{"id":20539,"date":"2014-09-11T11:51:12","date_gmt":"2014-09-11T09:51:12","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20539"},"modified":"2014-09-11T12:57:33","modified_gmt":"2014-09-11T10:57:33","slug":"fiicele-razboiului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/fiicele-razboiului\/","title":{"rendered":"Fiicele r\u0103zboiului"},"content":{"rendered":"

Adriana Babe\u0163i, Amazoanele<\/em>, Editura Polirom, Ia\u015fi, 2013, 744 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Suspectez c\u0103, de\u015fi mult premiat\u0103, Amazoanele Adrianei Babe\u0163i nu a fost \u00eenc\u0103 suficient citit\u0103. Capitul\u00e2nd \u00een fa\u0163a impresionantului op, criticii literari au depus repede armele analizei, c\u0103ci, slav\u0103 Domnului!, o carte at\u00e2t de mare (la propriu, la figurat) te scute\u015fte de prea multe cuvinte. Dar, \u00een spatele t\u0103cerii sau al laudelor conven\u0163ionale, suspiciunea mea este c\u0103 subiectul nu a reu\u015fit s\u0103 aprind\u0103 sc\u00e2nteia interesului pentru prea multe spirite literare. Este vorba, totu\u015fi, despre o carte preponderent de literatur\u0103 comparat\u0103, scris\u0103 \u00eentr-un moment de criz\u0103 al domeniului peste tot \u00een lume, \u015fi \u00eenc\u0103 pe o tem\u0103 de mitologie greco-roman\u0103, care, urm\u0103rit\u0103 tale quale, nu prea dep\u0103\u015fe\u015fte cadrele Rena\u015fterii (\u00een vreme ce interpret\u0103rile ei moderne, \u201eamazonismul stilizat\u201c despre care vorbe\u015fte autoarea, r\u0103m\u00e2n oarecum trase de p\u0103r, chiar dac\u0103 oportune pentru \u00eemprosp\u0103tarea subiectului).<\/strong> <\/em>
\nTotu\u015fi, o carte de \u015fapte sute de pagini despre un subiect minor \u015fi de mic interes \u00een genere constituie mai mult dec\u00e2t o provocare: \u00een cazul de fa\u0163\u0103, pasiunea cu care este scris\u0103, erudi\u0163ia, talentul, gustul pentru detalii sunt capabile s\u0103 transforme o obsesie personal\u0103 \u00eentr-un test pentru receptare \u015fi chiar \u00eentr-o tentativ\u0103 de prognoz\u0103 cu privire la un tip de studii literare care, \u00een opinia mea, pot reprezenta una din pu\u0163inele \u015fanse ale literaturii comparate pe viitor. \u00cen condi\u0163iile epuiz\u0103rii analitice a literaturii clasice, o parcelare \u015fi o specializare at\u00e2t de strict\u0103 a subiectului este, cu siguran\u0163\u0103, o cale sigur\u0103 de a evita pericolul deja-spusului. Iar, dac\u0103 la aceasta se adaug\u0103 \u015fi consultarea tuturor \u015ftiin\u0163elor adiacente care s-au pronun\u0163at asupra temei, premisele originalit\u0103\u0163ii sunt asigurate.
\nVolumul Adrianei Babe\u0163i despre amazoane este rodul unei idei care i-a dat t\u00e2rcoale autoarei vreme de treizeci de ani. Pornind de la o sugestie de studiu despre fort\u0103re\u0163e, ea a visat mai apoi s\u0103 scrie un Pseudo-strategikos, adic\u0103 o carte despre marii viteji din literatura lumii, dar pe parcurs, cu buna intui\u0163ie c\u0103 exhaustivitatea pe o tem\u0103 mic\u0103 (spre foarte mic\u0103) este \u015fi prima condi\u0163ie a profesionalismului \u015fi a reu\u015fitei, a sf\u00e2r\u015fit prin a opera cu un decupaj mult mai redus al acestei teme; ba chiar, f\u0103r\u0103 exagerare, cu un simplu motiv literar: cel al lupt\u0103toarelor femei. A rezultat un studiu care, la nivelul semnifica\u0163iilor, face pandant cu Dandysmul. O istorie, cartea sa din 2004 despre b\u0103rba\u0163ii efemina\u0163i ai culturii europene, \u00eenscriindu-se pe aceea\u015fi linie a temelor secunde ale literaturii clasice, aduse din condei c\u0103tre ariile de interes ale actualit\u0103\u0163ii. C\u0103ci, f\u0103r\u0103 a-\u015fi m\u0103rturisi vreun crez feminist, cu acest nou volum Adriana Babe\u0163i contempl\u0103 o ipostaz\u0103 a autodetermin\u0103rii feminine, chiar dac\u0103 recurge strict la modelul monstruos (\u00een viziunea evilor \u00eendep\u0103rta\u0163i) al amazoanelor. Versurile homerice prin care Hector \u015fi, mai apoi, Telemah, \u00ee\u015fi trimit so\u0163ia, respectiv mama, la \u201ev\u0103tale \u015fi furc\u0103\u201c, cer\u00e2ndu-le s\u0103 lase r\u0103zboiul \u015fi \u201ecuv\u00e2nt\u0103rile\u201c \u00een seama b\u0103rba\u0163ilor, revin ca un laitmotiv discret feminist, fredonat de autoare pe parcursul \u00eentregii c\u0103r\u0163i.
\nCorpusul literar de texte care au servit analizelor este mult mai pu\u0163in consistent dec\u00e2t cel al literaturii dandy, scrutate cu mult\u0103 precizie \u015fi folos academic \u00een urm\u0103 cu un deceniu. M\u0103rturisesc c\u0103 nu \u00een\u0163eleg acest raport de invers\u0103 propor\u0163ionalitate \u00eentre materialul aflat la dispozi\u0163ie \u015fi disponibilit\u0103\u0163ile analitice ale autoarei, dec\u00e2t dac\u0103 accept c\u0103 Amazoanele i-a fost mai apropiat\u0103 suflete\u015fte dec\u00e2t cartea despre dandy. Din p\u0103cate, efortul de a spune totul \u015fi de a stoarce de sensuri materialul precar conduce pe alocuri la repetitivit\u0103\u0163i inutile: autoarea revine deseori la informa\u0163ii \u015fi episoade epice care servesc, \u00een varii momente ale analizei, unei noi perspective asupra subiectului, acesta fiind, de altfel, \u015fi motivul declarat al relu\u0103rii. De exemplu, episodul homeric al luptei lui Ahile cu Pentesileea, preluat de Heinrich von Kleist la \u00eenceputul secolului al XIX-lea \u00eentr-o pies\u0103 de teatru, este probabil \u015fi cel mai citat, servind la incursiuni prin istoria amazoanelor, amazonomahii, stiluri de lupt\u0103 \u015fi dot\u0103ri de arme, vestimenta\u0163ie, eros, canibalism, dar fiind rediscutat extensiv \u015fi \u00een sec\u0163iunea final\u0103 a Paradei, \u00een care sunt analizate zece \u201er\u0103zboinice de neuitat din literatura \u015fi istoria lumii\u201c: Pentesileea, Camila, Velleda, Bradamante, Clorinda, Jeanne d\u2019Arc, Hauteclaire Stassin (prezen\u0163\u0103 \u015ftears\u0103, dar care se bucur\u0103 de simpatia autoarei), Madeleine de Maupin, Orlando \u015fi Albertine. \u00cen ansamblu \u00eens\u0103, autoarea \u00eens\u0103\u015fi, cartografiind prezen\u0163a amazoanelor \u00een literatura lumii, recunoa\u015fte c\u00e2t de pu\u0163ine sunt \u201ecapturile\u201c sale pe durata a secole \u00eentregi de cultur\u0103, f\u0103r\u0103 a se l\u0103sa totu\u015fi descurajat\u0103\u00a0 de minoratul sau dezinteresul ar\u0103tat \u00een mai toate epocile fa\u0163\u0103 de aceast\u0103 tem\u0103.
\nPe de alt\u0103 parte, Amazoanele nu intereseaz\u0103 strict prin valoarea analizelor sale literare (de\u015fi pu\u0163in poate pentru unii, ele r\u0103m\u00e2n pentru mine piesa de rezisten\u0163\u0103 a \u00eentregului). Dimpotriv\u0103, chiar, pentru cititorii care nu \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc pasiunea Adrianei Babe\u0163i pentru epopeile homerice sau pentru Ariosto \u015fi Tasso, dimensiunea \u015ftiin\u0163ific\u0103, de \u201etratat\u201c, a acestui volum, alimenteaz\u0103 simpla curiozitate sau informa\u0163ia ca fapt divers cu recursuri la m\u0103rturii istorice \u015fi geografice din vechime, la descoperiri arheologice \u015fi reprezent\u0103ri artistice de cert\u0103 valoare, dar \u015fi la c\u00e2teva studii de actualitate, ap\u0103rute \u00een Occident. Cu aceste mijloace, autoarea caut\u0103 s\u0103 elucideze \u201emisterul\u201c amazoanelor: au fost ele reale sau \u00eenchipuite? Numele amazoane le prezint\u0103 ca femei f\u0103r\u0103 un s\u00e2n sau ca femei care nu m\u0103n\u00e2nc\u0103 p\u00e2ine (prin urmare carnivore, deci necivilizate)? Aveau origine divin\u0103 sau p\u0103m\u00e2ntean\u0103? \u00ce\u015fi mutilau s\u00e2nul drept prin cauterizare sau prin mastectomie? Poate fi probat\u0103 aceast\u0103 ipotez\u0103? Erau caste sau aprige \u00een iubire? Ucideau b\u0103rba\u0163ii sau doar \u00eei mutilau? Dar propriii fii? Care este locul lor de ba\u015ftin\u0103 \u015fi raportul cu neamurile vechi? Au fost libiene, sauromate, frigiene, caucaziene sau de alte neamuri? Exist\u0103 explica\u0163ii \u201elogico-ra\u0163ionale\u201c, istorice \u015fi antropologice care s\u0103 confirme existen\u0163a lor?
\nToate aceste \u00eentreb\u0103ri, ca \u015fi multe altele, alc\u0103tuind un topos aiuritor de divers, \u00ee\u015fi g\u0103sesc r\u0103spunsul pe sute de pagini, \u00een urma c\u0103rora efortul de sistematizare a surselor conduce totu\u015fi la c\u00e2teva concluzii de interes cultural general: amazoanele au ap\u0103rut \u00een cultura greac\u0103 a Antichit\u0103\u0163ii ca o anomalie, o proiec\u0163ie a feminit\u0103\u0163ii contrar\u0103 sex-rolurilor bine definite din cultura greac\u0103 tradi\u0163ional\u0103. Ca atare, alteritatea lor a fost pus\u0103 pe seama \u201ebarbariei\u201c, iar legendele au proliferat pe seama lor, fiindu-le atribuite obiceiuri dintre cele mai neverosimile. \u00cen termeni \u015ftiin\u0163ifici, grani\u0163a dintre mit \u015fi realitate r\u0103m\u00e2ne incert\u0103, chiar m\u0103rturiile istoricilor \u015fi geografilor din vechime (Herodot, Strabon, Plutarh, Diodor din Sicilia, Filostrat, Arrian \u015f.a.) fiind contaminate de fabula\u0163ie. \u00cen literatura lumii, ele apar, cu foarte mici excep\u0163ii, ca personaje \u201ede fundal\u201c, cel mai adesea \u00een varia\u0163iuni pe marginea episodului mitic al luptei lui Ahile cu Pentesileea, urmat\u0103 de uciderea ei \u015fi de un multspeculat coup de foudre al Peleianului la descoperirea frumosului chip al adversarei ucise. \u00cen cadre similare se decide, cel mai adesea, \u015fi gloria altor amazoane, care devin cunoscute prin \u00eenfruntarea cu eroi faimo\u015fi, de tipul lui Teseu sau Heracles. Niciodat\u0103 \u00eens\u0103, p\u00e2n\u0103 la romanticul Kleist, literatura nu atribuie c\u00e2\u015ftig de cauz\u0103 vreuneia dintre aceste femei \u00een lupta cu un mare erou.
\nCa evolu\u0163ie istorico-literar\u0103, amazoanele propriu-zise dispar odat\u0103 cu sf\u00e2r\u015fitul Antichit\u0103\u0163ii. Stricto sensu, ele mai cunosc un ultim avatar \u00een epopeile Rena\u015fterii, \u00een care modelul antic este explicit, iar problematica belicoas\u0103 \u015fi idealurile eroice \u00eentre\u0163in, fie \u015fi de o manier\u0103 superficial\u0103, un oarecare interes fa\u0163\u0103 de aceste femei. Adriana Babe\u0163i observ\u0103, totu\u015fi, o evolu\u0163ie sentimental\u0103, care este \u00een genere a \u00eentregii Rena\u015fteri, \u00een cazul amazoanelor accentul mut\u00e2ndu-se de la \u00eenfruntarea r\u0103zboinic\u0103 la \u201eduelul amoros\u201c: Tancredi, eroul lui Tasso, o ucide pe Clorinda numai din \u00eent\u00e2mplare, iubirea fa\u0163\u0103 de ea determin\u00e2ndu-l, \u00eentr-o \u00eenfruntare anterioar\u0103, s\u0103 i se predea necondi\u0163ionat, cu pieptul gol. Mentalit\u0103\u0163ile ofer\u0103, desigur, explica\u0163ia schimb\u0103rii. Ulterior Rena\u015fterii, chiar dac\u0103 literatura va mai \u00eenregistra diverse figuri de spadasine, amazoana ca atare dispare definitiv, l\u0103s\u00e2nd loc cel mult unor formule \u00eendulcite, aproximative, de femei voluntare, care, \u00eentr-un fel sau altul, sparg tiparele genului.
\nAmazoanele Adrianei Babe\u0163i sunt subintitulate (\u015fi scrise ca) \u201eo poveste\u201c. Talentul de romancier\u0103 al autoarei transform\u0103 aceast\u0103 carte \u00eentr-o proz\u0103 academic\u0103 unic\u0103, al c\u0103rei principal merit deriv\u0103 din pasiunea citirii \u015fi analizei textului literar vechi. Sub pana sa, texte literare \u00eengropate \u00een praful bibliotecilor \u015fi sub tone de dezinteres studen\u0163esc cap\u0103t\u0103 un aer de mare atractivitate, aduc\u00e2nd, sper, un serviciu inestimabil recitirii literaturii clasice.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Adriana Babe\u0163i, Amazoanele, Editura Polirom, Ia\u015fi, 2013, 744 p.   Suspectez c\u0103, de\u015fi mult premiat\u0103, Amazoanele Adrianei Babe\u0163i nu a fost \u00eenc\u0103 suficient citit\u0103. Capitul\u00e2nd \u00een fa\u0163a impresionantului op, criticii literari au depus repede armele analizei, c\u0103ci, slav\u0103 Domnului!, o carte at\u00e2t de mare (la propriu, la figurat) te scute\u015fte de prea multe cuvinte. Dar,… Cite\u0219te mai mult »Fiicele r\u0103zboiului<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[10448,12178],"class_list":["post-20539","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-adriana-babeti","tag-amazoanele"],"views":1048,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20539","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20539"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20539\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20539"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20539"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20539"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}