{"id":20563,"date":"2014-09-11T12:20:20","date_gmt":"2014-09-11T10:20:20","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20563"},"modified":"2014-09-11T13:01:14","modified_gmt":"2014-09-11T11:01:14","slug":"citeste-daca-esti-roman","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/citeste-daca-esti-roman\/","title":{"rendered":"Cite\u015fte dac\u0103 e\u015fti rom\u00e2n!"},"content":{"rendered":"

Bogdan Br\u0103tescu, Acas\u0103,<\/em> Paralela 45, Pite\u015fti, 2013, 248 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

Exist\u0103 acel gen de autori c\u0103rora le place s\u0103 \u00ee\u015fi asume rolul de iluzioni\u015fti literari. \u00centr-o lume a aparen\u0163elor, Bogdan Br\u0103tescu se \u00eentoarce acas\u0103. Dar, spre marea lui dezam\u0103gire, acas\u0103 \u00eenseamn\u0103 aparen\u0163a. Este un pact \u00eentre instabilitatea temporal\u0103 \u015fi cea local\u0103, pact al unei \u00eentoarceri definitive. Acas\u0103 devine un titlu amfibolic, iar de acest aspect se ocup\u0103 finalul romanului. Ce reprezint\u0103 de fapt \u201eacas\u0103\u201c? Te \u00eentorci pe p\u0103m\u00e2nt sau \u00een p\u0103m\u00e2nt? \u00cen romanul Acas\u0103 se face referire la Rom\u00e2nia postdecembrist\u0103 \u015fi la urm\u0103rile indirecte ale comunismului. Facem parte dintr-o civiliza\u0163ie care, din moment ce u\u015fa coliviei s-a deschis, \u00eencepe s\u0103 se mi\u015fte haotic, lovindu-se de pere\u0163ii camerei de apartament. Se pare c\u0103 romanul are un caracter sardonic destul de abscons: oricine \u00ee\u015fi p\u0103r\u0103se\u015fte patria ajunge \u201esupt glie\u201c. Tr\u0103darea se pedepse\u015fte prin moarte. Citadinismul din ultimii ani umple paginile, f\u0103r\u0103 a l\u0103sa loc dramelor existen\u0163iale. Acas\u0103 este un excelent roman realist. Via\u0163a de ieri, cu abuzurile ei morale, este adus\u0103 la con\u015ftiin\u0163\u0103 azi, \u00eentr-un studiu rece asupra vie\u0163ii, \u00een ciuda titlului u\u015for melancolic.<\/strong><\/em>
\nRom\u00e2nia pitoreasc\u0103<\/strong>
\nTotu\u015fi, cartea declan\u015feaz\u0103 un semnal de alarm\u0103. Tr\u0103ie\u015fti cu speran\u0163a c\u0103 este un refugiu al amintirilor pl\u0103cute? Drag\u0103 cititorule, nu locuie\u015fti pe Uli\u0163a copil\u0103riei \u015fi nu e\u015fti nici La Medeleni. Te afli \u00een Bucure\u015ftiul lui 2012, capital\u0103 european\u0103, \u00een plin\u0103 criz\u0103 economic\u0103, \u00eentr-o \u0163ar\u0103 murdar\u0103, cu faun\u0103 dubioas\u0103. Romanul alege dintre exemplarele bipede pe Filip Bernea \u015fi pe Mircea Zamfirescu. Cei doi vor fi prezenta\u0163i \u00een mediul lor natural, \u015fi anume acas\u0103. \u00cent\u00e2lnirile dintre cei doi sunt absolut tangen\u0163iale, \u00eens\u0103 esen\u0163iale. Mircea Zamfirescu, de origine buzoian, s-a mutat \u00een Bucure\u015fti, unde a r\u0103mas definitiv, \u00eentemeindu-\u015fi o familie al\u0103turi de Cristina, o t\u00e2n\u0103r\u0103 jurnalist\u0103. Filip Bernea este un expatriat care tr\u0103ie\u015fte \u00een Geneva. La insisten\u0163ele colegilor s\u0103i, accept\u0103 s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia pentru o reuniune de clas\u0103. Pentru el, \u00eentoarcerea \u00eentr-o \u0163ar\u0103 ce i-a l\u0103sat un gust amar este o conturbare a lini\u015ftii suflete\u015fti. Singurul g\u00e2nd ameliorator este acela c\u0103 \u00ee\u015fi va vedea fo\u015ftii colegi de clas\u0103, \u00een rest totul \u00eei st\u00e2rne\u015fte repulsie. Tocmai acest dezgust patriotic este cercetat de autor, dintr-o nevoie de realism empiric.
\nBogdan Br\u0103tescu nu pierde ocazia s\u0103 descrie Bucure\u015ftiul ceau\u015fit, \u00eenc\u0103 de actualitate, prin Mircea Zamfirescu. A\u015fadar, \u00eentoarcerea \u00een Bucure\u015ftiul comunist cuprindea \u201eun slalom perpetuu\u201c al \u015foferilor care circulau doar \u00een viteza \u00eent\u00e2i (probabil c\u0103 azi, \u00eencep\u00e2nd cu panourile \u201eA\u0163entie! Viteza ucide!\u201c, str\u0103zile sunt asfaltate), blocurile cu zece etaje \u00ee\u0163i d\u0103deau \u201esenza\u0163ia inevitabil\u0103 de ghetoizare\u201c, amplificat\u0103 de faptul c\u0103 nu aveau balcoane din cauza \u201eunui ordin direct \u015fi inexplicabil al lui Ceau\u015fescu\u201c (C\u00e2t de antishakesperian!). Era un Bucure\u015fti antiecologic. Vegeta\u0163ia era \u201ereprezentat\u0103 de c\u00e2\u0163iva copaci anemici, cu frunze pr\u0103fuite\u201c. Imnul Rom\u00e2niei avea ca fundal muzical \u201eun zgomot infernal\u201c, provocat de traficul intens, \u201edominat de camioane \u015fi basculante\u201c. Bucure\u015ftiul diurn era \u00eens\u0103 devirilizat de Bucure\u015ftiul nocturn, care \u201ese afla sub controlul noii genera\u0163ii\u201c. Str\u0103zile colc\u0103iau de \u201eo lav\u0103 puturoas\u0103 de adolescen\u0163i droga\u0163i, dealeri de ecstasy \u015fi heroin\u0103, pe\u015fti, prostituate minore \u015fi g\u0103\u015fti de tot felul, de la rockeri imberbi \u015fi ultra\u015fi (…) la skinheads \u00eent\u00e2rzia\u0163i\u201c (p. 42).
\nNu exist\u0103 o culoare local\u0103 a Bucure\u015ftiului comunist \u015fi a celui actual. Bogdan Br\u0103tescu nu face dec\u00e2t s\u0103 aduc\u0103 \u00een vedere c\u0103 joaca de-a istoria este preferata timpului. Nici m\u0103car acesta nu poate \u015fterge aproximativ patruzeci \u015fi cinci de ani de comunism din con\u015ftiin\u0163a unui popor torturat psihic, ale c\u0103rui r\u0103ni sunt \u015fi azi deschise. Dac\u0103 atunci str\u0103zile erau pline de \u015fobolani, azi exasperarea vine din partea c\u00e2inilor. Drama patrupezilor f\u0103r\u0103 st\u0103p\u00e2n este amplu dezvoltat\u0103 \u00een roman. Bogdan Br\u0103tescu nu se las\u0103 intimidat de vreo viitoare critic\u0103 la adresa lipsei de patriotism \u015fi refuz\u0103 cu des\u0103v\u00e2r\u015fire s\u0103 ascund\u0103 gunoiul sub pre\u015f. Cazul lui Eric Bernea, alias Phillipe Bernet, care ajunge pe patul de spital din cauza unei grave mu\u015fc\u0103turi cauzate de un c\u00e2ine maidanez, vrea a fi r\u0103zbunat printr-un subiect de roman. C\u00e2nd oameni din domenii variate ajung la acelea\u015fi concluzii ale degringoladei rom\u00e2ne\u015fti \u015fi c\u00e2nd se afirm\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia este \u201espa\u0163iul (…) cu cea mai mic\u0103 speran\u0163\u0103 de via\u0163\u0103 din Uniunea European\u0103, un teritoriu al s\u0103r\u0103ciei extreme, al alcoolismului \u015fi mortalit\u0103\u0163ii infantile\u201c (p. 51), orgoliul na\u0163iunii se diminueaz\u0103.
\n\u201eRom\u00e2nia, nu te iubesc!\u201c<\/strong>
\nProtagoni\u015ftii romanului sunt Philippe Bernet, \u201eun sexagenar rotofei\u201c (p. 10) \u015fi Mircea Zamfirescu, un economist cotropit de insomnii. Dorin\u0163a ultimului de a pleca la sf\u00e2r\u015fitul anilor \u201990 \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte realizarea \u00een via\u0163a lui Bernet, care, din cauza securi\u015ftilor, s-a refugiat \u00een Elve\u0163ia \u00een urm\u0103 cu patru zeci de ani. Inginer de meserie, Philippe a cunoscut o dificil\u0103 ascensiune p\u00e2n\u0103 \u201e\u015fi-a putut trece m\u00e2ndru pe cartea de vizit\u0103: \u00abPhilippe Bernet, ing\u00e9nieur en g\u00e9nie civil\u00bb\u201c (p. 143). Cei doi se \u00eent\u00e2lnesc \u00een Airbusul cu destina\u0163ia Bucure\u015fti. Mihai Zamfirescu a ajuns \u00een Elve\u0163ia pentru tratarea unei insomnii care persista de doi ani. Faptul c\u0103 nu este un adept al c\u0103l\u0103toriilor \u00een str\u0103in\u0103tate reiese din prima zi \u00een Elve\u0163ia. Deprinderile rom\u00e2ne\u015fti sunt puse \u00een practic\u0103 \u00eenc\u0103 de la col\u0163ul str\u0103zii c\u00e2nd pl\u0103cerea de a traversa pe ro\u015fu este \u00eemplinit\u0103. Nu numai c\u0103 era predispus unui accident, dar majoritatea persoanelor \u00eel priveau ca pe un ciudat, ne\u015ftiind ce avea de g\u00e2nd s\u0103 fac\u0103 cu propria-i via\u0163\u0103. A fost surprins s\u0103 vad\u0103 c\u0103 \u201eniciun bolid nu dep\u0103\u015fea 50 la or\u0103, nimeni nu c\u0103lca linia de tramvai, niciun vexat nu claxona\u201c(p. 9). Avea impresia c\u0103 se afl\u0103 \u00eentr-o secven\u0163\u0103 slow-motion a unui film dat pe silent. \u00cen Elve\u0163ia, regulile sunt f\u0103cute pentru a nu fi \u00eenc\u0103lcate, valorile sunt \u00eenc\u0103 respectate, \u00een compara\u0163ie cu antiteticul t\u0103r\u00e2m rom\u00e2nesc. \u00cent\u00e2lnirea celor doi nu r\u0103m\u00e2ne o banal\u0103 coinciden\u0163\u0103. Mircea are nevoie de elve\u0163ian \u00een calitate de telespectator la propria-i moarte. Printre cadavrele care \u00eei vor defila Mariei, so\u0163ia lui Philipe, prin fa\u0163a televizorului, se afl\u0103 \u015fi cel al lui Mircea. Acesta s-a sinucis ca urmare a unui \u015foc emo\u0163ional ce \u00eel cople\u015fea de doi ani: moartea fiicei \u015fi a mamei lui, \u00eentr-un accident de ma\u015fin\u0103.
\nBogdan Br\u0103tescu dispune de o tehnic\u0103 narativ\u0103 ce \u00eei produce publicului ideea de simultaneitate a evenimentelor din via\u0163a lui Mircea \u015fi a lui Philippe. Totu\u015fi, exist\u0103 o anacronie. Povestea lui Mircea se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een urm\u0103 cu doi ani, fa\u0163\u0103 de cea a lui Philippe care are loc \u00een prezent. Sinuciderea lui Mircea \u00eenc\u0103 din primul capitol \u00eel oblig\u0103 pe autor s\u0103 \u00eei motiveze actul. A\u015fadar, dispunem de o prezentare a \u00eentregii sale vie\u0163i: c\u0103s\u0103toria cu Cristina, via\u0163a lini\u015ftit\u0103 al\u0103turi de familia sa, sarcina so\u0163iei lui, na\u015fterea Mirunei, dar \u015fi moartea doamnei Roman \u015fi a feti\u0163ei. Drama tat\u0103lui este tulburat\u0103 \u015fi de divor\u0163ul de so\u0163ia sa. Pierderea sensului vie\u0163ii este tot o cauz\u0103 a sistemului politic rom\u00e2nesc, care \u00eei elibereaz\u0103 prea repede pe c\u0103l\u0103ii fiicei lui. A\u015fadar, Mircea consider\u0103 c\u0103 via\u0163a lui este spre final. Cadavrul unuia dintre de\u0163inu\u0163i, g\u0103sit \u00een portbagajul ma\u015finii scufundate, explic\u0103 a\u015fadar misterul sinuciderii lui Mircea Zamfirescu. Totu\u015fi, drama se dubleaz\u0103 c\u00e2nd, Philippe, proasp\u0103t \u00eentors \u00een Rom\u00e2nia dup\u0103 patruzeci de ani, ajunge s\u0103 nu mai revad\u0103 vreodat\u0103 Elve\u0163ia. Motivul este unul specific rom\u00e2nesc: fatalitatea mu\u015fc\u0103turii unui maidanez. \u00centr-un moment de puseu cardiac, inima lui Philippe bate pentru ultima oara pe t\u0103r\u00e2mul rom\u00e2nesc. Bine\u00een\u0163eles c\u0103 societatea rom\u00e2neasc\u0103 \u00eel va \u00eenjosi din nou pe defunct. Verdictul este clar: nu poate p\u0103r\u0103si \u0163ara. Abia prin interven\u0163ia so\u0163iei sale la diferite instan\u0163e superioare eroul a putut s\u0103-\u015fi g\u0103seasc\u0103 lini\u015ftea \u00een pa\u015fnica Elve\u0163ie. Da. Tipic rom\u00e2nesc. Ambele personaje au un punct comun care pare a se \u00eentoarce \u00eempotriva lor: repulsia fa\u0163\u0103 de Rom\u00e2nia. \u00cen timp ce \u201eMircea detest\u0103 Rom\u00e2nia foarte superficial\u201c (p. 111), \u201eFilip Bernea murise de mult. El, Philippe Bernet, nu avea ce s\u0103 mai caute \u00een Rom\u00e2nia. \u00cenchiderea subiectului\u201c (p. 48).
\n\u00cen secolul al XXI-lea exist\u0103 societ\u0103\u0163i \u00een care decaden\u0163a uman\u0103 \u00eenc\u0103 de\u0163ine un procent majoritar. Una dintre aceste societ\u0103\u0163i poart\u0103 numele de Rom\u00e2nia. Bogdan Br\u0103tescu nu se teme s\u0103 \u00eenfrunte viziunea grotesc\u0103 a lumii \u015fi s\u0103 o transmit\u0103 ca pe un avertisment tuturor celor ce au curajul s\u0103 deschid\u0103 ochii. \u00cei ademene\u015fte printr-un titlu provocator, dar \u00eei oblig\u0103 s\u0103 se confrunte cu un realism debordant. Fil\u0103 cu fil\u0103, cititorul rom\u00e2n simte povara ce \u00eei \u00eengreuneaz\u0103 umerii. Totu\u015fi, \u00een ciuda evenimentelor petrecute \u00een roman, Acas\u0103 este o carte patriotic\u0103. Numai un iubitor al \u0163\u0103rii \u00ee\u015fi poate mustra semenii prin lectur\u0103, \u00een scopul autoeduc\u0103rii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Bogdan Br\u0103tescu, Acas\u0103, Paralela 45, Pite\u015fti, 2013, 248 p. Exist\u0103 acel gen de autori c\u0103rora le place s\u0103 \u00ee\u015fi asume rolul de iluzioni\u015fti literari. \u00centr-o lume a aparen\u0163elor, Bogdan Br\u0103tescu se \u00eentoarce acas\u0103. Dar, spre marea lui dezam\u0103gire, acas\u0103 \u00eenseamn\u0103 aparen\u0163a. Este un pact \u00eentre instabilitatea temporal\u0103 \u015fi cea local\u0103, pact al unei \u00eentoarceri definitive.… Cite\u0219te mai mult »Cite\u015fte dac\u0103 e\u015fti rom\u00e2n!<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[5570,12200],"class_list":["post-20563","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-acasa","tag-bogdan-bratescu"],"views":1451,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20563","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20563"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20563\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20563"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20563"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20563"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}