{"id":20555,"date":"2014-09-11T12:13:49","date_gmt":"2014-09-11T10:13:49","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20555"},"modified":"2014-09-11T13:00:31","modified_gmt":"2014-09-11T11:00:31","slug":"doua-studii-despre-blaga","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/doua-studii-despre-blaga\/","title":{"rendered":"Dou\u0103 studii despre Blaga"},"content":{"rendered":"

Eugeniu Nistor, Lucian Blaga, filosof al culturii<\/em>, Editura Ardealul, 2014<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Zenovie C\u00e2rlugea, Lucian Blaga, sf\u00e2r\u015fit de secol, \u00eenceput de mileniu, Editura Scrisul rom\u00e2nesc, 2012<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Am participat \u015fi \u00een acest an la cea de-a XXXIV-a edi\u0163ie a Festivalului Interna\u0163ional \u201eLucian Blaga\u201c, organizat\u0103, \u00eentre 9-10 mai, de Prim\u0103ria, Consiliul local \u015fi Centrul cultural \u201eLucian Blaga\u201c din Sebe\u015f, \u00eempreun\u0103 cu Consiliul jude\u0163ean Alba, av\u00e2nd parteneri Academia Rom\u00e2n\u0103, Funda\u0163ia European\u0103 \u201eTitulescu\u201c \u015fi Biblioteca Jude\u0163ean\u0103 \u201eLucian Blaga\u201c din Alba Iulia. Am enumerat toate aceste institu\u0163ii fiindc\u0103 este meritul lor continuarea unei asemenea prestigioase tradi\u0163ii, rezistent\u0103 \u00een timp, paralel\u0103 cu cea existent\u0103 la Cluj-Napoca, mai t\u00e2n\u0103r\u0103 cu c\u00e2\u0163iva ani.<\/strong><\/em>
\nDe data aceasta, \u00een cadrul special amenajat de la Lancr\u0103m, o prim\u0103 parte a comunic\u0103rilor \u015fi dezbaterilor a fost dedicat\u0103 studiilor actuale ale operei filosofice blagiene. Au existat, printre al\u0163ii, noul pre\u015fedinte al Academiei Rom\u00e2ne, Ionel Vlad, vicepre\u015fedintele Alexandru Surdu, precum \u015fi o seam\u0103 de cercet\u0103tori \u015fi speciali\u015fti \u00een domeniu. Doi dintre ace\u015ftia, universitarul Eugeniu Nistor din T\u00e2rgu Mure\u015f, \u015fi eseistul Zenovie C\u00e2rlugea din T\u00e2rgu-Jiu, mi-au oferit dou\u0103 volume, pe care doresc s\u0103 le recomand \u015fi cititorilor revistei Cultura, totdeauna generoas\u0103 cu asemenea gesturi de solidaritate intelectual\u0103.
\nCunoa\u015fterea p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t<\/strong>
\nVolumul lui Eugeniu Nistor \u2013 poet \u015fi editor bine cunoscut \u2013 ne \u00eent\u00e2mpin\u0103 cu un amplu Cuv\u00e2nt \u00eenainte, din care desprind doar \u00eenceputul: \u201eSub specia misterului, a nel\u0103muritului, a ce\u0163urilor abisale, ne \u00eent\u00e2lnim cu filosofia lui Lucian Blaga; dar, \u00een acela\u015fi timp \u015fi la aceea\u015fi \u00eenalt\u0103 dimensiune axiologic\u0103, \u015fi cu poezia, proza, teatrul \u015fi eseistica sa. Filosof \u015fi scriitor deopotriv\u0103, \u00eenzestrat cu talent de geniu, el a aruncat \u00een lume str\u0103fulger\u0103rile unui \u00eendr\u0103zne\u0163 g\u00e2nd metafizic: \u00eencerc\u0103rile insului uman de a revela misterele care-l \u00eemprejmuie constituie tocmai izvorul s\u0103u de crea\u0163ie! Metoda paradoxiei dogmatice, prin care negativul este convertit \u00een pozitiv, impune un nou tip de cunoa\u015ftere obi\u015fnuit\u0103 (paradisiac\u0103), numit\u0103 luciferic\u0103 sau minus-cunoa\u015ftere, derivat\u0103 din intelectul ecstatic, \u00een seama c\u0103reia, sus\u0163ine filosoful, cade existen\u0163a noastr\u0103 \u00een orizontul misterelor \u015fi revelarea acestora prin pl\u0103smuiri teoretice. Dar cine \u015fi, mai ales, de ce nu ne \u00eeng\u0103duie cunoa\u015fterea p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, se (ne) \u00eentreab\u0103 Lucian Blaga? \u015ei tot el \u00ee\u015fi (ne) r\u0103spunde: Marele Anonim Generatorul, care pune drept stavil\u0103, \u00eentre om \u015fi mistere, censura transcendent\u0103, spre a evita primejdia unei anarhii cosmice, provoc\u00e2ndu-l astfel s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 ve\u015fnic creator, dar numai \u00een limitele admise ale diferen\u0163ialelor divine\u201c.
\nCu migal\u0103, cu o vast\u0103 cultur\u0103 filosofic\u0103 \u015fi literar\u0103, Eugeniu Nistor ne dezv\u0103luie, \u00een primul capitol \u00cenceputurile filosofice ale lui Lucian Blaga \u015fi influen\u0163ele exercitate asupra sa de g\u00e2ndirea occidental\u0103, f\u0103c\u00e2nd acest studiu \u015fi ca un r\u0103spuns la \u201enegatorii filosofiei blagiene, care s-au n\u0103pustit \u00een hait\u0103 asupra sa: fie c\u0103 erau partizani ai a\u015fa-zisei filosofii \u00abscientiste\u00bb, fie c\u0103 erau slujitorii ortodoxismului sau ideologii r\u00e2nduielilor staliniste\u201c.
\nLa sf\u00e2r\u015fitul capitolului, \u00eentemeiat pe o bibliografie adus\u0103 la zi, autorul conclude pe bun\u0103 dreptate: \u201eCa o concluzie la cele spuse anterior, putem afirma, f\u0103r\u0103 a exagera cu nimic, c\u0103 s\u00e2mburii g\u00e2ndirii lui Lucian Blaga au fost importa\u0163i din Occident, au fost apoi planta\u0163i \u00een solul fertil al Patriei \u015fi, \u00eengriji\u0163i cu osteneala, cu neodihna unei vie\u0163i, ne-au d\u0103ruit misterioasele roade ale gr\u0103dinii sale filosofice care, cu compartimentele ei trilogiale (a cunoa\u015fterii, a culturii, a valorilor \u015fi cosmologic\u0103), continu\u0103 s\u0103-i uimeasc\u0103 \u015fi ast\u0103zi pe cunosc\u0103tori\u201c.
\nDe un tratament similar se bucur\u0103 \u015fi tema celui de al doilea \u015fi cel mai larg capitol: Despre stil \u015fi metamorfozele stilului.
\nDin Capitolul 3, Structura filosofic\u0103 a fiin\u0163ei rom\u00e2ne\u015fti, re\u0163inem \u015fi aceste considera\u0163ii:
\n\u201eCu toate c\u0103 spa\u0163iul mioritic ne transpune (trebuie s\u0103 recunoa\u015ftem!) \u00eentr-un orizont cam feeric \u015fi sub o lumin\u0103 cam paradisiac\u0103, totu\u015fi, unele idei se \u00eencheag\u0103 \u015fi articula\u0163iile lor \u00ee\u015fi v\u0103desc adesea valabilitatea func\u0163ional\u0103. Plaiul mioritic ondulat, succesiunea infinit\u0103 de deal \u015fi vale, prezent \u015fi \u00een rezonan\u0163ele doinelor \u015fi baladelor noastre, strecurat \u00een decursul veacurilor \u015fi mileniilor \u00een incon\u015ftientul individual \u015fi colectiv, ar fi prima dintre categoriile abisale ale sufletului rom\u00e2nesc\u201c.
\nDup\u0103 parcurgerea celorlalte dou\u0103 capitole (Balada Miori\u0163a \u015fi \u00abmioritismul\u00bb, C\u00e2teva aspecte ale exegezei filosofice blagiene) \u015fi Glose despre spiritul blagian, ca \u015fi a celor 57 de izvoare bibliografice, putem \u00eenchide paginile c\u0103r\u0163ii cu admira\u0163ie deplin\u0103 \u015fi cu aceste g\u00e2nduri ale colegului Eugeniu Nistor: \u201ePentru c\u0103 opera lui Lucian Blaga este o str\u0103lucit\u0103 simbioz\u0103 \u00eentre ceea ce avem noi din ancestralitate, din cultul inefabil al str\u0103mo\u015filor, pe de o parte, \u015fi din aspira\u0163ia noastr\u0103 perpetu\u0103 spre universalitate, similar\u0103 spiritului ofensiv al Occidentului, pe de alt\u0103 parte, ne apropiem de Ideea Blaga cu sentimentul \u00eenrudirii suflete\u015fti, a unei afinit\u0103\u0163i de net\u0103g\u0103duit. Iar pentru aceast\u0103 consecven\u0163\u0103 suntem pe deplin r\u0103spl\u0103ti\u0163i: descoperim \u00een litera operei blagiene un tangaj continuu \u00eentre n\u0103dejde \u015fi dezn\u0103dejde, \u00eentre naivitate \u015fi vr\u0103jm\u0103\u015fie, \u00eentre sfiiciune \u015fi curaj, \u00eentre credin\u0163\u0103 \u015fi erezie\u201c.
\nO recapitulare exegetic\u0103<\/strong>
\nAutor al celor cinci volume dedicate vie\u0163ii \u015fi operei lui Lucian Blaga, din 1995 p\u00e2n\u0103 la edi\u0163ia de fa\u0163\u0103 (Poezia lui Lucian Blaga, Lucian Blaga \u2013 Dinamica antinomiilor imaginare, Lucian Blaga \u2013 studii, articole, comunic\u0103ri, evoc\u0103ri \u015fi interviuri, Lucian Blaga \u2013 Solsti\u0163iul s\u00e2nzienelor \u015fi Lucian Blaga \u2013 \u00eentre amintire \u015fi actualitate, interviuri \u015fi reportaje), Zenovie C\u00e2rlugea \u00ee\u015fi explic\u0103 singur sensul efortului s\u0103u deosebit: \u201eDup\u0103 o jum\u0103tate de secol de la trecerea sa \u00een Eternitate, via\u0163a \u015fi opera lui Lucian Blaga continu\u0103 s\u0103 suscite interesul monografistului \u015fi exegetului din varii unghiuri. Este momentul de a vedea unde se g\u0103se\u015fte,\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 azi, cercetarea vie\u0163ii \u015fi operei, care din sectoarele operei au beneficiat de exegezele cele mai aplicate \u015fi \u00een ce direc\u0163ie vor evolua abord\u0103rile viitoare, dimpreun\u0103 cu ansamblul crea\u0163iei artistice \u015fi filosofice\u2026 \u00cencerc\u0103m prin lucrarea de fa\u0163\u0103 s\u0103 facem o recapitulare exegetic\u0103 a perioadei din urm\u0103, c\u00e2nd, l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 un secol, Blaga intr\u0103 \u00een mileniul al treilea cu o imagine statuar\u0103 c\u00e2t mai probatorie \u015fi temeinic\u0103.
\nDesigur, nu totul s-a spus, iar acest \u00abportret exegetic\u00bb r\u0103m\u00e2ne, de bun\u0103 seam\u0103, deschis viitoarelor abord\u0103ri. Important\u0103 \u015fi de o referen\u0163ialitate expres\u0103 \u015fi inamovibil\u0103, imaginea aceasta aproape clasicizat\u0103 a recept\u0103rii de p\u00e2n\u0103 acum, desf\u0103\u015furat\u0103 pe aproape dou\u0103 decenii, se constituie \u00eentr-un memento al pariului cu eternitatea\u201c.
\nDe data aceasta, experien\u0163a sa antologic\u0103 este abundent \u00eenso\u0163it\u0103 de contribu\u0163iile unor nume \u00eemp\u0103r\u0163ite \u00een 6 sec\u0163iuni: I. Dimitrie Vatamaniuc, Dorli Blaga, Cornelia Blaga-Brediceanu; II. Corneliu Blaga, Octav Vorobchievici, Nicolae Mare\u015f, George G. Potra; III. Vasile Fanache, Mihai Cimpoi, Ioan Mari\u015f, Corin Braga; IV. Doina Modola, Lucian B\u00e2giu, Constantin Cuble\u015fan, Lumini\u0163a Cebotari; V. Alexandru Husar, Traian Pop, Eugeniu Nistor, Georges Piscoci-D\u0103nesco; VI. Gheorghe Pavelescu, Mircea Popa, Ironim Muntean, Ion M\u0103rgineanu, Dr. Radu C\u0103rpini\u015fianu, Dorin Ovidiu Dan.
\nDin Addendum-Pro domo re\u0163inem numele: Jeana Mor\u0103rescu, Ovidiu Moceanu, Mircea Popa, Gheorghe Grigurcu, Adrian Voica, Liviu Gr\u0103soiu, Cristian P\u0103\u015fc\u0103l\u0103u, Monica Grosu, Lucian Gruia.
\nLucrarea beneficiaz\u0103 \u015fi de un foarte util indice de nume.
\nDintre studiile minu\u0163ioase pe care le face autorul fiec\u0103ruia dintre participan\u0163ii la antologia sa, nu-mi r\u0103m\u00e2ne spa\u0163iu dec\u00e2t s\u0103 remarc paginile dedicate apari\u0163iei Jurnalelor Corneliei Blaga-Brediceanu, cu at\u00e2tea am\u0103nunte revelatorii pentru ceea ce a \u00eensemnat devotamentul s\u0103u fa\u0163\u0103 de via\u0163a \u015fi activitatea cotidian\u0103 a so\u0163ului s\u0103u, \u00een perspectiva unei opere at\u00e2t de vaste, supus\u0103 uneori nedrept\u0103\u0163ilor, dar biruitoare pentru totdeauna.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Eugeniu Nistor, Lucian Blaga, filosof al culturii, Editura Ardealul, 2014   Zenovie C\u00e2rlugea, Lucian Blaga, sf\u00e2r\u015fit de secol, \u00eenceput de mileniu, Editura Scrisul rom\u00e2nesc, 2012   Am participat \u015fi \u00een acest an la cea de-a XXXIV-a edi\u0163ie a Festivalului Interna\u0163ional \u201eLucian Blaga\u201c, organizat\u0103, \u00eentre 9-10 mai, de Prim\u0103ria, Consiliul local \u015fi Centrul cultural \u201eLucian Blaga\u201c… Cite\u0219te mai mult »Dou\u0103 studii despre Blaga<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[12193,12194,12197,915,12196,12195],"class_list":["post-20555","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-eugeniu-nistor","tag-filosof-al-culturii","tag-inceput-de-mileniu","tag-lucian-blaga","tag-sfarsit-de-secol","tag-zenovie-carlugea"],"views":1529,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20555","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20555"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20555\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20555"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20555"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20555"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}