Peste doar c\u00e2teva zile, \u00een 4 – 5 septembrie 2014, la Newport, \u00een \u0162ara Galilor, va avea loc reuniunea la v\u00e2rf a NATO \u2013 un eveniment politic de importan\u0163\u0103 mondial\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere diversele grave confrunt\u0103ri interna\u0163ionale, cum este cazul celor din Gaza, din Irak, Siria sau din estul Ucrainei. Dar, pentru comunitatea britanic\u0103 a muzeelor \u2013 \u015fi, a\u015f \u00eendr\u0103zni s\u0103 spun, nu numai pentru ea, ci chiar, \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103, pentru muzeele europene \u2013, \u0162ara Galilor va mai g\u0103zdui, \u00een aceast\u0103 toamn\u0103, o important\u0103 conferin\u0163\u0103: cea din 9 – 10 octombrie, de la Cardiff, a Asocia\u0163iei Muzeelor. Cred c\u0103 afirma\u0163ia mea necesit\u0103 ni\u015fte explica\u0163ii.
\nMuseums Association a luat fiin\u0163\u0103 \u00een 20 iulie 1889, fiind prima organiza\u0163ie neguvernamental\u0103 din \u00eentreaga lume (la acea vreme nu exista, \u00eenc\u0103, aceast\u0103 no\u0163iune, acceptat\u0103 unanim interna\u0163ional, ast\u0103zi) dedicat\u0103 exclusiv muzeelor. Conferin\u0163a inaugural\u0103 a avut loc la York, \u00een organizarea Societ\u0103\u0163ii Filozofice Yorkshire \u2013 la vremea aceea, deja, o respectabil\u0103 organiza\u0163ie savant\u0103 care promova, de peste \u015fapte decenii, cunoa\u015fterea istoriei \u015fi a istoriei \u015ftiin\u0163ei, \u00een mod special. Desigur, Asocia\u0163ia Muzeelor a fost \u015fi este preocupat\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, de soarta muzeelor britanice, dar for\u0163a ei institu\u0163ional\u0103 este at\u00e2t de mare, \u00eenc\u00e2t dezbaterile care au loc \u00een interiorul ei, prin intermediul conferin\u0163elor \u015fi al publica\u0163iilor sale, influen\u0163eaz\u0103 g\u00e2ndirea multor muzeologi din lumea \u00eentreag\u0103. Dac\u0103 acum 125 de ani, la York, s-au \u00eent\u00e2lnit doar c\u00e2teva persoane, ast\u0103zi, Asocia\u0163ia are peste 6.000 de membri individuali, peste 600 de membri institu\u0163ionali \u015fi peste 250 de membri din categoria corporate (mari firme care sprijin\u0103 financiar \u015fi logistic interesele muzeelor asociate). Dac\u0103 ar fi s\u0103 raport\u0103m aceste cifre la Rom\u00e2nia, \u0163in\u00e2nd cont de diferen\u0163ele de num\u0103r de muzee \u015fi de popula\u0163ie din cele dou\u0103 \u0163\u0103ri, ar \u00eensemna c\u0103 o asemenea organiza\u0163ie rom\u00e2neasc\u0103 similar\u0103 Asocia\u0163iei ar trebui s\u0103 aib\u0103 cam 1.500 de membri individuali \u015fi 150 de membri institu\u0163ionali. Greu de imaginat un asemenea interes pentru comunitatea muzeal\u0103 na\u0163ional\u0103 din partea institu\u0163iilor de profil \u015fi a speciali\u015ftilor!
\nDe anul trecut, pre\u015fedintele Asocia\u0163iei este David Anderson, directorul general al Muzeului Na\u0163ional al \u0162\u0103rii Galilor (Amgueddfa Cymru \u2013 \u00een galez\u0103) din Cardiff, muzeu al c\u0103rui consiliu de administra\u0163ie este prezidat de \u00eensu\u015fi ministrul Culturii din guvernul galez, ca reprezentant al administra\u0163iei \u0163\u0103rii. Un om aflat \u00een deplin\u0103 maturitate \u015fi, probabil, la v\u00e2rful carierei sale manageriale \u00een muzee, Anderson este hot\u0103r\u00e2t s\u0103 creasc\u0103 \u015fi mai mult influen\u0163a Asocia\u0163iei \u00een r\u00e2ndul comunit\u0103\u0163ii de profil britanice. Aceasta se exercit\u0103, deja, nu doar prin simpla apartenen\u0163\u0103 la organiza\u0163ie, ci \u015fi prin intermediul conferin\u0163elor, comunicatelor, rapoartelor \u015fi publica\u0163iilor sale. De exemplu, Asocia\u0163ia are propria sa Comisie de etic\u0103, comisie care se ghideaz\u0103, \u00een cea mai mare parte, dup\u0103 Codul de etic\u0103 al ICOM, dar \u015fi dup\u0103 c\u00e2teva principii aplicabile local; de altfel, actualul pre\u015fedinte al Comisiei este David Fleming (fost pre\u015fedinte al Asocia\u0163iei, de altfel), o binecunoscut\u0103 personalitate \u00een cadrul Consiliului Interna\u0163ional al Muzeelor, dup\u0103 ce a de\u0163inut diverse func\u0163ii \u00een ICOM. L\u0103s\u00e2nd la o parte publica\u0163iile ocazionale, raportul anual \u015fi ghidul muzeelor, cu apari\u0163ie, de asemenea, anual\u0103, cele mai interesante sunt cele dou\u0103 periodice ale Asocia\u0163iei: lunarul Museums Journal \u015fi Museum Practice care apare doar \u00een edi\u0163ie electronic\u0103. Primul dintre cele dou\u0103 periodice este renumit \u00een lumea \u00eentreag\u0103 pentru profunzimea dezbaterilor \u015fi pentru ideile pe care le lanseaz\u0103 pe pia\u0163a muzeal\u0103 mondial\u0103 (pentru c\u0103 revista este citit\u0103 \u00een \u00eentreaga lume). Nu este vorba doar despre discu\u0163ii privind strict comunitatea muzeelor, ci \u015fi despre analizarea politicilor culturale sau despre proiecte care intereseaz\u0103 oameni de cultur\u0103 de diverse specialit\u0103\u0163i. Astfel, de exemplu, un subiect recent abordat este abia \u00eencheiata conferin\u0163\u0103 interna\u0163ional\u0103 la v\u00e2rf, edi\u0163ia a II-a, desf\u0103\u015furat\u0103 la Edinburgh, \u00een perioada 10 – 12 august, sub patronajul ministrului Culturii din Regatul Unit, Ed Vaizey, \u015fi cu participarea unor personalit\u0103\u0163i precum directorul general al UNESCO, Irina Bokova, mini\u015ftri ai Culturii din numeroase alte \u0163\u0103ri, de pe aproape toate continentele, precum \u015fi numero\u015fi arti\u015fti de renume mondial. Tema conferin\u0163ei a fost Cultura \u2013 o valut\u0103 a \u00eencrederii \u015fi, bine\u00een\u0163eles, de\u015fi s-a referit \u015fi la situa\u0163ia muzeelor, a dep\u0103\u015fit cu mult grani\u0163ele de interes pentru aceste institu\u0163ii. Discu\u0163ia fundamental\u0103 a pornit de la un raport redactat special de Consiliul Britanic, Cultura conteaz\u0103, \u00een care, ce-i drept, despre muzee, propriu-zis, se vorbe\u015fte doar \u00eentr-o singur\u0103 fraz\u0103, cu referire la rolul muzeelor comunitare din celebrele favelas braziliene. \u00cen schimb, tot restul raportului constituie o lectur\u0103 de interes pentru oricine are leg\u0103tur\u0103 cu domeniul culturii. De exemplu, am aflat c\u0103, \u00een fiecare an, Festivalul Interna\u0163ional de la Edinburgh \u2013 cel mai mare festival de teatru din lume \u2013 genereaz\u0103 un venit de 261 de milioane lire sterline \u015fi 5.000 de locuri temporare de munc\u0103. Nu este tocmai un lucru de mirare, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 toate industriile creative din Regatul Unit \u2013 deci, \u00eentregul sector cultural, \u00een cel mai larg sens al sintagmei \u2013 au contribuit la produsul intern brut al statului, \u00een anul 2012, cu 71 de miliarde de lire sterline (la cota de atunci a lirei, asta ar fi \u00eensemnat, \u00een acela\u015fi an, cam 384 de miliarde de lei). A\u015fa cum a ar\u0103tat Radu Boroianu, \u00eentr-un recent articol din Cultura, sectorul industriilor creative din \u0163ara noastr\u0103 ar putea fi la fel de profitabil pentru economia rom\u00e2neasc\u0103 (p\u0103str\u00e2nd propor\u0163iile fa\u0163\u0103 de dimensiunile celor dou\u0103 economii na\u0163ionale), dac\u0103 s-ar investi \u00een el, \u00een primul r\u00e2nd, de c\u0103tre stat. Asta \u00eenseamn\u0103 inclusiv o investi\u0163ie \u00een muzee, pentru c\u0103 nu a\u015f vrea s\u0103 se uite faptul c\u0103 accesul \u00een toate muzeele publice britanice este gratuit, ceea ce presupune un mare efort financiar din partea statului \u015fi a comunit\u0103\u0163ilor locale\u2026
\nEste drept, uneori mai apar \u015fi cazuri \u00een care autorit\u0103\u0163ile locale se dovedesc incapabile s\u0103 g\u0103seasc\u0103 solu\u0163ii viabile pentru a men\u0163ine standardele impuse de guvernul central pentru muzee \u015fi apeleaz\u0103 la m\u0103suri pe care Asocia\u0163ia se vede nevoit\u0103 s\u0103 le sanc\u0163ioneze c\u00e2t se poate de drastic. M\u0103 refer, de pild\u0103, la cazul unei recente v\u00e2nz\u0103ri din patrimoniul unui muzeu provincial, cel din Northampton. Lipsit de resurse financiare, ca urmare a recent \u00eencheiatei crize financiare, Consiliul Local, care este administratorul de drept al muzeului, a decis, peste capul speciali\u015ftilor din institu\u0163ie, s\u0103 scoat\u0103 la licita\u0163ie public\u0103 o faimoas\u0103 statuie egiptean\u0103 dat\u00e2nd din timpul celei de a 5-a dinastii (2494 – 2345 \u00ee. Hr.), reprezent\u00e2ndu-i pe scribul Sekhemka \u015fi pe so\u0163ia sa. Statuia, cump\u0103rat\u0103, \u00een 1849, de marchizul de Northampton, direct de la sultanul Abdul-Medjid, a fost donat\u0103 muzeului local pe la 1870. \u00cen iulie, anul acesta, ca urmare a licita\u0163iei organizate la Christie\u2019s, obiectul a fost v\u00e2ndut cu 15,76 de milioane de lire sterline (cel mai mare pre\u0163 ob\u0163inut vreodat\u0103 \u00een lume pentru o antichitate egiptean\u0103, la o licita\u0163ie public\u0103), din care 8 milioane revin Consiliului Local, iar restul se \u00eentorc la urma\u015fii donatorului. Consiliul Artelor din Anglia a retras imediat acreditarea muzeului local, iar Asocia\u0163ia ia \u00een calcul excluderea muzeului din organiza\u0163ie. Totu\u015fi, a\u015fa cum observa David Fleming, o asemenea m\u0103sur\u0103 ar afecta direct muzeul, care nu este responsabil de decizia luat\u0103 de Consiliul Local, a\u015fa \u00eenc\u00e2t problema urmeaz\u0103 a fi discutat\u0103 \u00eenainte de conferin\u0163a de la Cardiff, \u00een Consiliul de Administra\u0163ie al Asocia\u0163iei. \u00centr-adev\u0103r, se pare c\u0103 g\u00e2ndirea mai multor consilieri locali britanici nu se deosebe\u015fte cu nimic de cea a colegilor lor din Rom\u00e2nia. Consiliul local din Kirklees (\u00een Yorkshire-ul de Vest), de exemplu, ia \u00een calcul diminuarea cu 351.000 de lire a bugetului pentru muzee, \u00eencep\u00e2nd din 2017, ceea ce ar duce la \u00eenchiderea a trei muzee locale. Ce-i drept, m\u0103sura nu se va aplica dec\u00e2t dup\u0103 ce va avea loc \u015fi o consultare public\u0103, \u00een 2015.
\nDesigur, ar fi foarte multe de spus despre ceea ce face \u00een prezent Asocia\u0163ia Muzeelor. De o importan\u0163\u0103 cu adev\u0103rat interna\u0163ional\u0103 mi se par a fi, deopotriv\u0103, campania Muzeele \u2013 2020 (despre cum ar trebui s\u0103 arate muzeele britanice peste doar c\u00e2\u0163iva ani), lansat\u0103 \u00een 2012, \u015fi recenta publica\u0163ie-program Muzeele schimb\u0103 vie\u0163ile, care a pus bazele acestei dezbateri. \u00cemi face pl\u0103cere s\u0103 citez, aici, principiile pe care Asocia\u0163ia le are \u00een vedere, \u00een cadrul acestui adev\u0103rat manifest cultural:
\n\u2013 Fiecare muzeu este diferit, dar toate pot g\u0103si modalit\u0103\u0163i pentru a maximiza impactul lor social.
\n\u2013 Oricine are dreptul la o participare semnificativ\u0103 \u00een via\u0163a \u015fi activitatea muzeelor.
\n\u2013 Publicul este, deopotriv\u0103, creator \u015fi consumator de cunoa\u015ftere; opiniile \u015fi expertiza pe care acesta o ofer\u0103 \u00eembog\u0103\u0163esc experien\u0163ele muzeale pentru ceilal\u0163i.
\n\u2013 Participarea activ\u0103 a publicului schimb\u0103 muzeul \u00een bine.
\n\u2013 Muzeul trebuie s\u0103 se concentreze asupra g\u00e2ndirii interogative \u015fi critice, precum \u015fi asupra dezbaterilor.
\n\u2013 Muzeele bune ofer\u0103 experien\u0163e excelente care satisfac nevoile publicului.
\n\u2013 Muzeele eficiente sunt acelea care dezbat problemele societ\u0103\u0163ii contemporane.
\n\u2013 Dreptatea social\u0103 se afl\u0103 \u00een centrul impactului muzeelor.
\n\u2013 Muzeele nu sunt spa\u0163ii neutre.
\n\u2013 Muzeele sunt \u00eenr\u0103d\u0103cinate \u00een locurile \u00een care se afl\u0103 \u015fi contribuie la identitatea local\u0103.
\nCred c\u0103 fiecare dintre aceste afirma\u0163ii ar putea na\u015fte semne de \u00eendoial\u0103 \u015fi ar putea constitui startul unor interesante discu\u0163ii, peste tot \u00een lume, inclusiv \u00een Rom\u00e2nia. Am s\u0103 \u00eencerc, de altfel, s\u0103 revin asupra unora dintre aceste principii.
\nP\u00e2n\u0103 atunci, semnalez, cu triste\u0163e, dispari\u0163ia unuia dintre cei mai str\u0103luci\u0163i intelectuali ai Rom\u00e2niei din ultima jum\u0103tate de secol, un profund cunosc\u0103tor al muzeelor din lumea \u00eentreag\u0103 \u015fi al rosturilor acestor a\u015fez\u0103minte \u00een societate, Dan H\u0103ulic\u0103. Sit tibi terra levis!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Peste doar c\u00e2teva zile, \u00een 4 – 5 septembrie 2014, la Newport, \u00een \u0162ara Galilor, va avea loc reuniunea la v\u00e2rf a NATO \u2013 un eveniment politic de importan\u0163\u0103 mondial\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere diversele grave confrunt\u0103ri interna\u0163ionale, cum este cazul celor din Gaza, din Irak, Siria sau din estul Ucrainei. Dar, pentru comunitatea britanic\u0103 a… Cite\u0219te mai mult »Preocup\u0103ri recente pentru muzeele britanice<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11237],"tags":[],"class_list":["post-20573","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-societate"],"views":1199,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20573","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20573"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20573\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20573"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20573"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20573"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}