{"id":20559,"date":"2014-09-11T12:17:05","date_gmt":"2014-09-11T10:17:05","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20559"},"modified":"2014-09-11T13:00:55","modified_gmt":"2014-09-11T11:00:55","slug":"o-pasionanta-carte-de-memorialistica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/o-pasionanta-carte-de-memorialistica\/","title":{"rendered":"O pasionant\u0103 carte  de memorialistic\u0103"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Ion Dumitrescu,<em> A\u015fa i-am cunoscut,<\/em> edi\u0163ia a II-a rev\u0103zut\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2013<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><em><strong>O pl\u0103cut\u0103 coinciden\u0163\u0103 a f\u0103cut, ca \u00eendat\u0103 dup\u0103 ce am citit \u00een revista Cultura (nr. 23, din 3 iulie, 2014) articolul m\u00e2hnit \u015fi ironic al lui Nicolae Gheran, De la muzeu la c\u00e2rcium\u0103, despre iminenta evacuare a a\u015fez\u0103m\u00e2ntului cultural ctitorit de Perpessicius, s\u0103 primesc o scrisoare de la dl. Ion Dumitrescu, pre\u015fedintele actual al a\u015fez\u0103m\u00e2ntului cultural \u201eI.C. Br\u0103tianu\u201c pomenit \u00een acel articol ca un iubitor de cultur\u0103, care propunea o solu\u0163ie salvatoare pentru Muzeul Literaturii Rom\u00e2ne, propunere care nu i-a sensibilizat defel pe edilii bucure\u015fteni.<\/strong><\/em><br \/>\nLa c\u00e2teva zile scrisoarea a fost urmat\u0103 de un colet de c\u0103r\u0163i: o monografie Traian Vuia \u015fi aceast\u0103 carte de memorialistic\u0103, acum edi\u0163ia a II-a, A\u015fa i-am cunoscut. Memorialistica este, a\u015fa cum se \u015ftie, unul din izvoarele principale ale istoriei literare. Atunci c\u00e2nd este f\u0103cut\u0103 cu sinceritate, talent \u015fi pasiune, ea se apropie de literatur\u0103. Este \u015fi cazul acestor pagini memorialistice adunate de Ion Dumitrescu sub titlul A\u015fa i-am cunoscut. Autorul nu este literat, este jurist de profesie, dar a\u015fa cum ne m\u0103rturise\u015fte, \u00een \u00eendelungata sa via\u0163\u0103 s-a apropiat \u201ede mul\u0163i oameni de art\u0103 \u015fi cultur\u0103\u201c. Prin natura profesiunii sale, unor scriitori \u015fi arti\u015fti le-a oferit asisten\u0163\u0103 juridic\u0103, pe al\u0163ii i-a \u00eent\u00e2lnit la simpozioane literare \u015fi vernisaje de expozi\u0163ie. Cartea este expresia bucuriei c\u0103 a cunoscut asemenea oameni, nu persoane, ci personalit\u0103\u0163i: \u201eNumai \u00een momentul \u00een care o persoan\u0103 \u00eenf\u0103ptuie\u015fte o oper\u0103 pus\u0103 \u00een slujba colectivit\u0103\u0163ii \u2013 a\u015fa cum citeaz\u0103 autorul pe unul din cei evoca\u0163i \u2013 devine personalitate\u201c. Sunt vreo dou\u0103zeci de scriitori \u015fi arti\u015fti evoca\u0163i. Pe unii i-a cunoscut personal, \u015fi acestea sunt cele mai interesante, pe al\u0163ii, din paginile scrise de ei sau despre ei \u2013 aceste memorii au, inevitabil, un caracter didactic \u015fi folosesc aceast\u0103 apreciere nu \u00een sens peiorativ, ci pentru a ar\u0103ta dominanta acestor evoc\u0103ri \u2013 caracterul lor informativ.<br \/>\nFiec\u0103rui scriitor (pictor sau artist), Ion Dumitrescu \u00eei creioneaz\u0103 un portret biografic \u2013 cu repere esen\u0163iale ale vie\u0163ii \u015fi activit\u0103\u0163ii. Dac\u0103 \u00een cazul unor scriitori precum Nichifor Crainic, Petru Dumitriu, Radu Tudoran, Ionel \u015fi P\u0103storel Teodoreanu ele sunt cunoscute, sunt totu\u015fi necesare ca elemente de compozi\u0163ie ale evoc\u0103rii \u00eemprejur\u0103rilor \u00een care au fost cunoscu\u0163i ace\u015fti scriitori. \u00cen cazul altora, \u015fi ace\u015ftia sunt cei mai mul\u0163i, aceste \u201econtribu\u0163ii biografice\u201c sunt pagini ce \u00eembog\u0103\u0163esc istoria literaturii rom\u00e2ne, pentru c\u0103 sunt \u201escriitori uita\u0163i\u201c ignora\u0163i chiar de tratatele \u015fi studiile de specialitate. Dintre ace\u015ftia, o adev\u0103rat\u0103 \u201erestituire literar\u0103\u201c constituie cele patru capitole consacrate lui Sandu Tzigara Samurca\u015f: Om de mare sensibilitate \u015fi cultur\u0103, Sandu Tzigara Samurca\u015f \u015fi Rabindranath Tagore, Apropiat al Palatului regal \u015fi In memoriam. Pu\u0163ini \u015ftiu c\u0103 la mijlocul deceniului \u015fase al secolului trecut, Sandu Tzigara Samurca\u015f ini\u0163ia \u00eent\u00e2lniri cu scriitori. La una din aceste \u00eent\u00e2lniri la care participau Nichita St\u0103nescu, Matei C\u0103linescu, Marcel Romanescu \u015f.a. a fost invitat \u015fi poetul Ion Barbu. \u00cent\u00e2lnirea a fost rememorat\u0103 mai t\u00e2rziu de c\u0103tre poetul Necuvintelor, dar pentru c\u0103 evocarea este u\u015for deformat\u0103 prin omisiune (Nichita St\u0103nescu spunea c\u0103 poemele citite au fost calificate de c\u0103tre Ion Barbu ca poezii ermetice), Sandu Tzigara Samurca\u015f evoc\u0103 \u00eent\u00e2lnirea cu mai mult\u0103 aplicare la adev\u0103r: \u201ePentru respectarea adev\u0103rului \u015fi pentru istoria literar\u0103 subliniez c\u0103 afirma\u0163iile lui Nichita St\u0103nescu, reluate apoi \u015fi de al\u0163i comentatori literari, sunt total inexacte. Ion Barbu nu numai c\u0103 a fost total contrariat \u015fi nemul\u0163umit de ceea ce a ascultat, dar a declarat r\u0103spicat c\u0103 nu a \u00een\u0163eles nimic \u015fi ceea ce nu \u00een\u0163elege nu poate s\u0103 admire \u015fi, \u00een \u00eencheiere, \u00eentr-o stare de iritare \u00een care nu-l mai v\u0103zusem, le-a spus tinerilor pe un ton de admonestare: \u00abDac\u0103 voi crede\u0163i c\u0103 aceasta este poezia, v\u0103 \u00een\u015fela\u0163i amarnic\u00bb, apoi \u015fi-a luat bastonul \u015fi a p\u0103r\u0103sit ostentativ \u00eenc\u0103perea, f\u0103r\u0103 m\u0103car s\u0103 mai salute\u201c (p.79). La fel, pot fi considerate restituiri literare \u015fi contribu\u0163ii biografice paginile despre Mihai Tican\u2013Rumano, Ion Ojog, unchiul scriitoarei Rodica Ojog\u2013Bra\u015foveanu, autoare de romane poli\u0163iste, supranumit\u0103, \u201eAgata Christie a Rom\u00e2niei\u201c, Dumitru Iov, Mihai Mo\u015fandrei \u015f.a.<br \/>\nO constant\u0103 preocupare a lui Ion Dumitrescu este explicarea pseudonimelor adoptate de scriitori \u015fi \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 cartea sa este o util\u0103 completare a Dic\u0163ionarului de pseudonime de Mihail Straje. Aceste explica\u0163ii provin din convorbirile cu scriitorii sau cu cei apropia\u0163i lor: Nichifor Crainic, Tudor Arghezi, G. Bacovia, Radu Tudoran, iar unele \u00eemprejur\u0103ri \u00een care a fost adoptat pseudonimul cap\u0103t\u0103 o not\u0103 de pitoresc evocator, ca \u00een cazul scriitorului-peregrin Mihai Tican-Rumano: \u201eSt\u0103p\u00e2n pe limba spaniol\u0103, din Argentina, Tican se \u00eendreapt\u0103 c\u0103tre Spania pe care o sim\u0163ea mai aproape de \u0163ara sa \u015fi mai acas\u0103. Se legase de un anumit sat, \u00een care revenea din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd din preumbl\u0103rile sale. La fiecare apari\u0163ie, de la un cap\u0103t la altul al satului, copiii de a c\u0103ror simpatie se bucura strigau c\u00e2t \u00eei \u0163inea gura: \u00abha venido rumano!\u00bb (a venit rom\u00e2nul). De la strig\u0103tele acestor copii \u015fi-a ad\u0103ugat el la numele Mihai Tican, vocabula Rumano, nume sub care s-a f\u0103cut mai t\u00e2rziu cunoscut ca gazetar \u015fi scriitor\u201c (p. 150).<br \/>\nFarmecul aducerilor aminte este poten\u0163at de istorisirea unor anecdote care constituie, de asemenea, o completare la Istoria anecdotic\u0103 a literaturii rom\u00e2ne de Florentin Popescu sau la Amintirile deghizate ale lui Ov. S. Crohm\u0103lniceanu, \u00centre Corso \u015fi Cap\u015fa de Vlaicu B\u00e2rna, Turnul Babel de Neagu R\u0103dulescu \u015f.a. La acestea se adaug\u0103 unele replici memorabile: \u015eerban\u00a0 Cioculescu despre poezia rom\u00e2n\u0103: \u201eeste un loto, pui cuv\u00e2nt l\u00e2ng\u0103 cuv\u00e2nt \u015fi poezia e gata\u201c; Ionel Br\u0103tianu, inginer de profesie, \u00eentrebat de Iorga ce caut\u0103 \u00een politic\u0103, r\u0103spunde: \u201eM\u0103sura, Domnule Profesor, m\u0103sura\u201c.<br \/>\nIon Dumitrescu este un pasionat colec\u0163ionar de opere de art\u0103 \u2013 \u00eendeosebi picturi, dar \u015fi c\u0103r\u0163i, manuscrise \u015fi scrisori. Pentru c\u0103 exist\u0103 o neclaritate \u00een accep\u0163iunea acestui cuv\u00e2nt (G. C\u0103linescu \u00eei ironiza pe nedrept \u00eentr-un articol pe colec\u0163ionari), Ion Dumitrescu \u00ee\u015fi expune propria sa opinie despre colec\u0163ionari: \u201ePentru mine, colec\u0163ionarul nu este \u2013 cum adesea se crede \u2013 un str\u00e2ng\u0103tor \u00eempins de avari\u0163ie, \u00eempins de avu\u0163ie, ci un \u00eemp\u0103timit de frumos, un salvator de la dispari\u0163ie a unor rarit\u0103\u0163i pe l\u00e2ng\u0103 care al\u0163ii trec nep\u0103s\u0103tori \u015fi un ins care face din colec\u0163ia sa un instrument de instruire \u015fi de \u00een\u0103l\u0163are, a sa \u015fi a altora, pe trepte superioare de spiritualitate\u201c (p. 159). Judecat\u0103 din aceast\u0103 perspectiv\u0103, Yvonne Pallady nu este, propriu vorbind, colec\u0163ionar de art\u0103, pentru c\u0103, dob\u00e2ndind prin mo\u015ftenire o seam\u0103 de valori, nu a f\u0103cut altceva \u201edec\u00e2t s\u0103 le valorifice pentru a-\u015fi asigura un standard superior de via\u0163\u0103\u201c (p. 160). Din perspectiva adev\u0103ra\u0163ilor colec\u0163ionari sunt elogiate \u015fi descrise am\u0103nun\u0163it c\u00e2teva \u201ea\u015fez\u0103minte\u201c culturale: Funda\u0163ia Universitar\u0103 \u201eCarol I\u201c, A\u015fez\u0103m\u00e2ntul cultural \u201eIon C. Br\u0103tianu\u201c, A\u015fez\u0103m\u00e2ntul cultural \u201eIon<br \/>\nI. C. Br\u0103tianu\u201c (al c\u0103rui pre\u015fedinte este \u00een prezent, dup\u0103 decesul Doamnei Ioana Br\u0103tianu, fiica istoricului \u015fi omului politic Gheorghe I. Br\u0103tianu, mort \u00een \u00eenchisoarea de la Sighet), A\u015fez\u0103m\u00e2ntul de art\u0103 \u015fi cultur\u0103 religioas\u0103 \u201eMaia-Catargi\u201c, Casa memorial\u0103 \u201eCezar Petrescu\u201c, cu numeroase volume de proz\u0103 din literatura rom\u00e2n\u0103 \u015fi universal\u0103, multe primite cu dedica\u0163ie. (\u015eerban Cioculescu spunea c\u0103 autorul romanului \u00centunecare e cel mai mare cititor de proz\u0103 dintre scriitorii rom\u00e2ni, a\u015fa cum \u00een poezie cel mai mare cititor este Ion Pillat), Casa memorial\u0103 \u201eGeorge Top\u00eerceanu\u201c din N\u0103m\u0103e\u015fti-Muscel, Colec\u0163ia de art\u0103 \u201eIon Minulescu\u201c, Muzeul Ceasului din Ploie\u015fti, cu o cald\u0103 evocare a profesorului Nicolae Simache, ctitorul acestui muzeu.<br \/>\nAlte pagini ies din tiparul celor intitulate \u201ea\u015fa i-am cunoscut\u201c, dar sunt la fel, dac\u0103 nu \u015fi mai captivante: Mi\u0163a Biciclista, sintagm\u0103 adeseori utilizat\u0103 \u00een necuno\u015ftin\u0163\u0103 de cauz\u0103, pare un fragment dintr-un roman de senza\u0163ie, iar biografia aventuroas\u0103 a lui Ionel Br\u0103tianu \u015fi leg\u0103tura sa erotic\u0103 cu Maria Moruzi, nora lui Alexandru Ioan Cuza, din care s-a n\u0103scut Gheorghe I. Br\u0103tianu, viitorul istoric \u015fi om politic, ne duce cu g\u00e2ndul la paginile evoc\u0103rilor din Trecute vie\u0163i de doamne \u015fi domni\u0163e. Elogiul unor personalit\u0103\u0163i contemporane, actorul Ion Jugureanu, fala Teatrului Dramatic din Bra\u015fov \u2013 \u015fi al \u00eenv\u0103\u0163\u0103torului b\u0103n\u0103\u0163ean Gheorghe Beg, model de dasc\u0103l s\u0103tesc, un fel de Domnu\u2019 Trandafir al zilelor noastre, arat\u0103 c\u0103 evoc\u0103rile lui Ion Dumitrescu au o raz\u0103 larg\u0103 de cuprindere, st\u00e2nd sub semnul statornicei pre\u0163uiri a artei \u015fi culturii. \u00cen ele citim un \u00eendemn pentru tinerii cititori c\u0103rora li se adreseaz\u0103 aceast\u0103 carte \u00eendeosebi.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Ion Dumitrescu, A\u015fa i-am cunoscut, edi\u0163ia a II-a rev\u0103zut\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2013 &nbsp; O pl\u0103cut\u0103 coinciden\u0163\u0103 a f\u0103cut, ca \u00eendat\u0103 dup\u0103 ce am citit \u00een revista Cultura (nr. 23, din 3 iulie, 2014) articolul m\u00e2hnit \u015fi ironic al lui Nicolae Gheran, De la muzeu la c\u00e2rcium\u0103, despre iminenta evacuare a a\u015fez\u0103m\u00e2ntului cultural&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/o-pasionanta-carte-de-memorialistica\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">O pasionant\u0103 carte  de memorialistic\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[12198,9278],"class_list":["post-20559","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-asa-i-am-cunoscut","tag-ion-dumitrescu"],"views":1341,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20559","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20559"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20559\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20559"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20559"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20559"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}