{"id":20605,"date":"2014-09-19T19:50:10","date_gmt":"2014-09-19T17:50:10","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20605"},"modified":"2014-09-19T19:50:10","modified_gmt":"2014-09-19T17:50:10","slug":"realismul-hardcore","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/realismul-hardcore\/","title":{"rendered":"Realismul hardcore"},"content":{"rendered":"

Adrian Schiop, Solda\u0163ii. Poveste din Ferentari<\/em>, Polirom, Ia\u015fi, 2013, 256 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Ar fi nevoie de o discu\u0163ie mai ampl\u0103 care s\u0103 analizeze dou\u0103 dintre complexele cele mai frecvente ale prozatorului rom\u00e2n de azi \u2013 ambele, maximaliste: obsesia totalit\u0103\u0163ii, conform c\u0103reia, \u00een loc s\u0103 spun\u0103 o poveste sau s\u0103 transcrie o experien\u0163\u0103, orice roman trebuie s\u0103 refac\u0103 neap\u0103rat un univers \u00een sine, c\u00e2t mai complex \u015fi mai original, \u00een virtutea c\u0103ruia prozatorul pune la b\u0103taie cam tot ce \u015ftie (\u015fi nu \u015ftie) despre via\u0163\u0103 \u015fi despre literatur\u0103. A se vedea re\u00eenvierea neverosimil\u0103 a romanelor-fluviu, adaptate la obezitatea reflexiv\u0103 a autorilor \u00een cauz\u0103. De aici deriv\u0103, \u00een fond, \u015fi al doilea complex, nu mai pu\u0163in iritant: narcisismul auctorial, identificabil \u00een dribling-uri stilistice care de care mai inutile. E nevoie, cred, printre at\u00e2tea edulcor\u0103ri de stil \u0155 la fra\u0163ii Florian, care au zaharisit pia\u0163a literar\u0103 \u00een ultimii ani, de o proz\u0103 tran\u015fant\u0103, cu subiecte radicale \u015fi \u2013 poate, cel mai important \u2013 cu totul scuturat\u0103 de narcisisme gen \u201eoglind\u0103 oglinjoar\u0103, cine are cea mai lipicioas\u0103 fraz\u0103 din \u0163ar\u0103\u201c.<\/strong> <\/em><\/p>\n

Toate acestea au fost aruncate \u00een aer de ultima carte a lui Adrian Schiop, Solda\u0163ii. A fost nevoie de aproape zece ani pentru ca Ego.Proza de la Polirom s\u0103 produc\u0103 cel mai bun roman al seriei, de\u015fi Adrian Schiop a fost acolo de la \u00eenceput, cu fic\u0163iunea autobiografic\u0103 pe bune\/pe invers. C\u00e2nd toat\u0103 lumea credea c\u0103 stilul direct, t\u0103ios \u015fi personal al prozei la mod\u0103 la \u00eenceputul anilor 2000 a capitulat \u00een favoarea re\u00eentoarcerii la story, la livresc \u015fi la romanele pline de bur\u0163i intertextuale, iat\u0103 c\u0103 prozatorul ridic\u0103 la p\u0103trat mizele a\u015fa-zisului \u201emizerabilism\u201c.
\n\u015ei asta pentru c\u0103 experien\u0163a din Solda\u0163ii e relatat\u0103 din postura unui personaj sincer cu sine \u015fi cu ceilal\u0163i p\u00e2n\u0103 la invectiv\u0103 \u2013 gata s\u0103-\u015fi asume fiecare fapt cu lejeritatea celui care nu mai are nimic de pierdut. Rezult\u0103 de aici o formul\u0103 de proz\u0103 pe care a\u015f numi-o realism hardcore, tocmai din cauza caracterului necontraf\u0103cut al transcrierii. Formula e aceea\u015fi din pe bune\/pe invers sau Zero grade Kelvin, \u00eens\u0103, fa\u0163\u0103 de ele, Solda\u0163ii are o tensiune narativ\u0103 ie\u015fit\u0103 din comun \u2013 care-l face s\u0103 par\u0103 primul thriller al mizerabilismului rom\u00e2nesc. Dac\u0103 formula era bine conturat\u0103 \u00eenc\u0103 de la primul roman, subiectul care s\u0103 pun\u0103 \u00een valoare \u00eentregul talent al lui Schiop a fost identificat abia acum.
\nPe de o parte, pentru c\u0103, a\u015fa cum s-a mai observat, Solda\u0163ii e o monografie (horribile dictu!) a Ferentariului privit din interior. Personajul central e un \u201efreak\u201c de 40 de ani, \u201etimid, \u00eensurat \u015fi f\u0103r\u0103 copii\u201c, homosexual pe deasupra \u2013 lucruri \u00eendeajuns de grave ca s\u0103-l \u201edescalifice ca om\u201c, dup\u0103 descrierile autoincisive ale naratorului. Pentru ca tabloul s\u0103 fie complet, b\u0103rbatul e un doctorand \u00eent\u00e2rziat, gata s\u0103 studieze \u2013 bibliografic, dar mai ales prin investiga\u0163ia pe teren \u2013 fenomenul manelelor. Cu alte cuvinte, naratorul face figur\u0103 de inadaptat \u00een orice mediu l-ai plasa. Ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ini\u0163ierea \u00een lumea Ferentarilor \u2013 unde se mut\u0103, a\u015fadat, din ra\u0163iuni docte! \u2013 cere o realfabetizare complet\u0103.
\nFerentariul e \u015fi el ca homosexualitatea, care \u201ese tace \u015fi se face\u201c, cum sun\u0103 una dintre multele pilule de \u00een\u0163elepciune underground ale c\u0103r\u0163ii. \u00cen loc s\u0103 filozofeze asupra lumii ghetoizate, Schiop prefer\u0103 s\u0103-i transcrie regulile de baz\u0103. Excelentul tonus al c\u0103r\u0163ii provine, de fapt, din asumarea total\u0103 a acestor norme de c\u0103tre un outsider con\u015ftient c\u0103, pentru a o putea descifra, va trebui s\u0103 respecte p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t regulile jocului. E vorba, a\u015fadar, de o lume extrem de divers\u0103 \u015fi de colorat\u0103 (a boschetarilor \u015fi\u00a0 a curvelor, a smardoilor, a bodyguarzilor \u015fi a interlopilor), polarizat\u0103 \u00eens\u0103 foarte strict \u00een dou\u0103 categorii, guvernate de rela\u0163ii de putere \u00een permanent\u0103 schimbare: \u015fmecheri \u015fi fraieri. Toat\u0103 forfota \u015fi tensiunea acestei lumi e de a te p\u0103stra \u00een prima categorie \u015fi a nu aluneca niciodat\u0103, pe c\u00e2t posibil, \u00een a doua. Ce-i de f\u0103cut, la propriu? \u201eS\u0103 nu-\u0163i dai numele real \u015fi mai ales s\u0103 nu ar\u0103\u0163i buletinul nim\u0103nui\u201c; \u201es\u0103 nu-\u0163i dai adresa exact\u0103 \u015fi s\u0103 nu bagi \u00een cas\u0103 oameni cunoscu\u0163i la o bere\u201c; \u201edac\u0103 faci o bere unui str\u0103in, desfaci berea \u00een fa\u0163a lui\u201c; \u201edac\u0103 po\u0163i s\u0103 faci o bucurie cuiva \u015fi e gratis, f\u0103-o f\u0103r\u0103 ezitare\u201c; \u201e\u015fmecher e \u0103la cu bani \u00een buzunar\u201c etc., etc., toate, reguli \u015fi axiome menite s\u0103 limiteze sentimentul de securitate \u015fi s\u0103 asigure \u201elubrifian\u0163ii sociali\u201c absolut necesari raport\u0103rii la societatea de aici. Excelent\u0103 e redarea dinamicii acestei lumi, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t, repet, naratorul nu filozofeaz\u0103 steril, nu se lamenteaz\u0103 \u015fi nu-\u015fi face iluzii, ci observ\u0103 cu r\u0103ceal\u0103 \u015fi particip\u0103 onest la joc. Chiar \u015fi cu aportul minim al reflec\u0163iilor de autor, Ferentariul se transform\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce avans\u0103m \u00een roman, \u00eentr-o lume blocat\u0103 \u00een loc \u015fi timp, plin\u0103 de pericole, dar care ofer\u0103 o bizar\u0103 protec\u0163ie pe invers: \u201e\u00cen Ferentari m\u0103 simt ferit de istorie \u015fi de politic\u0103; e bula mea de 90s, care m\u0103 protejeaz\u0103 de prezent. Lucrurile se schimb\u0103 \u015fi aici \u2013 dar nu \u00een ritmul din restul ora\u015fului, \u00eenc\u00e2t cei din afar\u0103 care vin aici r\u0103m\u00e2n cu o impresie cov\u00e2r\u015fitoare de loc abandonat \u00een anii 90, cu afaceri \u00eengr\u0103m\u0103dite \u00een dughene, praf pe str\u0103zi \u015fi haine Made in China\u201c.
\nCeea ce d\u0103 consisten\u0163\u0103 romanului nu e totu\u015fi antropologia \u00eentunecat\u0103 a Ferentariului, ci love story-ul din centrul c\u0103r\u0163ii. Da, Solda\u0163ii e una dintre cele mai bine construite pove\u015fti de dragoste din romanele ultimilor ani. Pe de o parte, datorit\u0103 \u00eent\u00e2lnirii neverosimile a celor doi, naratorul \u015fi Alberto, care n-au nimic \u00een comun \u00een afara rela\u0163iei de dependen\u0163\u0103 reciproc\u0103. Pe scurt, naratorul pe cale de a deveni \u201efat\u0103 b\u0103tr\u00e2n\u0103\u201c (una dintre cele mai amare autoironii cu care se gratuleaz\u0103) \u201ee luat cu japca\u201c sentimental de un fost pu\u015fc\u0103ria\u015f, Alberto, un fel de brut\u0103 ingenu\u0103 \u015fi nu prea \u2013 de vreme ce-\u015fi vinde favorurile sexuale pe bani. Dac\u0103 nu m-a\u015f teme de compara\u0163iile mari, a\u015f zice c\u0103 n-am mai citit de la Lolita o poveste de dragoste interzis\u0103 at\u00e2t de crud\u0103 (lipsit\u0103 de menajamente) \u015fi de complex\u0103. Solda\u0163ii e povestea alunec\u0103rii personajului central \u00eentr-un fel de purgatoriu al sentimentelor \u015fi al senza\u0163iilor de tot soiul, \u00een care singura lege valabil\u0103 r\u0103m\u00e2ne dependen\u0163a absolut\u0103. Nu voi ini\u0163ia aici o analiz\u0103 care s\u0103 sune a \u201efi\u0163\u0103 intelectual\u0103\u201c, de genul celor dispre\u0163uite de prozator, ci prefer s\u0103-i enum\u0103r coordonatele centrale: feti\u015f (personajului \u00eei plac \u201eburto\u015fii\u201c); extaz sexual \u2013 exprimat, desigur, \u00een maniera Schiop, de vreme ce momentul culminant e redat la modul \u201eC\u00e2nd se pune peste mine zici c\u0103 m\u0103 calc\u0103 Touaregul\u201c; dependen\u0163\u0103 (\u201e\u00eentr-un sens, eram juc\u0103ria lui de lux, p\u0103pu\u015fa pe care o \u00een\u015ff\u0103case din vitrine\u201c); insecuritate (\u201eeu nu \u015ftiam s\u0103-l controlez, n-aveam nicio autoritate asupra lui\u201c); ru\u015fine, jen\u0103 (\u201ecu Alberto l\u00e2ng\u0103 mine m\u0103 sim\u0163eam ca rudele s\u0103r\u0103ntoace de la \u0163ar\u0103\u201c); tandre\u0163e (\u201emi-am amintit c\u0103 e un om cald, c\u0103, \u00een pofida vie\u0163ii lui de c\u0103cat, avea o inim\u0103 u\u015foar\u0103 \u015fi vesel\u0103\u201c); spaim\u0103 sau responsabilitate \u015f.a.m.d. Tot acest conglomerat de emo\u0163ii ar fi sunat, poate, mecanic dac\u0103 lui Schiop nu i-ar fi ie\u015fit, \u00een figura lui Alberto, un personaj de zile mari. Fostul pu\u015fc\u0103ria\u015f e un fel de copil mare, agresiv \u015fi tandru \u00een acela\u015fi timp, gata s\u0103-l \u015fmechereasc\u0103 pe narator tocmai \u00een momentul c\u00e2nd pare s\u0103 i se predea total. Specimen tipic de abuzator abuzat, copil legitim al ghetoului Ferentarilor, adulat \u015fi demascat de personajul central printr-un gest simultan. La fel ca \u00een romanele lui Houellebecq, inegalitatea de putere (transparent\u0103 \u00een rela\u0163iile sociale) se infiltreaz\u0103 chiar \u015fi \u00een rela\u0163iile intime, dict\u00e2ndu-le dinamica. \u201eUnul domin\u0103, cel\u0103lalt e dominat, unul protejeaz\u0103, cel\u0103lalt e protejat\u201c pare legea umanit\u0103\u0163ii din Solda\u0163ii, al c\u0103rui efect imediat e o permanent\u0103 stare de insecuritate. Scenele sexualit\u0103\u0163ii brutale sunt contrabalansate \u00een roman, \u00een logica du\u015fului sco\u0163ian, de imaginile lipsei de afec\u0163iune \u2013 pu\u0163inele momente c\u00e2nd Schiop renun\u0163\u0103 la scrisul frust \u00een favoarea metaforelor: \u201eHendrik, pu\u015ftiul bavarez cu care \u00eemp\u0103r\u0163isem apartamentul din Ferentari \u00eenaintea lui Vasi, m-a \u00eentrebat odat\u0103 la ce sim\u0163 a\u015f renun\u0163a dac\u0103 a\u015f fi pus \u00een situa\u0163ia de a alege \u015fi i-am r\u0103spuns foarte hot\u0103r\u00e2t c\u0103 la cel tactil, oricum e un sim\u0163 marginal \u2013 \u015fi el m-a contrazis c\u0103 n-ar renun\u0163a nici mort la sim\u0163ul tactil, fiindc\u0103 ar \u00eensemna s\u0103 se priveze de m\u00e2ng\u00e2iere \u015fi sex. Acum m\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 avea dreptate, da, sim\u0163ul tactil e al dracu de important, el te pune \u00een intimitate cu oamenii, f\u0103r\u0103 el ne usc\u0103m ca maic\u0103-mea \u00een borcanul con\u015ftiin\u0163ei\u201c.
\nE mult\u0103 umanitate \u015fi frumuse\u0163e \u00een reziduurile acestui roman puternic, unul dintre cele mai puternice din ultimii ani.\u00a0\u00a0 \u00a0n<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Adrian Schiop, Solda\u0163ii. Poveste din Ferentari, Polirom, Ia\u015fi, 2013, 256 p.   Ar fi nevoie de o discu\u0163ie mai ampl\u0103 care s\u0103 analizeze dou\u0103 dintre complexele cele mai frecvente ale prozatorului rom\u00e2n de azi \u2013 ambele, maximaliste: obsesia totalit\u0103\u0163ii, conform c\u0103reia, \u00een loc s\u0103 spun\u0103 o poveste sau s\u0103 transcrie o experien\u0163\u0103, orice roman trebuie… Cite\u0219te mai mult »Realismul hardcore<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[325,10155],"class_list":["post-20605","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-adrian-schiop","tag-soldatii-poveste-din-ferentari"],"views":2068,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20605","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20605"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20605\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20605"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20605"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20605"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}