\/ sem\u0103n la am\u0103r\u0103ciune cu el \u015fi cu ea la \u00eentunecimea privirii\/\/ Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd\u00a0 o s\u0103-mi spun\/ c\u0103 prim\u0103vara\/ m\u0103 lucreaz\u0103\/ ca un cioplitor ce taie blocuri negre de sare\/ ca ploaia ce duce om\u0103tul\/ Da. M\u0103 linge ca o vac\u0103 ce \u00ee\u015fi spal\u0103 vi\u0163elul\/ \u015fi m\u0103 reduce la tiparul dint\u00e2i (Vine o prim\u0103var\u0103, p. 19)\u201c. Evident, secven\u0163ele anterioare provoac\u0103 reac\u0163ii viscerale. Pe de o parte, disconfortul cititorului provine din empatie. Nota general\u0103 a c\u0103r\u0163ii ar fi c\u0103 un copil le roste\u015fte p\u0103rin\u0163ilor un discurs nostalgic. Efectul const\u0103 \u00een regresia emo\u0163ional\u0103. Conteaz\u0103 principiul perpetu\u0103rii speciei \u015fi sentimentele simple. Nicidecum punerea rela\u0163iei \u00een ecua\u0163ia matur vs. b\u0103tr\u00e2n\/ defunct. Pe de alt\u0103 parte, frustr\u0103rile se agit\u0103 ca mu\u015ftele \u00eentr-un borcan stropit cu o\u0163et, din pricina ne\u00eemplinirii afective. Femeia a\u015fteapt\u0103. \u00cel dore\u015fte pe El. \u00cel cheam\u0103 \u015fi se umile\u015fte. Incertitudinea asupra identit\u0103\u0163ii destinatarului fictiv \u2013 probabil factorul masculin \u2013 \u00eei d\u0103 un aspect umanizat sau \u00eel apropie de atributele unui dumnezeu ascuns. Poeta concepe divinitatea dup\u0103 chipul \u015fi asem\u0103narea iubitului indiferent, inert.<br \/>\nDe fapt, \u00eentreaga \u00eenscenare se bazeaz\u0103 pe \u00eentrebuin\u0163area a dou\u0103 m\u0103suri incompatibile. B\u0103rbatul este un termen invocat, nu convocat \u00een actul crea\u0163iei. Este un principiu neafirmat \u00een lume, din cauza \u00eendep\u0103rt\u0103rii. Ca atare, \u00eei r\u0103m\u00e2ne universului s\u0103 germineze f\u0103r\u0103 interven\u0163ie extern\u0103. Feminitatea se \u00eentoarce spre ea \u00eens\u0103\u015fi, exers\u00e2ndu-\u015fi instinctul de conservare. \u00cen acest timp, El o a\u015fteapt\u0103, a\u015fa cum broasca \u0163estoas\u0103, s\u0103tul\u0103 s\u0103 mearg\u0103 \u00een fa\u0163a lui Ahile, se opre\u015fte, st\u00e2ndu-i \u00een drum atletului, buscul\u00e2ndu-l: \u201eCineva st\u0103 la cap\u0103t \u015fi m-a\u015fteapt\u0103 s\u0103 vin\/ ca portarul mingea \u00een poart\u0103\/ Vara t\u00e2rzie \u015fi cald\u0103\/ Pe urmele mele alearg\u0103 haita javre fl\u0103m\u00e2nde\/ cu ochii lacomi se uit\u0103 mine poate v\u0103d carnea dulce \u015fi oase sub\u0163iri\/\/ nimeni pe-aproape\/ m\u0103 chircesc peste mine ca peste-un copul \u015fi \u00eencerc s\u0103 m\u0103 ap\u0103r\/ \u00een genunchi \u00eemi chem mor\u0163ii s\u0103 m\u0103 apere ei\/\/ Var\u0103 t\u00e2rzie albastr\u0103\/ cineva sap\u0103 sub cas\u0103\/ Eu stau \u00een mine ca-ntr-un leag\u0103n\/ \u015fi-mi repet c\u0103 totdeauna cineva st\u0103 \u00een poart\u0103 \u015fi\/ m-a\u015fteapt\u0103 s-ajung\u201c (La cap\u0103t cineva, p. 101).<br \/>\nRevine \u00een Asta nu e via\u0163a mea imaginea m\u0103rii de deasupra (a valului?), st\u00e2rnit\u0103 de o stihie, de curen\u0163ii agresivi \u015fi ne\u00eentrerup\u0163i. \u00cen mijlocul acestei \u00eentinderi nesf\u00e2r\u015fite, Marta Petreu desf\u0103\u015foar\u0103, \u00een opinia mea, una dintre cele mai veridice descrieri ale Iadului. Nu cazane cu smoal\u0103, draci negri \u00eenarma\u0163i cu furci \u015fi grupuri os\u00e2ndite. Ci singur\u0103tate complet\u0103 \u015fi remu\u015fcare. Infernul p\u0103streaz\u0103 intacte regretele pe care, la un moment, le-am ascuns de noi \u00een\u015fine. Tartarul ne pune \u00eenainte ac\u0163iunile am\u00e2nate sau gre\u015fit \u00eendreptate cu toate consecin\u0163ele nefaste. Abia gheena de\u015fteapt\u0103 con\u015ftiin\u0163a, pentru c\u0103 ne confrunt\u0103 cu ea \u015fi cu propriile fapte. Iadul contabilizeaz\u0103 cicatricile, unse cu alifie sau ascunse sub c\u0103ma\u015f\u0103. Degeaba se isc\u0103 dorin\u0163a de a plesni fierea \u015fi de a ie\u015fi la suprafa\u0163\u0103: \u201eDiminea\u0163a chipul meu ca fa\u0163a \u00eeneca\u0163ilor tocmai extra\u015fi din valuri\/ nu m\u0103 recunosc\/ Ceva \u2013 o vinov\u0103\u0163ie cu r\u0103d\u0103cini\/ se r\u0103suce\u015fte \u00een mine ca tirbu\u015fonul \u00een dop\/ Sub cruste de cheaguri\/ se alege pentru mine din bezn\u0103 alt chip\/ c\u0103ruia nu-i \u015ftiu nici m\u0103sura nici r\u0103suflarea \u2013 \/ mi se n\u0103zare uneori c\u0103 e tat\u0103l meu\u201c (Oglindirea, p. 32).<br \/>\nAsta nu e via\u0163a mea mi se pare o carte construit\u0103 din acele observa\u0163ii de minu\u0163ie, dar substan\u0163iale, care ne ajut\u0103 s\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103, de\u015fi fiart\u0103, apa la 99 de grade nu a dat \u00een clocot.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Marta Petreu, Asta nu este via\u0163a mea, Editura Polirom, Ia\u015fi, 2014, 128 p. &nbsp; Rareori am acceptat p\u0103rerile eseistului Nicolae Breban despre Nietzsche \u015fi Dostoievski. Tocmai pentru c\u0103 sunt p\u0103reri, determinate de patetism, nu de spiritul critic sau de rigoarea cercet\u0103rii. \u00cen schimb, \u00eel consider autorul celei mai \u00eendrept\u0103\u0163ite definiri a poeziei Martei Petreu. M\u0103&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/amendament-la-instinctul-proprietatii\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Amendament la instinctul propriet\u0103\u0163ii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[12236,1309],"class_list":["post-20607","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-asta-nu-este-viata-mea","tag-marta-petreu"],"views":1399,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20607","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20607"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20607\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20607"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20607"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20607"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}