{"id":20545,"date":"2014-09-11T12:03:25","date_gmt":"2014-09-11T10:03:25","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20545"},"modified":"2014-09-11T12:58:45","modified_gmt":"2014-09-11T10:58:45","slug":"fabula-prostului-fudul-arghezi-aproape-inedit","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/fabula-prostului-fudul-arghezi-aproape-inedit\/","title":{"rendered":"Fabula prostului fudul. Arghezi aproape inedit"},"content":{"rendered":"

Manuscrisul intitulat clar Elementul, cuv\u00e2nt subliniat cu o linie (pp. 220-223 \u00een edi\u0163ia de la Arad), cuprinde dou\u0103 file (dintre care a doua e numerotat\u0103 cu 2), cu un scris foarte m\u0103runt, cu creionul. Are numeroase interven\u0163ii (t\u0103ieturi, adaosuri, reformul\u0103ri, note marginale, \u00eensemn\u0103ri de lucru), \u00eenc\u00e2t ofer\u0103 vederii \u00eentregul \u015fantier de crea\u0163ie. Era aproape de finalizare (dovad\u0103 titlul, care la Arghezi vine la urm\u0103), dar nu era, totu\u015fi, un text finisat (nu era transcris \u00een curat, punctua\u0163ia nu e definitivat\u0103). Mai ales fila a doua e \u00een\u0163esat\u0103 de modific\u0103ri \u015fi \u00eensemn\u0103ri marginale.<\/strong><\/em>
\nPentru un editor, transcrierea c\u00e2t mai exact\u0103 a acestui text e una dintre cele mai dificile probe. Din p\u0103cate, editorii de la Arad nu trec aceast\u0103 prob\u0103 \u00eentr-un mod onorabil, f\u0103c\u00e2nd gafe monumentale, care denatureaz\u0103 profund textul: 1. Nu separ\u0103 primele dou\u0103 versuri \u00eentr-o strof\u0103 ini\u0163ial\u0103, asertoric\u0103, \u00een conformitate cu manuscrisul, deta\u015f\u00e2nd sau eviden\u0163iind astfel morala; 2. \u00cempart gre\u015fit \u00een dou\u0103 strofe ceea ce e una singur\u0103, strofa a \u015fasea (nu pare a\u015fa de grav, dar totu\u015fi…); spa\u0163iul de lucru din manuscris de dup\u0103 primele dou\u0103 versuri, unde sunt c\u00e2teva variante abandonate pentru versul al treilea, nu trebuie interpretat ca spa\u0163iu de strof\u0103. 3. Ignor\u0103 complet strofa a \u015faptea, scris\u0103 foarte m\u0103runt \u00een manuscris pe fila a doua, \u00een dreapta sus, foarte greu de descifrat (f\u0103r\u0103 lup\u0103 nu se poate); strofa e atent elaborat\u0103, cu o versifica\u0163ie corect\u0103, dar e scris\u0103 foarte \u00eenghesuit \u015fi derutant \u00een dreptul celorlalte versuri, din strofa a \u015fasea, \u015fi ea cu numeroase modific\u0103ri (t\u0103ieturi, reformul\u0103ri); o linie sinuoas\u0103 \u00eenconjoar\u0103 strofa ad\u0103ugat\u0103 marginal \u015fi trimite la locul unde trebuie introdus\u0103; editorii de la Arad nu v\u0103d nimic aici \u015fi priveaz\u0103 poemul de o parte \u00eensemnat\u0103 a lui. 4. Primul vers din strofa a opta, ultima, care \u00eencepe cu \u201eAtunci suci poteca…\u201c este citit aberant \u00een edi\u0163ia de la Arad: \u201eAtunci sosi potera…\u201c. E adev\u0103rat c\u0103 e nevoie de un efort vizual \u015fi intelectual pentru a pricepe, dar, logic, nu avea cum s\u0103 soseasc\u0103 nicio poter\u0103 \u00een fabula lui Arghezi. 5. \u00cen ultima strof\u0103 mai sunt \u015fi alte lec\u0163iuni gre\u015fite, astfel: versul al treilea este citit f\u0103r\u0103 ultimul cuv\u00e2nt, \u201edeplin\u201c, l\u0103s\u00e2ndu-l f\u0103r\u0103 rim\u0103 la \u201emuezin\u201c, din versul urm\u0103tor; al patrulea vers, num\u0103rat de la urm\u0103, are \u00een final cuv\u00e2ntul \u201escape\u0163i\u201c (\u00een accep\u0163ia de \u201eb\u0103rba\u0163i castra\u0163i\u201c), nu \u201escopi\u0163i\u201c (sinonim, e adev\u0103rat, dar nepotrivit aici \u00een versifica\u0163ie); e preferat\u0103 de scriitor prima form\u0103 pentru c\u0103 rimeaz\u0103 cu \u201emuste\u0163i\u201c. 6. Edi\u0163ia de la Arad mutileaz\u0103 finalul \u00een dou\u0103 feluri: o dat\u0103, s\u0103rind (omi\u0163\u00e2nd) inexplicabil penultimul vers; a doua oar\u0103, cite\u015fte \u201emasa de m\u0103gari\u201c \u00een loc de \u201ecursa de m\u0103gari\u201c. Finalul fabulei e totalmente b\u0103lm\u0103jit \u015fi denaturat fa\u0163\u0103 de manuscris \u00een edi\u0163ia de la Arad, care ofer\u0103 aceast\u0103 versiune \u00een trei versuri \u00een loc de patru: \u201eS-ar mai fi dus s\u0103 cear\u0103 azil \u015fi la scopi\u0163i\/ Pierz\u00e2nd cu alte drepturi \u015fi dreptul la must\u0103\u0163i\/ Ar fi ie\u015fit \u00eent\u00e2iul la masa de m\u0103gari\u201c, versiune descalificat\u0103 de realitatea textului din manuscris (a se compara cu ultimele patru versuri din lec\u0163iunea pe care o propun, \u00een conformitate cu manuscrisul). Las la o parte unele am\u0103nunte (punctua\u0163ie sau c\u00e2te o liter\u0103 gre\u015fit\u0103 \u00eentr-un cuv\u00e2nt), care pot fi gre\u015feli de corectur\u0103 \u00een edi\u0163ia de la Arad, pentru a nu fi suspectat c\u0103 v\u00e2nez aspecte minore.
\nDac\u0103 citim cu aten\u0163ie textul, a\u015fa cum l-am transcris, am putea aprecia c\u0103 primele dou\u0103 strofe (dou\u0103 plus patru versuri) sunt numai un exerci\u0163iu stilistic, pentru c\u0103 strofa a treia (\u00een transcrierea mea) reia ideile (morala) \u015fi introduce personajul \u00een acela\u015fi num\u0103r de versuri (\u015fase versuri). Probabil c\u0103 \u00een forma final\u0103 fabula ar fi \u00eenceput de la strofa a treia. Rescrierea primelor \u015fase versuri \u00een strofa a treia este \u00eens\u0103 at\u00e2t de diferit\u0103 (\u00een vocabular \u015fi versifica\u0163ie) \u00eenc\u00e2t nu d\u0103 impresia unei repeti\u0163ii frapante. Se poate \u00eens\u0103 observa aceea\u015fi structur\u0103 sintactic\u0103 a debutului: \u201eDe nu-\u0163i d\u0103 cartea sim\u0163ul…\u201c modificat \u00een \u201eDe nu-l \u00eenva\u0163\u0103 cartea m\u0103sura…\u201c.
\nSunt dou\u0103 formul\u0103ri ale moralei, cu care \u00eencepe abrupt \u015fi atipic fabula, cu accente u\u015for diferite. \u00cen prima: \u201eDe nu-\u0163i d\u0103 cartea sim\u0163ul a ce \u0163i-e scris s\u0103 po\u0163i\/ \u00cei d\u0103 micimii r\u00e2vna-n\u0103l\u0163\u0103rii peste to\u0163i\u201c \u2013 accentul cade pe micimea celui care, zadarnic \u015fi ridicol, r\u00e2vne\u015fte mereu s\u0103 fie mare, pe toate c\u0103ile \u015fi cu toate mijloacele. \u00cen cea de-a doua: \u201eDe nu-l \u00eenva\u0163\u0103 cartea m\u0103sura pe de rost\/ \u00cen schimb \u00eel face m\u00e2ndru, pisma\u015f \u015fi r\u0103u pe prost\u201c \u2013 accentul cade pe prostia celui ce dore\u015fte s\u0103 se afirme cu orice pre\u0163, dovedindu-se \u201em\u00e2ndru, pisma\u015f \u015fi r\u0103u\u201c. De altfel, \u00een manuscris, dup\u0103 strofa a doua, mai exist\u0103 tentativa altei formul\u0103ri a moralei, r\u0103mas\u0103 incomplet\u0103: \u201eDe nu te-nva\u0163\u0103 cartea ce po\u0163i \u015fi ce nu po\u0163i\/ \u00cei d\u0103 prostiei culte m\u00e2ndria\u201c, l\u0103s\u00e2ndu-ne s\u0103 presupunem c\u0103 al doilea vers se putea \u00eencheia ca \u00een prima formulare a moralei: \u201em\u00e2ndria-n\u0103l\u0163\u0103rii peste to\u0163i\u201c. Mai exist\u0103 \u00een manuscris o noti\u0163\u0103 pe prima fil\u0103, \u00een col\u0163ul din st\u00e2nga jos, noti\u0163\u0103 separat\u0103 de versuri \u015fi \u00eencadrat\u0103 \u00eentr-un chenar. \u00censemnarea cu titlul \u201eFabul\u0103\u201c arat\u0103 preocuparea pentru moral\u0103, pentru \u00een\u0163elesul fabulei: \u201eC\u00e2t a \u00eenv\u0103\u0163at b\u0103iatul un dram dat \u015fi m\u0103surat a fost ceva, dar c\u00e2nd a voit s\u0103 pun\u0103 ceva de la el n-a fost \u00een stare de nimic. M\u0103rgine\u015fte-te s\u0103 repe\u0163i\u201c. Cu toat\u0103 banalitatea reflec\u0163iei, cugetarea merit\u0103 re\u0163inut\u0103 ca efort de construc\u0163ie a sensului, adic\u0103 de precizare a moralei. Pe fila a doua, tot \u00een st\u00e2nga, se poate citi o alt\u0103 \u00eensemnare banal\u0103, din aceea\u015fi sfer\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii morale: \u201ePiticul vrea s\u0103 fie mare\u201c. \u00cen final, alte \u00eensemn\u0103ri stau m\u0103rturie pentru acela\u015fi efort de clarificare a moralei, fie \u00een leg\u0103tur\u0103 cu aceast\u0103 fabul\u0103, fie \u00een rela\u0163ie cu alte proiecte de fabul\u0103: \u201eFabul\u0103: E un element (protejatul nul)\u201c; \u201eFilosofii de iresponsabilitate\u201c; \u201eFugarii de pericol \u00een \u0163\u0103ri streine\u201c; \u201e\u0162\u0103ranul \u015fi \u00eenmorm\u00e2ntarea frumoas\u0103\u201c; \u201eFierul ro\u015fu la jigodie\u201c; \u201eCartea groas\u0103, ideal de prostie\u201c.
\nE o fabul\u0103 atipic\u0103, \u00een genul arghezian, pentru c\u0103 \u00eencepe cu morala, reluat\u0103 \u00een mai multe comentarii, iar ilustrarea epic\u0103 nu e cursiv\u0103, ci alc\u0103tuit\u0103 din episoade generice, disparate: t\u00e2n\u0103rul dasc\u0103l care bate asurzitor toate tinichelele \u00een mahala ca s\u0103 atrag\u0103 aten\u0163ia asupra lui, dar e dispre\u0163uit \u015fi e considerat un ratat, ceea ce-l determin\u0103 s\u0103 se r\u0103zbune murdar; a doua ipostaz\u0103 e a t\u00e2n\u0103rului care \u201esuci poteca\u201c, schimb\u00e2ndu-\u015fi credin\u0163a \u015fi devenind musulman, \u00een speran\u0163a c\u0103 va ajunge astfel \u00eent\u00e2iul \u015fi c\u0103 va putea vorbi lumii \u201ede sus, de pe geamie\u201c. Ar fi o discu\u0163ie de purtat dac\u0103 versurile amestecate \u00een molozul din finalul celei de-a doua file trebuie introduse sau nu \u00een poem, acolo unde se potrivesc. Adic\u0103: \u201ePutea-n sf\u00e2r\u015fit s\u0103 guste m\u00e2ndrie\/ C\u0103 \u00eei vorbe\u015fte lumii de sus, de pe geamie\u201c \u2013 versuri aflate \u00een afara cursului versifica\u0163iei, pe care le-am preluat \u015fi le-am introdus \u00een ultima strof\u0103, unde am considerat c\u0103 ar fi locul lor normal. E o contribu\u0163ie discutabil\u0103 a editorului (recunosc!). Altfel, ele trebuie notate printre variante sau exerci\u0163ii. Cele mai interesante variante privesc convertirea dasc\u0103lului la legea musulman\u0103: \u201eC\u0103 din Dumitru iese u\u015for \u015fi Mustafa\u201c sau \u201eC\u0103 din botez Ionul se face Mustafa\u201c. \u00cen textul de baz\u0103, Arghezi a preferat versiunea \u201eC\u0103 l-a chemat odat\u0103 Ion \u015fi Mustafa\u201c. Se vede c\u0103 l-a preocupat intens pe poet convertirea \u00een musulman a dasc\u0103lului, pentru c\u0103 pe prima fil\u0103, \u00een col\u0163ul din partea dreapt\u0103 jos, a notat alte cuvinte din aceea\u015fi sfer\u0103: \u201ecadiu, imam, Mahomet, Mustafa, narghilea, islam, calif, hoge\u201c. Manuscrisul sugereaz\u0103 c\u0103 \u015firul metamorfozelor dasc\u0103lului obsedat de \u00eent\u00e2ietate \u015fi suprema\u0163ie ar fi putut continua: \u201e\u015ei pismuie \u015fi mom\u00e2ia care gone\u015fte vr\u0103biile c\u0103 e mai \u00eenalt\u0103\u201c. Am putea considera c\u0103 \u0163inta acestei fabule ar fi emfaza dasc\u0103lului t\u00e2n\u0103r, care, orice chip ar lua (predicator de cartier, imam \u00eenchipuit), alunec\u0103 u\u015for \u00een prostie, pentru c\u0103 nu-\u015fi cunoa\u015fte m\u0103sura sau limitele. Gloria lui r\u0103m\u00e2ne s\u0103 fie \u201e\u00eent\u00e2iul la cursa de m\u0103gari\u201c. \u00cenc\u0103 o variant\u0103 \u00eengropat\u0103 \u00een molozul de \u00eensemn\u0103ri din josul celei de-a doua file pecetluie\u015fte condi\u0163ia moral\u0103 \u015fi intelectual\u0103 a t\u00e2n\u0103rului dasc\u0103l din fabul\u0103: \u201eE ceea ce se nume\u015fte la teatru un ratat\u201c (ideea exist\u0103 \u00een ultimul vers din strofa a \u015fasea).
\nFabula poate fi imaginat\u0103 ca secven\u0163\u0103 versificat\u0103 din cunoscutul \u201eManual de moral\u0103 practic\u0103\u201c (1946) din publicistica arghezian\u0103, ca o prelungire a lui \u015fi o extindere a cazuisticii. Fabulistul Arghezi valorific\u0103 \u015fi \u00eembin\u0103 virtu\u0163ile versifica\u0163iei, predispozi\u0163ia epic\u0103 a poetului cu portretul pamfletar \u015fi sarcasmul moralizator din arsenalul publicistului.<\/p>\n

 <\/p>\n

Elementul<\/strong>
\nDe nu-\u0163i d\u0103 cartea sim\u0163ul a ce \u0163i-e scris s\u0103 po\u0163i
\n\u00cei d\u0103 micimii r\u00e2vna-n\u0103l\u0163\u0103rii peste to\u0163i.<\/p>\n

Un dasc\u0103l t\u00e2n\u0103r vruse s\u0103-\u015fi ias\u0103 din m\u0103sura
\nPe care din n\u0103scare i-o hot\u0103ra f\u0103ptura.
\nUn \u0163oi de minte slab\u0103 \u015fi-l socotea c\u0103-i bute
\nAv\u00e2nd mai multe nule \u00een el de mii sute.<\/p>\n

De nu-l \u00eenva\u0163\u0103 cartea m\u0103sura pe de rost
\n\u00cen schimb \u00eel face m\u00e2ndru, pisma\u015f \u015fi r\u0103u pe prost.
\nCu \u0163\u00e2ra lui de minte \u015fi falnic\u0103-ncrezare
\nM\u0103runt el vrea s\u0103 fie mereu ni\u0163el mai mare.
\n\u00cent\u00e2i o ia pe fa\u0163\u0103 piepti\u015f dar cade jos
\n\u015ei apoi se strecoar\u0103 t\u00e2r\u00e2\u015f mai pe din dos.<\/p>\n

Un tinerel de dasc\u0103l ie\u015fise la b\u0103taie
\nCu ce g\u0103sise-n curte, cu be\u0163e \u015fi v\u0103traie.
\nUn mu\u015fchetar mai bine-narmat nu se putea.
\n\u00ce\u015fi ag\u0103\u0163ase unul la coaps\u0103 de curea,
\nCu altul pus pe um\u0103r, \u00een cap cu coif, o oal\u0103
\nCare st\u0103tuse-n ploaie cr\u0103pat\u0103-n fund \u015fi goal\u0103,
\nDrept plato\u015fe-\u015fi legase de g\u00e2t o tinichea.
\nDe-acuma s\u0103 m\u0103-nfrunte, sunt gata, cine-o vrea!
\nDar cine s\u0103 ia seama ce-ndrug\u0103 o lichea?<\/p>\n

F\u0103cuse g\u0103l\u0103gie un timp \u00een pia\u0163a mare
\nB\u0103t\u00e2nd \u00eentr-o tingire dogit\u0103 cu-o frigare.
\n\u015ei auzindu-i munca \u015fi larma cineva
\nA \u00eentrebat: \u00abcer\u015fe\u015fte cu muzic\u0103, a\u015fa?
\n\u00abBa zice c\u0103 te-njur\u0103 \u00een t\u00e2rg pe dumneata.
\n\u00ab\u015ei-a pus de g\u00e2nd s-ajung\u0103 s\u0103-\u015fi fac\u0103 \u015fi el nume
\n\u00abCu tabla cioc\u0103nit\u0103 pe uli\u0163\u0103, prin lume.
\n\u00abDar cine-l \u00eent\u00e2lne\u015fte \u00eel scuip\u0103 \u015fi b\u0103iatul
\n\u00abSe-alese p\u00e2n\u2019 la urm\u0103 cu-at\u00e2ta, cu scuipatul.\u00bb<\/p>\n

Dar noaptea, f\u0103r\u0103 scule de muzic\u0103 \u015fi arme,
\nVine pe furi\u015fate, tiptil, c\u00e2nd lumea doarme
\n\u015ei-n dreptul u\u015fii tale, pe pragul de intrare,
\nG\u0103seai adev\u0103rata-i din spor fructificare.
\nM\u00e2ndria umilit\u0103 g\u0103sise r\u0103zbunare.
\nDar, \u00een sf\u00e2r\u015fit, b\u0103iatul, pe drumul apucat
\nG\u0103si c\u0103-i ce se chiam\u0103 la teatru un ratat.<\/p>\n

Din tot ce \u00eencercase lipsea mereu ceva
\n\u015ei b\u0103nuia cu ur\u0103 anume ce-i lipsea.
\nE o nimica toat\u0103, un punct, o b\u0103nuial\u0103,
\nDar f\u0103r\u0103 ea \u015fi cartea-nv\u0103\u0163at\u0103 e-o spoial\u0103.
\nO ai, n-o ai? Ea vine
\nDin ne\u015ftiut odat\u0103 cu via\u0163a \u015fi cu tine.
\nVezi, asta nu se-nva\u0163\u0103, c\u0103 n-are nicio carte.
\nE-o zestre, sau ai parte de ea sau nu ai parte.
\nEl \u00eencerc\u0103 morala \u015fi predic\u0103 \u015fi-amvonul
\nDar nimerea al\u0103turi, anapoda, \u015fi tonul.<\/p>\n

Atunci suci poteca \u015fi lipsa lui de vlag\u0103
\nC\u0103t\u0103 s-o-nlocuiasc\u0103 \u015fi golul s\u0103 \u015fi-l dreag\u0103.
\n\u015ei-ar fi schimbat \u015fi legea \u015fi-ar fi-nv\u0103\u0163at deplin
\nCoranul, ca s-ajung\u0103 imam un muezin,
\n\u015ei musulman \u00een toate s-ar fi putut afla
\nC\u0103 l-a chemat odat\u0103 Ion \u015fi Mustafa.
\nC\u0103ci patima-l rosese cumplit oricum s-ajung\u0103
\nTot sus, c\u00e2t mai deasupra, pe-o scar\u0103 c\u00e2t mai lung\u0103.
\nPutea-n sf\u00e2r\u015fit s\u0103 guste m\u00e2ndrie
\nC\u0103 \u00eei vorbe\u015fte lumii de sus, de pe geamie.
\nS-ar mai fi dus s\u0103 cear\u0103 azil \u015fi la scape\u0163i
\nPierz\u00e2nd cu alte drepturi \u015fi dreptul la muste\u0163i.
\n\u015ei c\u0103p\u0103t\u00e2nd livreaua, tr\u0103sur\u0103 \u015fi-arm\u0103sari,
\nAr fi ajuns \u00eent\u00e2iul la cursa de m\u0103gari.<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Manuscrisul intitulat clar Elementul, cuv\u00e2nt subliniat cu o linie (pp. 220-223 \u00een edi\u0163ia de la Arad), cuprinde dou\u0103 file (dintre care a doua e numerotat\u0103 cu 2), cu un scris foarte m\u0103runt, cu creionul. Are numeroase interven\u0163ii (t\u0103ieturi, adaosuri, reformul\u0103ri, note marginale, \u00eensemn\u0103ri de lucru), \u00eenc\u00e2t ofer\u0103 vederii \u00eentregul \u015fantier de crea\u0163ie. Era aproape de… Cite\u0219te mai mult »Fabula prostului fudul. Arghezi aproape inedit<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[11028,12182],"class_list":["post-20545","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-manuscris-arghezi","tag-versuri-inedite-arghezi"],"views":2820,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20545","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20545"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20545\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20545"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20545"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20545"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}