{"id":20541,"date":"2014-09-11T11:52:48","date_gmt":"2014-09-11T09:52:48","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20541"},"modified":"2014-09-11T12:58:25","modified_gmt":"2014-09-11T10:58:25","slug":"memoria-prometeica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/memoria-prometeica\/","title":{"rendered":"Memoria prometeic\u0103"},"content":{"rendered":"

Marta Petreu, Biblioteci \u00een aer liber: oameni, c\u0103r\u0163i, amintiri,<\/em> Editura Polirom, Ia\u015fi, 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Pe scriitoarea, profesoara Marta Petreu, am cunoscut-o pentru prima oar\u0103 \u00een 2013, la o lansare de carte din cadrul T\u00e2rgului Na\u0163ional de Carte Transilvania de la Cluj, undeva la mijlocul lui iunie, c\u00e2nd am vorbit \u00eempreun\u0103 (eu mai mult m-am b\u00e2lb\u0103it), al\u0103turi de Ioan Pop-Cur\u015feu, despre cel mai recent (la momentul respectiv) roman semnat de Ovidiu Pecican. Atunci am ascultat-o pentru prima dat\u0103 vorbind, gest caracteristic, nu despre cartea, ci despre omul din spatele sutelor de pagini, urm\u00e2nd ca la sf\u00e2r\u015fitul aceluia\u015fi an \u201efatidic\u201c s\u0103 primesc onoranta invita\u0163ie de a \u0163ine o rubric\u0103 \u2013 o cronic\u0103 de carte pentru revista domniei sale, prestigioasa revist\u0103 transilv\u0103nean\u0103 Apostrof. P\u0103\u015find crispat, ca \u00eentr-o sal\u0103 de examen, \u00een micul sediu de pe Br\u0103tianu, pu\u0163in mai jos \u015fi vizavi de Conservator, intr\u00e2nd, deci, aici pentru a discuta alte detalii, am fost g\u0103zduit nu doar cu o c\u0103lduroas\u0103 familiaritate (primind mai multe c\u0103r\u0163i), ci \u015fi cu nedisimulat\u0103 \u00eencredere.<\/strong><\/em>
\nCam a\u015fa ar trebui s\u0103 \u00eenceap\u0103 cronica de fa\u0163\u0103, dac\u0103 a\u015f fi preluat, tel quel, metoda Martei Petreu, brevetat\u0103 sau, mai degrab\u0103, \u00eenchegat\u0103 \u00een nu tocmai ultimul ei volum, Biblioteci \u00een aer liber, ap\u0103rut, totu\u015fi, la \u00eenceputul acestui an, volum care a primit nemeritat de pu\u0163in\u0103 aten\u0163ie mediatic\u0103 (simptomatic-prevestitoare fiind, din p\u0103cate pentru mediul academic\/publicistic rom\u00e2nesc, lipsa autorit\u0103\u0163ilor \u015fi sentin\u0163elor de pe ultima copert\u0103), spre deosebire de recenta Asta nu este via\u0163a mea ce \u00eencheie, cel pu\u0163in deocamdat\u0103, seria de autor ini\u0163iat\u0103 de Polirom \u00een urm\u0103 cu trei ani. Un detaliu semnificativ, de altfel, dat\u0103 fiind ranchiuna pe care scriitoarea le-o poart\u0103 cronicarilor rom\u00e2ni (vezi ultimul capitol).
\nArhive apostrofice<\/strong>
\nCu toate acestea, aleg s\u0103 \u00eencep altfel. A\u015f preciza, p\u00e2n\u0103 nu uit, c\u0103 fragmentul (ca titlul de altfel) decupat pentru coperta a patra e destul de \u00een\u015fel\u0103tor \u2013 te face, dac\u0103 n-ai citit (cu aten\u0163ie) volumul, s\u0103 arunci asupra lui niscaiva adjective cu preten\u0163ii, precum borgesian, noician \u015fi mai \u015ftiu eu cum altcumva, cu toate c\u0103 tezele neterminate au ceva din fulger\u0103rile p\u0103ltini\u015fene. O carte, o colec\u0163ie de eseuri, \u00een fond, cu \u015fi despre amintiri, despre vise, despre c\u0103r\u0163i, despre oamenii care le-au scris, dar \u015fi despre idealurile scriitorilor sau, \u00eentr-un cuv\u00e2nt, despre \u201eceva frumos\u201c. Biblioteci \u00een aer liber e, m\u0103rturise\u015fte autoarea \u00een Cuv\u00e2ntul-\u00eenainte, numele unei rubrici al revistei Apostrof, \u201eaceea destinat\u0103 literaturii universale\u201c (rubrica exist\u0103 \u015fi ast\u0103zi).
\nDar s\u0103 cit\u0103m p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t \u2013 \u201e\u00eemi adun, continu\u0103 scriitoarea, o parte din publicistica din anii 1990-2013\u201c. A\u015f zice, dac\u0103 e s\u0103 fac bilan\u0163ul unui traseu intelectual arborescent, c\u0103, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, cartea se \u00eenscrie \u00een acea serie ini\u0163iat\u0103 undeva la mijlocul deceniului trecut prin publicarea celor dou\u0103 volume de conversa\u0163ii (aici adun\u00e2ndu-\u015fi, cel pu\u0163in pentru primul volum, toate interviurile publicate \u00een perioada 1991-2004), urmate \u00eendeaproape de alc\u0103tuirea c\u00e2torva volume (3 la num\u0103r) tematice de confesiuni (cele 10 porunci, \u00een lumea ta\u0163ilor, scriitorul \u015fi trupul s\u0103u \u2013 teme ce, curios, vertebreaz\u0103 o bun\u0103 parte a poeziei optzecistei Marta Petreu: dimensiunea moral\u0103, figura mai mult sau mai pu\u0163in terifiant\u0103 a tat\u0103lui \u015fi, \u00een sf\u00e2r\u015fit, visceralitatea; boala, moartea ori suferin\u0163a, prefigur\u00e2nd o parte din temele ei principale). Iat\u0103 c\u0103 la un interval de 10 ani, nevoia arhiv\u0103rii \u015fi rememor\u0103rii este totu\u015fi resim\u0163it\u0103, nu o dat\u0103 \u00een cheie etic\u0103, de c\u0103tre profesorul de istorie al filosofiei rom\u00e2ne\u015fti, ca nevoia semnal\u0103rii unor evenimente biografic-spirituale. Sunt convins c\u0103 putem citi articolul C\u0103ci a Ta este \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia (din lumea ta\u0163ilor) ca fiind arhetipul portretisticii practicate de eseista clujean\u0103.
\nA cincea genera\u0163ie maiorescian\u0103<\/strong>
\nSigur, nu e un volum de portretistic\u0103, sau nu doar de a\u015fa ceva. Seam\u0103n\u0103, \u00een ceea ce prive\u015fte structura (I. Oameni \u015fi c\u0103r\u0163i, II. C\u0103r\u0163i, III. Teze neterminate, IV. Addenda. Cum po\u0163i scrie cronici literare f\u0103r\u0103 s\u0103 cite\u015fti c\u0103r\u0163ile despre care scrii), cu volumul Simonei Sora, Seinfeld \u015fi sora lui Nabokov, cel din urm\u0103 bucur\u00e2ndu-se \u00eens\u0103 de un ecou critic ceva mai pronun\u0163at. O chestiune de provincialism? Da \u015fi nu. Autoarea n-a fost privat\u0103 de premii ori de traduceri, a\u015fa cum n-a fost ferit\u0103 nici de r\u0103zboaiele lumii noastre (\u015fi de aiurea) culturale. Lucrurile trebuie nuan\u0163ate. Biografismul nu doar c\u0103 formeaz\u0103 o sec\u0163iune central\u0103 a pie\u0163ei mondiale de carte, ci a beneficiat, \u00een ultima vreme, de o serioas\u0103 reflec\u0163ie teoretic\u0103 venind, \u00een principal, dar nu numai, din zona teoriei \u015fi sociologiei literare franceze contemporane. E suficient s\u0103 arunc\u0103m o privire peste sumarul principalelor reviste literare occidentale. Sigur, escaladarea monstruoas\u0103 e rezultatul firesc al unei politici culturale, desf\u0103\u015furate \u00een numele unor valori democratice, precum libertatea sau individualitatea, un gest ce mizeaz\u0103, pe scurt, pe reintegrarea mitologiei literaturii \u00een interiorul vie\u0163ii.
\nRevenind, volumul Martei (de aproape 400 de pagini) imagineaz\u0103 (reclam\u0103) cu real\u0103 pasiune, \u015fi o face pe bun\u0103 dreptate, o descenden\u0163\u0103 august\u0103 ce porne\u015fte taman de la Maiorescu, trece prin Lovinescu, prin Cerchi\u015fti, ajung\u00e2nd, \u00een final, la vechea gard\u0103 a Echinoxului (condus, \u00een Epoca de Aur a anilor \u201870 \u2013\u201980, de amfitrionii Marian Papahagi, Ion Pop, Ion Vartic \u015fi al\u0163ii), prezent\u00e2ndu-se, \u00een consecin\u0163\u0103, ca o adev\u0103rat\u0103, deci complex\u0103, m\u0103rturie de familie emis\u0103 dintr-o pozi\u0163ie paradoxal\u0103, \u00e0 la Georges Didi-Huberman \u2013 o confesiune relevant\u0103 cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t am asistat, la \u00eenceputul anului, la ac\u0163iunile festive de celebrare a Echinoxului. Partizan\u0103, scriitoarea e totu\u015fi critic-deta\u015fat\u0103, fiindc\u0103 are \u00een\u0163elepciunea de a nu aluneca \u00een nostalgie oarb\u0103.
\nPe de o parte, Marta Petreu ne ofer\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 adev\u0103rate capitole de istorie li+terar\u0103, ocazia, din ce \u00een ce mai rar\u0103 azi, de a privi \u00een culisele istoriei \u015fi \u00een ochii celor care au fost, de pild\u0103, Profesorii Clujului de odinioar\u0103, precum Mircea Zaciu, Ion Vlad ori (dup\u0103 capul autoarei, \u015fi nu numai) Adrian Marino, sau, de ce nu, Eroii cet\u0103\u0163ii: I. Negoi\u0163escu \u015fi Nicolae Balot\u0103. Pe de alta, chiar dac\u0103 \u00eel exercit\u0103 cu mici erori, autoarea posed\u0103 un imbatabil sim\u0163 al spectacolului, dovedind c\u0103 indiferent despre ce scrii, acel ceva poate deveni interesant dac\u0103 e bine transcris.
\nRevizitarea unei <\/strong>
\nspecii literare uitate<\/strong>
\nParte a \u201ememoriilor\u201c sau \u201eamintirilor\u201c, portretistica Martei Petreu face parte mai cur\u00e2nd din specia evoc\u0103rii literare, specie confundat\u0103, de cele mai multe ori, cu alte specii, \u00eenrudite ce-i drept, precum m\u0103rturisirea, necrologul ori omagiul. Pe scurt, e vorba despre evocarea vie\u0163ii, personalit\u0103\u0163ii \u015fi, uneori, a operei unor \u00eenainta\u015fi sau contemporani ilu\u015ftri. Evoc\u0103rile Martei Petreu prezint\u0103 o imagine unitar\u0103, o dimensiune uman-existen\u0163ial\u0103 a personalit\u0103\u0163ilor reprezentate. Din aceast\u0103 serie afl\u0103m, printre altele, c\u0103 avem, \u00een cultura rom\u00e2n\u0103, mai multe figuri de dandy dec\u00e2t am fi crezut. Mai mult, sub condeiul poetei, cerchistul Nicolae Balot\u0103 se transform\u0103, \u00een urma rememor\u0103rii aventurilor \u201ecaietului albastru\u201c, \u00eentr-un adev\u0103rat Chiril Meri\u015for. Alteori, autoarea se erijeaz\u0103 \u00eentr-un detectiv particular (vezi primul capitol), construind o fraz\u0103 ritmic\u0103 ce combin\u0103 obiectivitatea savant\u0103 cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura \u2013 un investigator ce traseaz\u0103 paralele insolite, av\u00e2nd, printre altele, mania repeti\u0163iei seduc\u0103toare ori a sintagmei metonimice. Eseurile, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, le putem reduce la urm\u0103torul aper\u00e7u: interesul \u2013 vizavi de imaginea scriitorului \u2013 dep\u0103\u015fit doar de pasiunea fa\u0163\u0103 de figura spiritului creator, completeaz\u0103 inevitabilele confesiuni, m\u0103rturisiri \u015fi dezam\u0103giri (firul autobiografic), semnal\u00e2nd, \u00een acela\u015fi timp, un apetit pantagruelic deturnat prin rezolv\u0103ri trandafirii (\u201eaici afli de toate, inclusiv nota\u0163ii crude, vorbe corosive \u015fi indiscre\u0163ii. De toate, cum afli \u00een via\u0163a \u00eens\u0103\u015fi\u201c).
\nSigur c\u0103 atinge anumite puncte nevralgice ale intelighen\u0163iei autohtone: literaturocentrismul culturii rom\u00e2ne, incomoditatea revizuirilor f\u0103cute pe baze ideologice, transparen\u0163a\/promovarea literaturii rom\u00e2ne peste hotare etc.. Pentru Marta Petreu, atacul la persoan\u0103, polemica \u015fi acuza\u0163ia nefondat\u0103 reprezint\u0103 elemente ale patrimoniului na\u0163ional, la care a\u015f ad\u0103uga, dac\u0103 mi-e permis, fina ironie caragialesc\u0103 \u015fi bagatelizarea auto-depreciativ\u0103 \u00e0 la Cioran. Specialist\u0103 \u00een problemele ideologice ale culturii interbelice rom\u00e2ne\u015fti, pe de o parte, dotat\u0103, pe de alta, cu imagina\u0163ia \u015fi creativitatea unui poet, autoarea demitizeaz\u0103, cu ajutorul instrumentelor istoriei, filosofiei \u015fi logicii, o parte din marotele (fie, realit\u0103\u0163ile!) culturii rom\u00e2ne, instaur\u00e2nd, iat\u0103, o alt\u0103 dictatur\u0103: cea a adev\u0103rului pur \u015fi dur, motiv pentru care a\u015f spune c\u0103, tipologic vorbind, cartea se \u00eenscrie, deloc paradoxal, \u00een ambele tradi\u0163ii ale biografismului (\u00een accep\u0163iunea lui Nigel Hamilton) \u2013 cea comemorativ\u0103 \u015fi cea sceptic\u0103. Din prima decurg acele c\u00e2teva laudatio prezente \u00een volum, iar, din a doua, eseurile ce apar, \u00een mod aparte, \u00een subcapitolul dedicat genera\u0163iei \u201927.
\nUn alt mod de a privi volumul, poate cel mai interesant, vizeaz\u0103 problematica memoriei. Dac\u0103 accept\u0103m ideea conform c\u0103reia literatura e un \u201eloc al memoriei\u201c
\n(P. Nora) \u015fi dac\u0103 privim, prin extensie, oamenii de litere ca fiind \u201epurt\u0103torii memoriei\u201c, atunci Biblioteci \u00een aer liber reprezint\u0103, de ce nu, o \u00eencercare de a recupera \u015fi de a defini o identitate (literar-na\u0163ional\u0103). S\u0103 m\u0103 explic. Dincolo de faptul c\u0103 acoper\u0103 o pat\u0103 alb\u0103 din istoria comunismului rom\u00e2nesc, volumul reprezint\u0103 \u015fi o contra-memorie fa\u0163\u0103 de memoria oficial\u0103, fiindc\u0103 reevaluarea ofer\u0103 vocilor marginalizate acea dimensiune viciat\u0103, printre altele, \u015fi de gen (\u015fi a\u015f re\u0163ine aici, ca exemple similare, doar Tovar\u0103\u015fe de drum. Experien\u0163a feminin\u0103 \u00een comunism, Polirom, Ia\u015fi, 2008) \u2013 un discurs memorial, de cele mai multe ori, ignorat (nu doar la noi). O memorie, a\u015fadar, a celor care au pierdut (pierit, chiar) \u00een fa\u0163a istoriei. Dou\u0103 fenomene \u00eencadreaz\u0103 gestul \u2013 valul postdecembrist al recicl\u0103rii materialelor documentare \u015fi fic\u0163iunea dou\u0103miist\u0103 dedicat\u0103 resemantiz\u0103rii epocii comuniste. Prin urmare, resuscitarea \u00een cheie politic\u0103 a geografiei \u015fi istoriei literare, cu ajutorul unor instrumente de cele mai multe ori sociologice, \u00eenseamn\u0103 rescrierea, revalidarea unor vie\u0163i \u015fi a unor destine colective (exila\u0163i, aresta\u0163i, \u00eenchi\u015fi, deporta\u0163i, tortura\u0163i, condamna\u0163i la moarte).
\nIntelectual de o \u201emai veche cultur\u0103 politic\u0103 liberal-democratic\u0103\u201c, Marta Petreu ne ofer\u0103 o carte splendid\u0103, cu t\u00e2lc, plin\u0103 de curiozit\u0103\u0163i de toate soiurile \u015fi, \u00een primul r\u00e2nd, cu portrete c\u00e2nd nu dramatice, necru\u0163\u0103tor ironice. Iat\u0103-l, de pild\u0103, pe Autorul rom\u00e2n: \u201e\u00cen cultura rom\u00e2neasc\u0103, dac\u0103 e\u015fti autor, dezideratul ideal ar fi acela cu totul irealizabil de a muri ultimul\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Marta Petreu, Biblioteci \u00een aer liber: oameni, c\u0103r\u0163i, amintiri, Editura Polirom, Ia\u015fi, 2014   Pe scriitoarea, profesoara Marta Petreu, am cunoscut-o pentru prima oar\u0103 \u00een 2013, la o lansare de carte din cadrul T\u00e2rgului Na\u0163ional de Carte Transilvania de la Cluj, undeva la mijlocul lui iunie, c\u00e2nd am vorbit \u00eempreun\u0103 (eu mai mult m-am b\u00e2lb\u0103it),… Cite\u0219te mai mult »Memoria prometeic\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[12179,1309],"class_list":["post-20541","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-biblioteci-in-aer-liber","tag-marta-petreu"],"views":1192,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20541","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20541"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20541\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20541"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20541"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20541"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}