{"id":20553,"date":"2014-09-11T12:11:23","date_gmt":"2014-09-11T10:11:23","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20553"},"modified":"2014-09-11T12:59:24","modified_gmt":"2014-09-11T10:59:24","slug":"creanga-note-despre-discursul-gurmand","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/creanga-note-despre-discursul-gurmand\/","title":{"rendered":"Creang\u0103. Note despre  discursul gurmand*"},"content":{"rendered":"<p>Am studiat, \u00een dou\u0103 cazuri cel pu\u0163in, tema gastronomiei \u00een literatura rom\u00e2n\u0103: la I. L. Caragiale \u015fi Sadoveanu, doi scriitori care nu numai c\u0103 acord\u0103 importan\u0163\u0103 \u00een crea\u0163ia lor acestei teme pu\u0163in luat\u0103 \u00een seam\u0103 p\u00e2n\u0103 acum de criticii literari, dar ei \u00een\u015fi\u015fi, ca indivizi, se dovedesc a fi \u2013 c\u00e2nd le urm\u0103re\u015fti biografia \u2013 mari gurmanzi. Uneori chiar mai lacomi, mai agita\u0163i \u015fi mai \u00eendr\u0103gosti\u0163i de \u201eprofumurile\u201c buc\u0103t\u0103riei (cum se zice pe la mijlocul secolului al XIX-lea) dec\u00e2t eroii lor. O pasiune pe care o \u00eent\u00e2lnim, printre contemporanii lui Creang\u0103, \u015fi la Kog\u0103lniceanu, despre care se spune c\u0103 ar fi fost un mare m\u00e2nc\u0103u. Dar autorul lui Harap-Alb?\u00a0 El cum se situeaz\u0103 \u00een aceast\u0103 ecua\u0163ie de existen\u0163\u0103 bazat\u0103 pe ceea ce speciali\u015ftii numesc \u201elan\u0163ul trofic\u201c? Ce rela\u0163ii are el cu buc\u0103t\u0103ria \u015fi \u00een ce m\u0103sur\u0103 el, autorul, \u015fi personajele sale fac din pr\u00e2nz sau cin\u0103 o ceremonie, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la Sadoveanu \u00een Zodia Cancerului \u015fi \u00een alte scrieri?<br \/>\nTrebuie spus de la \u00eenceput c\u0103 sim\u0163ul ceremonialului lipse\u015fte aproape cu des\u0103v\u00e2r\u015fire \u00een prozele institutorului \u015fi preotului r\u0103spopit Ion Creang\u0103, fiul Smarandei, cea care alung\u0103, cu vr\u0103ji iscusite, norii de pe cer \u015fi, \u00een genere, face \u015fi desface multe \u00een gospod\u0103ria ei: abate grindina \u00een alte locuri, \u00eencheag\u0103 apa cu dou\u0103 picioare de vac\u00e3, potole\u015fte gura du\u015fmanului c\u00e2nd t\u0103ciunele din sob\u0103 \u0163iuie, d\u00e2ndu-i astfel de veste etc. Smaranda \u015ftie \u015fi s\u0103 g\u0103teasc\u0103, iar la hramul bisericii din Humule\u015fti, la Cr\u0103ciun, masa este \u00eembel\u015fugat\u0103. Nic\u0103 este nelipsit de la asemenea praznice. Eroii lui Creang\u0103 m\u0103n\u00e2nc\u0103 mult, dar f\u0103r\u0103 protocol. Masa nu-i, ca \u00een casa \u015fetrarului din Zodia Cancerului, o liturghie cu reguli precise, este doar o acumulare rapid\u0103 \u015fi enorm\u0103 de bucate \u00een absen\u0163a oric\u0103rui criteriu estetic. \u201eMasa\u201c celor cinci companioni ai lui Harap-Alb este o dovad\u0103 elocvent\u0103 \u00een acest sens. Fl\u0103m\u00e2nzil\u0103 este simbolul unui teribil instinct al bulimiei. Ca \u015fi Setil\u0103, simbolul absorb\u0163iei \u015fi pustiirii colosale a lichidelor terestre. Vom reconstitui, de \u00eendat\u0103, momentul epic al acestui vi\u0163iu de propor\u0163ii cosmice. P\u00e2n\u0103 s\u0103 ajungem \u00eens\u0103 la obiceiurile \u015fi vi\u0163iile acestor eroi desprin\u015fi din fabulosul popular, s\u0103 vedem ce apetit culinar are autorul lor.<br \/>\n*<br \/>\nAu ap\u0103rut \u00eentre timp \u015fi alte documente privind apetitul colosal \u015fi haotic al dasc\u0103lului de pe \u0162ic\u0103u, dec\u00e2t acelea pe care le-a cunoscut \u015fi le-a prezentat G. C\u0103linescu \u00een biografia din 1938. Inutil s\u00e3 le cit\u0103m pe toate. \u00cen ele p\u0103trunde, \u00een mod sigur, \u015fi mult\u0103 fantezie. Odat\u0103 imaginea de lup fl\u0103m\u00e2nd, de bivol lacom creat\u0103, ea se rostogole\u015fte \u015fi cap\u0103t\u0103 propor\u0163ii nem\u0103surate cu ajutorul anecdotelor, amintirilor, impresiilor ce se \u0163in lan\u0163 dup\u0103 dispari\u0163ia scriitorului. Cineva \u00ee\u015fi aminte\u015fte pe la \u00eenceputul secolului al XX-lea c\u0103 autorul de c\u0103r\u0163i de \u015fcoal\u0103, ale c\u0103rui povestiri corosive erau savurate de galeria junimist\u0103, nu m\u00e2nca, la o mas\u0103, mai pu\u0163in dec\u00e2t o g\u0103in\u0103 fript\u0103 pe \u0163igl\u0103 de lemn t\u0103v\u0103lit\u0103 \u00een mujdei de usturoi, o oal\u0103 de g\u0103lu\u015fte cu \u201ep\u00e2sat de meiu\u201c \u00eemp\u0103nat cu buc\u0103\u0163i de sl\u0103nin\u0103, iar la urm\u0103 o strachin\u0103 v\u00e2rfuit\u0103 de pl\u0103cint\u0103 poale \u00een br\u00e2u\u2026 Ca b\u0103utur\u0103, se mul\u0163umea cu o\u00a0 cofi\u0163\u0103 de vin amestecat cu ap\u0103 \u2013 spune acest martor citat de to\u0163i contemporanii. Al\u0163ii jur\u0103,\u00a0 s-a re\u0163inut, c\u0103 prozatorul nu ezit\u0103 ca, la nunta fiului Constantin \u2013 care are loc la Br\u0103ila \u2013, s\u0103 trag\u0103 farfuria cu crapul cel mai mare \u015fi s\u0103-l devoreze pe loc, spre spaima celorlal\u0163i meseni. Ce-am mai putea ad\u0103uga pentru a sugera bulimia fantastic\u0103 a prozatorului care, povestind copil\u0103ria sa, se pl\u00e2nge mereu de foame&#8230;? Nu \u015ftim dac\u0103 ceea ce scrie G. C\u0103linescu, lu\u00e2nd \u00een seam\u0103 amintirile contemporanilor, este adev\u0103rat sau este \u015fi mult\u0103 fantezie la mijloc, dar faptul c\u0103 Ion Creang\u0103 nu-\u015fi pierde vremea cu aperitive, ca eroii lui Caragiale, este sigur. Devoreaz\u0103 el, la o singur\u0103 mas\u0103, cinci fripturi \u015fi \u00eenghite ca lupul din Capra cu trei iezi o oal\u0103 de sarmale, cum zice criticul, ori, cum declar\u0103 martorul citat mai sus, o oal\u0103 cu g\u0103lu\u015fte cu \u201ep\u00e2sat de meiu\u201c \u015fi buc\u0103\u0163i de sl\u0103nin\u0103, o g\u0103in\u0103 la \u0163igl\u0103 \u015fi o strachin\u0103 de poale \u00een br\u00e2u? Iar\u0103\u015fi nu \u015ftim, dar ce \u015ftim, \u00een mod cert, este c\u0103 \u00een autofic\u0163iunea lui (Amintiri din copil\u0103rie) \u015fi \u00een pove\u015ftile \u015fi povestirile sale, scenariul epic trece, aproape invariabil, prin buc\u0103t\u0103ria \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103, f\u0103r\u0103 a \u00eent\u00e2rzia, totu\u015fi, prea mult \u00een compara\u0163ie cu proza lui Sadoveanu, unde dejunurile \u015fi cinele sunt lungi, protocolare, \u00eenso\u0163ite totdeauna de istorii fabuloase (de unde vine vinul \u015fi prin c\u00e2te pivni\u0163e ilustre a trecut, cine l-a gustat \u015fi cine l-a p\u0103strat). Osp\u0103\u0163ul lui Creang\u0103 (c\u00e2nd exist\u0103) nu este deloc ceremonios \u015fi nici nu angajeaz\u0103 istorii de demult, vorbe \u00een\u0163elepte \u015fi regrete despre vremurile de alt\u0103dat\u0103, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu eroii lui Sadoveanu la popasurile de la Hanul Ancu\u0163ei. Eroii fabulo\u015fi ai lui Creang\u0103 m\u0103n\u00e2nc\u0103 mult \u015fi, ciond\u0103nindu-se, n-au timp de filozofie.<br \/>\nAv\u00e2nd acum toate elementele, putem trage o concluzie provizorie (totdeauna concluziile sunt provizorii \u00een cazul unei opere majore!) privitoare la discursul gurmand al lui Ion Creang\u0103, scriitorul poporan pe care junimi\u015ftii \u00eei apreciau doar pentru limba \u015fi pentru darurile talentului s\u0103u necioplit. Ce putem spune, pe scurt, despre natura lui \u015fi despre fine\u0163urile spiritului s\u0103u (c\u0103ci sunt, indiscutabil!), \u00een compara\u0163ie, de pild\u0103, cu al\u0163i scriitori din epoc\u0103 interesa\u0163i de aceast\u0103 tem\u0103 la \u00eendem\u00e2na tuturor, dar numai de pu\u0163ini transformat\u0103 \u00een subiect de medita\u0163ie epic\u0103? Cu I.L. Caragiale, de pild\u0103, sau cu Ion Slavici, care scria cam \u00een acela\u015fi timp? Slavici nu se arat\u0103 preocupat, am impresia, de aceast\u0103 latur\u0103 a existen\u0163ei individului. Omul m\u0103n\u00e2nc\u0103, atunci c\u00e2nd este timp s\u0103 m\u0103n\u00e2nce, ceea ce se g\u0103se\u015fte \u015fi \u00ee\u015fi vede mai departe de treburile lui. C\u00e2nd bea prea mult, \u00ee\u015fi pierde min\u0163ile \u015fi dup\u0103 aceea are de p\u0103timit. At\u00e2t. Reveria culinar\u0103, euforia gastronomic\u0103, \u00een fine, discursul gastronomic, nu intr\u0103 \u00een preocup\u0103rile meticulosului, seriosului realist Slavici. \u00cen opera lui I.L. Caragiale, imaginarul gastronomic este \u00eens\u0103 bogat \u015fi ritmurile discursului culinar sunt cu mult mai accelerate \u015fi, am putea zice, mai occidentale dec\u00e2t \u00een scrierile lui Creang\u0103, orientate spre trecut, nu spre ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een prezent. Personajele din Momente se mi\u015fc\u0103, dimpotriv\u0103, \u00een actualitatea imediat\u0103 \u015fi prozatorul \u00eei urm\u0103re\u015fte cu carnetul de note \u00een m\u00e2n\u0103 prin localurile bucure\u015ftene. De aici ar putea veni o prim\u0103 diferen\u0163\u0103 important\u0103. Dar nu poate fi numai at\u00e2t. Este vorba \u015fi de viziuni diferite asupra omului, \u00een genere, \u015fi a mentalit\u0103\u0163ilor \u00een care tr\u0103ie\u015fte. Am discutat toate acestea \u00een alt\u0103 parte (Introducere la Opere, vol. I, 2012), nu este cazul s\u0103 le reiau aici. Mezelurile\u00a0 \u015fi mastica sau berea (elementele de baz\u0103 ale imaginarului gastronomic) deschid nu at\u00e2t pofta de m\u00e2ncare, c\u00e2t pofta de a vorbi politic\u0103 \u015fi a face politic\u0103 la dughean\u0103, la cafenea, la simigerie, la bodeg\u0103, oriunde amicii se \u00eent\u00e2lnesc. Totdeauna \u00een spa\u0163iul public, cum am notat mai \u00eenainte. Omul lui Caragiale are fobia singur\u0103t\u0103\u0163ii \u015fi, \u00een zilele de repaus, este cu adev\u0103rat nenorocit: caut\u0103 disperat un local deschis \u00een ora\u015f \u015fi amici cu care s\u0103 consume ceva \u015fi s\u0103 discute despre starea proast\u0103 a \u0163\u0103rii \u015fi despre guvernul care nu face nimic. Aperitivul este \u00eenceputul \u015fi \u00eencheierea, de regul\u0103, a petrecerii culinare\/bahice \u015fi, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, suportul contesta\u0163iei politice care, mai totdeauna, determin\u0103 via\u0163a moral\u0103 \u015fi intelectual\u0103 a lui Mitic\u0103.<br \/>\nCum stau lucrurile \u00een scrierile moldoveanului Ion Creang\u0103, care umbl\u0103 \u015fi el prin cr\u00e2\u015fmele din Ia\u015fi cu prietenii, dar, dup\u0103 c\u00e2te afl\u0103m din documente, nu \u00een fiecare zi \u015fi, c\u00e2nd se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 participe la chefuri, nu se gr\u0103be\u015fte \u015fi nu se rezum\u0103 la aperitive? Mai \u00eent\u00e2i, reveria gastronomic\u0103 a eroilor lui Creang\u0103 este limitat\u0103 \u015fi nu este \u00eenso\u0163it\u0103 prea mult de vorbe, except\u00e2nd scena din Povestea lui Harap Alb, unde delirul vorbelor pi\u015fc\u0103toare, al comic\u0103riilor, al \u00eempuns\u0103turilor e mare \u015fi gratuit. Autorul nu insist\u0103 asupra rafinamentului culinar, nu laud\u0103 prea mult bucatele ce-i stau a\u0163\u00e2\u0163\u0103tor \u00een fa\u0163\u0103 \u015fi nu \u00eencearc\u0103 s\u0103 fac\u0103 o filozofie a gustului. El \u015ftie c\u0103 sarmalele trebuie s\u0103 fie cum trebuie, g\u0103ina fript\u0103 pe \u0163igl\u0103 s\u0103 fie bine rumenit\u0103 \u015fi, mai ales, pretinde ca toate aceste bucate tradi\u0163ionale, verificate de timp, trebuie s\u0103 fie \u2013 musai \u2013 \u00een cantit\u0103\u0163i uria\u015fe pentru a satisface un p\u00e2ntece lacom \u015fi proeminent. Except\u00e2nd scena colectiv\u0103 din Povestea lui Harap Alb (osp\u0103\u0163ul uria\u015filor), omul lui Creang\u0103 m\u0103n\u00e2nc\u0103 de regul\u0103 singur, \u00een t\u0103cere, f\u0103r\u0103 s\u0103 fac\u0103 mult caz, repet, de calitatea bucatelor. Nici la un botez, o nunt\u0103 sau la o \u00eenmorm\u00e2ntare, unde masa este evident colectiv\u0103, n-am observat ca mesenii s\u0103 discute despre rafinamentul sau, dimpotriv\u0103, lipsa de gust a bucatelor. Dem\u00e2ncarea lui Creang\u0103 este mai simpl\u0103 \u015fi nu angajeaz\u0103 nici un protocol. Buc\u0103t\u0103ria este \u00een calea aventurii epice \u015fi, l\u00e2ng\u0103 buc\u0103t\u0103ria \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103 (singura de care vorbe\u015fte prozatorul), se afl\u0103 mereu o pivni\u0163\u0103 \u00een care se afl\u0103 vinul trebuitor. F\u0103r\u0103 vin, nimic nu se leag\u0103 \u015fi nici nu se dezleag\u0103 \u00een nara\u0163iune \u015fi, fatal, nici \u00een reveria culinar\u0103\u2026 Vinul, nu berea sau \u0163uica, este drogul care \u00eenvesele\u015fte sau asupre\u015fte individul \u00een \u0163ara imaginar\u0103 a lui Creang\u0103. Berea este o b\u0103utur\u0103 popular\u0103, social\u0103, rapid\u0103, vinul cere ritmuri lente \u015fi o filozofie de via\u0163\u0103 bazat\u0103 pe resemnare \u015fi medita\u0163ie. Berea provoac\u0103 spiritul lui Mitic\u0103 \u015fi-i iu\u0163e\u015fte vorbele, vinul lui Creang\u0103 ad\u00e2nce\u015fte t\u0103cerea spiritul de contempla\u0163ie al eroilor. Iar c\u00e2nd \u201eudeala\u201c le dezleag\u0103 limba \u015fi le rupe t\u0103cerea, ei ofer\u0103 un spectacol de \u00een\u0163elepciuni cu \u201evorba ceea\u201c sau, ca Setil\u0103, Fl\u0103m\u00e2nzil\u0103 \u015fi Geril\u0103, un num\u0103r savuros de comunic\u0103ri verbale. Dou\u0103 civiliza\u0163ii, dou\u0103 discursuri culinare, dou\u0103 moduri de a \u00eent\u00e2mpina solitudinea\u2026<br \/>\n*<br \/>\nCurios, mai bogat, mai complex, mai variat este imaginarul gastronomic al autorului, a\u015fa cum ni-l sugereaz\u0103 documentele scrise \u015fi orale preluate \u015fi amplificate de criticii literari. Despre ce m\u0103n\u00e2nc\u0103 \u015fi care sunt gusturile omului care scrie putem spune, din aceast\u0103 pricin\u0103, mai mult dec\u00e2t despre literatura sa sub acest aspect. Facem din nou o trimitere la I.L. Caragiale, care declar\u0103 undeva (el sau un personaj) c\u0103 este \u201eo bestie lacom\u0103 de lucruri delicate\u201c.\u00a0 Scrisorile sale \u015fi alte nota\u0163ii subiective confirm\u0103 aceast\u0103 l\u0103comie rafinat\u0103. Creang\u0103 este \u015fi el un tip nes\u0103\u0163ios la m\u00e2ncare, un fel de bestie lacom\u0103, nu \u00eens\u0103 de delicate\u0163uri, ci de bucate tradi\u0163ionale consistente, cum ar fi sarmalele, afum\u0103turile \u015fi c\u00e2rna\u0163ii de porc, g\u0103ina fript\u0103 etc. Este, nu mai \u00eencape vorb\u0103, un tradi\u0163ionalist, un spirit rural care, ajuns la ora\u015f, nu-\u015fi schimb\u0103 tabieturile (\u015fi ce tabieturi!), chiar dac\u0103 tr\u0103ie\u015fte printre intelectuali cu studii \u00een str\u0103in\u0103tate (junimi\u015ftii) \u015fi este prieten cu un mare poet metafizician (Eminescu). Bea vin \u015fi, pe vreme de canicul\u0103, bere, iar c\u00e2nd petrece cu prietenii \u2013 petrece lung \u015fi f\u0103r\u0103 zgomot. Nu sufer\u0103 de lips\u0103 de timp \u015fi nu fuge de-acas\u0103 ca s\u0103 scape de gura unei neveste autoritare \u015fi cic\u0103litoare. Tinca este, dup\u0103 c\u00e2te se spune, o femeie la locul ei, priceput\u0103, harnic\u0103, nu-i iese din vorb\u0103. De aceea, am impresia c\u0103 lui Creang\u0103 \u00eei place, mai ales, s\u0103 m\u0103n\u00e2nce la el acas\u0103 \u015fi, aici, se abandoneaz\u0103 total desfr\u00e2ului gastronomic. Sufer\u0103 de o boal\u0103 grea \u2013 bulimia \u2013 \u015fi nu are t\u0103ria, c\u00e2nd este bolnav, s\u0103 se opreasc\u0103. Critica literar\u0103, inspirat\u0103 de m\u0103rturiile din epoc\u0103 \u2013 a \u00eengro\u015fat, am impresia, aceste apuc\u0103turi hulpave \u015fi a f\u0103cut din el \u2013 cu talent epic, recunosc \u2013 un erou al nesa\u0163ului gastronomic, dup\u0103 m\u0103sura personajelor sale. Un mare m\u00e2nc\u0103u bonom, \u00een genere, dar necump\u0103tat, chiar agresiv c\u00e2nd este chinuit de foame \u015fi masa \u00eent\u00e2rzie sau nu-i pe gustul s\u0103u. Bate atunci cu pumnul \u00een mas\u0103 \u015fi cere, imperios, socoteal\u0103. De aici \u00eei vine reputa\u0163ia c\u0103, atunci c\u00e2nd iese din cas\u0103, terorizeaz\u0103 cu foamea \u015fi setea lui c\u00e2rciumile unei urbe patriarhale, iar c\u00e2nd st\u0103 \u00een bojdeuca de pe Valea Pl\u00e2ngerii este \u00eenso\u0163it, p\u00e2n\u0103 \u015fi \u00een pat (a\u015fa \u00eel arat\u0103 un martor), de o oal\u0103 voluminoas\u0103 de pl\u0103cinte. Pl\u0103cinta este, de altfel, al\u0103turi de sarmale, simbolul reveriei sale culinare.<br \/>\nPe scurt, \u00een discursul gurmand al lui Creang\u0103, personajul principal pare a fi chiar el, autorul, \u00een raport cu opera, mai s\u0103rac\u0103, mai zg\u00e2rcit\u0103 \u00een detalii culinare. Reveria culinar\u0103 a autorului \u00eentrece, a\u015fadar, prin contribu\u0163ia martorilor biografiei sale \u015fi a criticilor literari inspira\u0163i, reveria din scrierile de fic\u0163iune. \u00cen imaginarul lectorilor s\u0103i (s\u0103 mai spunem o dat\u0103: autorul Amintirilor din copil\u0103rie este cel mai citit prozator rom\u00e2n; poate doar I.L. Caragiale s\u0103-l mai concureze), Creang\u0103 seam\u0103n\u0103 din ce \u00een ce mai mult, dac\u0103 nu chiar \u00eel \u00eentrece \u00een privin\u0163a apetitului infernal, cu personajul s\u0103u, Fl\u0103m\u00e2nzil\u0103, care \u00eenghite 24 de brazde de p\u0103m\u00e2nt \u015fi \u0163ip\u0103, apoi, de foame.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<blockquote><p><strong>*<\/strong> Public aici c\u00e2teva capitole din volumul Creang\u00e3. Cruzimile unui moralist jovial, edi\u0163ia a doua, \u00een curs de apari\u0163ie la editura Princeps Edit, Ia\u015fi.<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Am studiat, \u00een dou\u0103 cazuri cel pu\u0163in, tema gastronomiei \u00een literatura rom\u00e2n\u0103: la I. L. Caragiale \u015fi Sadoveanu, doi scriitori care nu numai c\u0103 acord\u0103 importan\u0163\u0103 \u00een crea\u0163ia lor acestei teme pu\u0163in luat\u0103 \u00een seam\u0103 p\u00e2n\u0103 acum de criticii literari, dar ei \u00een\u015fi\u015fi, ca indivizi, se dovedesc a fi \u2013 c\u00e2nd le urm\u0103re\u015fti biografia \u2013&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/creanga-note-despre-discursul-gurmand\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Creang\u0103. Note despre  discursul gurmand*<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[12191,12192],"class_list":["post-20553","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-masa-imbelsugata-la-ion-creanga","tag-tema-gurmanda-in-literatura-lui-creanga"],"views":1647,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20553","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20553"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20553\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20553"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20553"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20553"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}