{"id":20571,"date":"2014-09-11T12:31:50","date_gmt":"2014-09-11T10:31:50","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20571"},"modified":"2014-09-11T13:01:49","modified_gmt":"2014-09-11T11:01:49","slug":"ramasite-de-comunism","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/ramasite-de-comunism\/","title":{"rendered":"R\u0103m\u0103\u015fi\u0163e de comunism"},"content":{"rendered":"

Nu pretind c\u0103 \u015ftiu cum era pe vremea comunismului. \u00cen definitiv, nu aveam nici doi ani la revolu\u0163ie \u015fi \u00een\u0163elegeam at\u00e2t de pu\u0163in ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103, \u00eenc\u00e2t, dup\u0103 spusele alor mei, prin \u201990 strigam sus \u015fi tare \u201eCeau\u015fescu PCR\u201c \u00een fa\u0163a televizorului. \u015etiu \u00eens\u0103 pove\u015ftile despre cozile la care st\u0103teai f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftii ce se vinde sau dac\u0103 se vinde ceva; despre c\u0103r\u0163ile, blugii, discurile cump\u0103rate la negru; despre comorile ascunse pe care privilegia\u0163ii le de\u0163ineau \u015fi le foloseau pe post de moned\u0103 aduc\u0103toare de orice servicii: carnea, cafeaua, Kentul, parfumurile. \u015ei despre mult altele, pentru c\u0103 cinematografia rom\u00e2neasc\u0103 ne-a ar\u00e3tat comunismul \u00een at\u00e2t de multe variante, \u00eenc\u00e2t subiectul s-a epuizat definitiv pentru regizorii rom\u00e2ni (sau, cel pu\u0163in, a\u015fa sper).<\/strong><\/em><\/p>\n

Urmele comunismului, \u00eens\u0103, le-am v\u0103zut \u015fi le-am tr\u0103it pe propria-mi piele. \u015ei nu m\u0103 refer la cl\u0103dirile comuniste, la circurile foamei, la blocurile din Militari nevopsite \u00een bleu \u015fi portocaliu ca s\u0103 par\u0103 mai \u201evesele\u201c (amuzant\u0103 idee oricum). Nici m\u0103car la magazinele de tip \u201eMetalochimice\u201c, care, dintr-un motiv sau altul, \u00eenc\u0103 mai exist\u0103, sau la func\u0163ionarele publice r\u0103mase de pe vremea aceea, cu aceea\u015fi mentalitate. \u015ei, vorbind de mentalitate, dar ca s\u0103 merg un pas mai departe, nu m\u0103 refer nici m\u0103car la comportamentul profesorilor din \u015fcoli care \u00eenc\u0103 amenin\u0163\u0103 elevii cu sc\u0103derea notei la purtare dac\u00e3 nu-\u015fi scot \u201einelul din nas\u201c sau b\u0103ie\u0163ii dac\u0103 nu-\u015fi tund p\u0103rul. Din adolescen\u0163a mea \u015fi p\u00e2n\u0103 acum am v\u0103zut toate lucrurile astea \u015fi, cumva, mi se pare ca s-au estompat. Nu mai sunt at\u00e2t de evidente, existen\u0163a lor se transform\u0103, nu mai deranjeaz\u0103 ca \u00eenainte: circurile foamei se transform\u0103 \u00een mall-uri, func\u0163ionarele sunt acum relicve amuzante sau personaje pitore\u015fti \u015fi profesorii pe care-i denumeam \u00een liceu \u201ecomuni\u015fti\u201c sunt pe cale de dispari\u0163ie \u2013 a\u015f zice eu, v\u0103z\u00e2nd adolescen\u0163ii \u201ealternativi\u201c ai \u0163\u0103rii. Toate acestea sunt \u201emacror\u0103m\u0103\u015fi\u0163e\u201c comuniste evidente ca ni\u015fte g\u0103uri mari f\u0103cute de furtun\u0103 \u00een acoperi\u015ful unei case. \u015ei tot ca aceste g\u0103uri, ele se repar\u0103 repede, f\u0103r\u0103 prea mult\u0103 grij\u0103, \u015fi-\u0163i dau senza\u0163ia c\u0103 e\u015fti ferit de ploaie.<\/p>\n

Ceea ce r\u0103m\u00e2ne, \u00eens\u0103, sunt g\u0103urile mici, de-abia vizibile, prin care \u00eenc\u0103 \u00ee\u0163i plou\u0103 \u00een cas\u0103 \u015fi nu \u015ftii clar de ce, \u015fi a c\u0103ror repara\u0163ie cere timp \u015fi migal\u0103. Microg\u0103urile. R\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele de detaliu ale comunismului. Le v\u0103d de multe ori \u015fi de multe ori m\u0103 tem c\u0103 sunt, \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103, \u015fi \u00een mine. Ele se manifest\u0103 \u00een nenum\u0103rate forme, \u015fi leg\u00e3tura lor cu comunismul este, de multe ori, insesizabil\u0103; ele exist\u0103 \u00eens\u0103 cu siguran\u0163\u0103 \u00een incon\u015ftientul colectiv \u015fi se transmit incon\u015ftient din genera\u0163ie \u00een genera\u0163ie. La fiecare genera\u0163ie se estompeaz\u0103, ca o \u015ftampil\u0103 folosit\u0103 de multe ori f\u0103r\u0103 a re\u00eennoi cerneala, \u015fi sigur vor disp\u0103rea c\u00e2ndva, dar nu cur\u00e2nd. Profesorul de istorie ne spunea \u00een liceu: \u201eRom\u00e2nia nu va sc\u0103pa cu adev\u0103rat de comunism p\u00e2n\u0103 nu moare ultimul om n\u0103scut \u00eenainte de revolu\u0163ie\u201c.
\nDemnitatea uman\u0103
\nCe \u00eenseamn\u0103 respectarea demnit\u0103\u0163ii umane? Un z\u00e2mbet ar\u0103tat celui cu care vorbe\u015fti, bun\u0103voin\u0163\u0103, empatie, \u00eencercarea de a-l ajuta, respectul fa\u0163\u0103 de persoana sa, fie c\u0103 este casier la Billa sau profesor universitar. A-i ar\u0103ta celuilalt c\u00e3 \u00eel percepi ca pe o persoan\u0103 cu respect de sine, cu tr\u0103iri \u015fi g\u00e2nduri, dac\u0103 nu ca pe un prieten, m\u0103car nu ca pe un du\u015fman, dac\u0103 nu ca fiindu-\u0163i egal, m\u0103car nu ca fiindu-\u0163i inferior.
\n\u00cen Rom\u00e2nia, de la secretara facult\u0103\u0163ii care joac\u0103 Solitaire partid\u0103 dup\u0103 partid\u0103 \u00een timpul orelor de serviciu \u015fi p\u00e2n\u0103 la profesorul universitar, de la b\u0103iatul care sparge semin\u0163e \u00een fa\u0163a blocului p\u00e2n\u0103 la doctor \u015fi p\u00e2n\u0103 la conductorul CFR, \u00eemi este absolut clar c\u0103 acest fundamental drept al omului la respectul de sine \u015fi la lini\u015fte interioar\u0103 lipse\u015fte \u00een foarte mare m\u0103sur\u0103. \u00cendr\u0103znesc s\u0103 spun c\u0103, \u00een institu\u0163iile de stat, chiar \u00een propor\u0163ie de 90%.<\/p>\n

Dac\u0103 are chef, secretara va refuza s\u0103 te ajute cu orice treab\u0103, oric\u00e2t de mic\u0103, chiar dac\u0103 intr\u0103 \u00een atribu\u0163iile ei. Poate chiar te va batjocori spun\u00e2nd \u201eNu am chef s\u0103 lucrez azi pentru tine, vino m\u00e2ine\u201c (citat real). Bine \u00eenfipt\u0103 \u00een pozi\u0163ia din care \u015ftie c\u0103, practic, nu poate fi concediat\u0103 niciodat\u00e3 din pricina unui sistem putred, ea de\u0163ine puterea suprem\u0103, te are la degetul mic \u015fi te strive\u015fte f\u0103r\u0103 pic de jen\u0103. R\u0103pirea demnit\u0103\u0163ii \u00een forma sa pur\u0103.<\/p>\n

Pentru mul\u0163i profesori universitari, studentul este deseori echivalentul unui animal. El nu judec\u0103, nu are p\u0103reri proprii \u2013 sau, dac\u0103 are, sunt gre\u015fite \u015fi nu ar trebui s\u00e3 le mai aib\u0103 \u2013, tot ce-\u015fi dore\u015fte este s\u0103 copieze \u015fi s\u0103 \u00eenha\u0163e o not\u00e3 de 5, pentru ca apoi s\u0103 se \u00eembete sear\u0103 de sear\u0103 \u00een barul din campusul facult\u0103\u0163ii. Asta e tot. De aceea, profesorul nu se va str\u0103dui s\u0103 discearn\u0103 \u00eentre studen\u0163i, pentru c\u0103 to\u0163i intr\u0103 \u00een acela\u015fi tipar, drept pentru care nici nu au vreo demnitate de respectat.<\/p>\n

B\u0103iatul cu semin\u0163ele te va \u00eenjosi c\u00e2nd vei trece pe l\u00e2ng\u0103 el, dintr-un motiv oarecare, dup\u0103 care va izbucni \u00een hohote \u00eempreun\u0103 cu tovar\u00e3\u015fii lui de spart semin\u0163e \u015fi jucat table la scara blocului. El este cel mai \u015fmecher, el de\u0163ine adev\u0103rul suprem \u015fi siguran\u0163a lui de sine nu cunoa\u015fte margini. A fi singur \u00een fa\u0163a unui grup hohotitor de arunc\u0103tori de coji de semin\u0163e este, cu siguran\u0163\u0103, un atentat la respectul de sine, chiar dac\u0103 \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 redus\u0103.
\nDoctorii din Rom\u00e2nia, \u015fi mai ales cei care sunt \u201emari profesori\u201c, sunt, dup\u0103 cum \u015ftim, pe cea mai \u00eenalt\u0103 treapt\u0103 a societ\u0103\u0163ii. Nicio alt\u0103 slujb\u0103 nu ridic\u0103 un om at\u00e2t de mult pe un piedestal ca a fi doctor la noi \u00een \u0163ar\u0103. De fapt, demnitatea ne-o fur\u0103m singuri \u00eenc\u0103 de la intrarea \u00een cabinet, pentru c\u0103 doar a\u015fa \u015ftim s\u0103 ne ar\u0103tam capul plecat \u00een fa\u0163a cunoa\u015fterii pe care o de\u0163ine doctorul. La sf\u00e2r\u015fitul consulta\u0163iei, trebuie s\u0103 nu uit\u0103m, bine\u00een\u0163eles, s\u0103-i strecur\u0103m plicul \u00een buzunar.<\/p>\n

Conductorul CFR nu va face niciun anun\u0163 c\u00e2nd trenul plin de c\u0103l\u0103tori se opre\u015fte dou\u0103 ore \u00een c\u00e2mp; ba mai mult, to\u0163i conductorii \u2013 \u201ena\u015fii\u201c \u2013 \u015fi impiega\u0163ii care f\u0103ceau p\u00e2n\u0103 atunci ture prin tren, ar\u0103t\u00e2ndu-\u015fi superioritatea pozi\u0163iei printr-un \u201eBiletele la control!\u201c ap\u0103sat \u015fi tare, vor disp\u0103rea \u00een mod miraculos, ascunz\u00e2ndu-\u015fi repede neputin\u0163a. L\u0103sa\u0163i s\u0103 a\u015ftepte nu se \u015ftie unde, nu se \u015ftie c\u00e2t \u015fi din ce cauz\u0103, c\u0103l\u0103torii vor \u00eencepe s\u0103 vehiculeze cauzele defec\u0163iunii \u015fi vor ajunge invariabil la aceea\u015fi concluzie: \u201eS-au furat \u015finele!\u201c.<\/p>\n

Fiecare dintre aceste atitudini este un atentat mai mult sau mai pu\u0163in grav la demnitatea uman\u0103, sunt r\u0103m\u0103\u015fi\u0163e de comunism. Sunt r\u0103m\u0103\u015fi\u0163e dintr-o perioad\u0103 c\u00e2nd omul era doar un pion \u00een planul cincinal, intelectualul, o povar\u0103 a societ\u0103\u0163ii \u015fi muncitorul, adev\u0103ratul s\u0103u pilon. Sunt r\u0103m\u0103\u015fi\u0163e dintr-o perioad\u0103 c\u00e2nd nu aveai multe op\u0163iuni, primeai ce \u0163i se da \u015fi \u201espuneai mersi\u201c c\u00e3 ai g\u0103sit sau ai putut \u015fi aia, fie c\u0103 era vorba de \u201eadida\u015fi de porc\u201c, \u00eenlocuitor de cafea, desene bulg\u0103re\u015fti sau un concediu la B\u0103ile Felix. Omul de r\u00e2nd, cel care era la cap\u0103tul care cere \u015fi sper\u0103 s\u0103 primeasc\u0103, era supusul, cel f\u0103r\u0103 onoare, f\u0103r\u0103 demnitate, aflat la mila celui care ofer\u0103: v\u00e2nz\u0103torul, comerciantul, dictatorul cu patru clase. Omul de r\u00e2nd era, deci, la mila statului, care \u00eei fura demnitatea \u00een fiecare zi, \u00eencet \u015fi chinuitor.<\/p>\n

Ast\u0103zi, acest furt \u00eenc\u0103 a r\u0103mas \u00een fundalul societ\u0103\u0163ii, dar niciunde nu e at\u00e2t de evident ca \u00een institu\u0163iile de stat. Pentru c\u0103 omul, individual, poate fi relativ repede \u201esp\u0103lat\u201c de c\u00e2teva r\u0103m\u0103\u015fi\u0163e de comunism; va p\u0103stra, poate, c\u0103mara plin\u0103 de ulei \u015fi f\u0103in\u0103, \u201es\u0103 fie\u201c, va continua s\u0103 bage, complice, plicul \u00een buzunarul doctorului \u015fi al preotului, dar, sub influen\u0163a unei societ\u0103\u0163i noi, va reu\u015fi, \u00eencet-\u00eencet, s\u0103-\u015fi sufle la o parte r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele de comunism, ca pe un praf fin depus pe fiin\u0163a sa. Pe o entitate at\u00e2t de mare \u015fi de puternic\u0103 precum statul, \u00eens\u0103, r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele nu sunt depuse la suprafa\u0163\u0103. Ele sunt bine \u00eenchegate \u00een \u00eens\u0103\u015fi construc\u0163ia acestui uria\u015f, se afl\u0103 \u00een interiorul s\u0103u ca ni\u015fte pietricele prinse \u00een \u00eembin\u0103rile unor pl\u0103ci de granit. \u015ei vor r\u0103m\u00e2ne acolo mult\u0103 vreme, se vor m\u0103cina u\u015for cu mi\u015fcarea secular\u0103 a pl\u0103cilor \u015fi vor disp\u0103rea, se vor preface \u00een praf, doar c\u00e2nd pl\u0103cile se vor \u00eembina str\u00e2ns, form\u00e2nd un stat f\u0103r\u0103 cr\u0103p\u0103turi.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nu pretind c\u0103 \u015ftiu cum era pe vremea comunismului. \u00cen definitiv, nu aveam nici doi ani la revolu\u0163ie \u015fi \u00een\u0163elegeam at\u00e2t de pu\u0163in ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103, \u00eenc\u00e2t, dup\u0103 spusele alor mei, prin \u201990 strigam sus \u015fi tare \u201eCeau\u015fescu PCR\u201c \u00een fa\u0163a televizorului. \u015etiu \u00eens\u0103 pove\u015ftile despre cozile la care st\u0103teai f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftii ce se… Cite\u0219te mai mult »R\u0103m\u0103\u015fi\u0163e de comunism<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[56],"tags":[12205],"class_list":["post-20571","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-antropologica","tag-urmele-comunismului"],"views":3813,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20571","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20571"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20571\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20571"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20571"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20571"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}