{"id":20535,"date":"2014-09-11T11:48:09","date_gmt":"2014-09-11T09:48:09","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20535"},"modified":"2014-09-11T12:57:02","modified_gmt":"2014-09-11T10:57:02","slug":"furtisagul-expansionist","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/furtisagul-expansionist\/","title":{"rendered":"Furti\u015fagul expansionist"},"content":{"rendered":"<p>Poporul rom\u00e2n nu este cunoscut nici pentru ambi\u0163ia imperialist\u0103, nici pentru setea de spa\u0163iu sau pofta de cucerire. Nu exist\u0103 \u00een istoria rom\u00e2nilor exemple majore de \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale altor teritorii, de \u00eenst\u0103p\u00e2nire pe p\u0103m\u00e2nturile altor neamuri \u015fi limbi. Pacifismul rom\u00e2nesc constituie un titlu de glorie pentru aceast\u0103 semin\u0163ie care urm\u0103re\u015fte, programatic parc\u0103, lipsa de glorie. Noi ne-am ap\u0103rat mereu s\u0103r\u0103cia \u015fi nevoile \u015fi neamul, n-am intrat peste al\u0163ii, ne-am v\u0103zut de ale noastre, suntem anti-cuceritori, anti-imperiali\u015fti, anti-expansioni\u015fti. De la Eminescu p\u00e2n\u0103 la Ceau\u015fescu, imperialismul a fost \u00eenfierat drept p\u0103catul capital al marilor puteri, iar noi ne-am definit, \u00een opozi\u0163ie cu ele, drept un popor pa\u015fnic, modest, lini\u015ftit, cump\u0103tat, mul\u0163umit cu grani\u0163ele lui \u201enaturale\u201c. Exist\u0103 o adev\u0103rat\u0103 ideologie privitoare la naturalitatea spa\u0163iului \u201erom\u00e2nesc\u201c \u2013 istoria pare s\u0103 fie doar o emana\u0163ie a geografiei noastre. \u0162ara este prezentat\u0103 ca un organism str\u0103juit de Dun\u0103re \u015fi de Marea Neagr\u0103, articulat de Carpa\u0163i ca de o coloan\u0103 vertebral\u0103, \u201ede la Nistru p\u00e2n la Tisa \/ tot rom\u00e2nu pl\u00e2nsu-mi-s-a\u201c\u2026 Rom\u00e2nul crede despre el c\u0103 a fost aici de c\u00e2nd s-a f\u0103cut lumea, iar ceilal\u0163i au venit la el sau peste el \u015fi nu a avut dec\u00e2t fie s\u0103 le opun\u0103 rezisten\u0163\u0103, s\u0103 \u0163in\u0103 cu um\u0103rul, din interior, u\u015fa patriei \u00eenchis\u0103, fie, ospitalier prin voca\u0163ie, s\u0103-i primeasc\u0103 \u015fi s\u0103-i asimileze. Romanii au venit, turcii au venit, ungurii au venit, ru\u015fii au venit. Noi, rom\u00e2nii, n-am venit, noi \u201eam fost\u201c, noi eram aici, de-ai locului. Chiar \u015fi cotropi\u0163i, ne-am p\u0103strat \u00eentreaga posesiune asupra spa\u0163iului mioritic, internalizat, pe care l-am luat cu noi oriunde ne-au purtat valurile istoriei, oriunde a trebuit s\u0103 ne retragem din calea n\u0103v\u0103lirilor str\u0103ine.<br \/>\nPsihanaliza ne-a \u00eenv\u0103\u0163at \u00eens\u0103 c\u0103 agresivitatea nedesc\u0103rcat\u0103 \u00een exterior se re\u00eentoarce, \u00een forme mai perverse, chiar asupra subiectului \u00een cauz\u0103. Energia nedesc\u0103tu\u015fat\u0103 \u00een afar\u0103 \u00een\u0103untru se de\u015fteapt\u0103. La rom\u00e2ni tendin\u0163ele imperialiste se manifest\u0103 \u00eentr-un registru minor, \u00eentre megie\u015fi, prin ridicole mut\u0103ri ale hotarului, prin violarea spa\u0163iului privat al concet\u0103\u0163eanului \u2013 spa\u0163iu personal, acustic, vizual, olfactiv. Cred c\u0103 fiecare dintre noi a fost m\u0103car o dat\u0103 martorul unei \u00eenaint\u0103ri a domiciliului \u00een spa\u0163iul public \u2013\u00a0 de la apartamentele care cresc \u00een casa sc\u0103rii printr-o mutare subit\u0103 de c\u00e2\u0163iva centimetri a peretelui, garduri vagi, \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u00e2nd strada, p\u00e2n\u0103 la g\u0103inile \u015fi ra\u0163ele care ciugulesc \u00een cel mai lipsit de scrupule stil comunist prin fa\u0163a casei \u015fi prin vecini. Pentru cei mai lipsi\u0163i de curaj exist\u0103 solu\u0163ia expansionismului (de) interior prin spargerea pere\u0163ilor dintre camerele propriului apartament, d\u0103r\u00e2marea u\u015fii de la buc\u0103t\u0103rie, extinderea sufrageriei \u00een balcon \u2013 opera\u0163iuni cunoscute sub numele tehnic de \u201el\u0103rgire\u201c. Muzica dat\u0103 la maximum \u00een urechile vecinilor, nun\u0163ile organizate \u00een mijlocul str\u0103zii, l\u0103tratul mitraliat al pickhammerelor, dar \u015fi tr\u0103nc\u0103neala nesf\u00e2r\u015fit\u0103 \u015fi nesuferit\u0103 a gure\u015filor colocatari, zdr\u0103ng\u0103nitul vaselor, un aspirator pornit \u00een t\u0103cerea nop\u0163ii, claxoanele automobili\u015ftilor \u2013 sunt tot at\u00e2tea exemple de \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale hotarului, de mici \u015fi jalnice cotropiri ale aproapelui, de jefuiri ale spa\u0163iului s\u0103u privat, personal. Energia cuceritoare, agresivitatea cotropitoare se manifest\u0103 la rom\u00e2ni prin ridicole furti\u015faguri expansioniste, printr-un imperialism de apartament, prin guerilla din livad\u0103, printr-un r\u0103zboi desf\u0103\u015furat pe frontul c\u00e2torva centimetri. S\u0103 \u00eentreb\u0103m Institutul Na\u0163ional de Statistic\u0103 c\u00e2tor locuitori din mediul rural le-au r\u0103mas creierii \u00een din\u0163ii greblei vecinului, \u00een eterna disput\u0103 a schimb\u0103rii \u015fan\u0163ului de grani\u0163\u0103. Una dintre operele de referin\u0163\u0103 ale literaturii rom\u00e2ne, studiat\u00e3 decenii de-a r\u00e2ndul de genera\u0163ii de elevi, este Ion, povestea unui \u0163\u0103ran obsedat de fiecare palm\u0103 de p\u0103m\u00e2nt.<br \/>\nObseda\u0163i de p\u0103m\u00e2nt, de p\u0103m\u00e2nturi, de propriet\u0103\u0163i sunt rom\u00e2nii \u015fi ast\u0103zi, astfel c\u0103, dac\u0103 unul dintre ei se \u00eembog\u0103\u0163e\u015fte, nici c\u0103 va pleca \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie \u00een jurul lumii, nici nu se va lupta cu morile de v\u00e2nt \u00een c\u0103utare de aventuri, nici nu-\u015fi va lua o barc\u0103 pentru a pescui cel mai mare pe\u015fte. \u00ce\u015fi va cump\u0103ra propriet\u0103\u0163i, \u00ee\u015fi va construi case, va vrea s\u00e3 de\u0163in\u0103 p\u0103m\u00e2nturi. C\u00e2t mai multe, c\u00e2t mai \u201espa\u0163ioase\u201c, c\u00e2t mai mari! \u015ei oric\u00e2t de enorme ar fi, nu pot totu\u015fi asigura bun\u0103starea psihic\u0103 a proprietarului lor, care, p\u00e2n\u0103 nu ciupe\u015fte ceva, oric\u00e2t de pu\u0163in din spa\u0163iul proxim, se simte ne\u00eemplinit. Uneori \u00ee\u015fi las\u0103 o\u015ftile vegetale s\u0103 \u00eenainteze, t\u0103cut \u015fi discret, spre \u00eentinderea celeilalte cur\u0163i: copaci magnifici ale c\u0103ror coroane se deschid, oferindu-\u015fi protectoratul umbros, de nimeni cerut, unei \u00eentregi provincii din ograda de al\u0103turi; vi\u0163e de vie cu n\u0103zuin\u0163e unioniste, care-\u015fi arunc\u0103 pun\u0163ile boltite peste acoperi\u015ful limitrof. Alteori, dar \u00een acela\u015fi spirit, \u00ee\u015fi dureaz\u0103 o construc\u0163ie str\u00e2ns lipit\u00e3 de gardul sau de corpul cl\u0103dirii al\u0103turate \u2013 de\u015fi aceea\u015fi feud\u0103 se l\u0103\u0163e\u015fte c\u00e2t vezi cu ochii. O strea\u015fin\u0103 \u00ee\u015fi picur\u0103 veninul peste gardul de al\u0103turi\u2026 Un reflector p\u0103trunde prin ferestrele unor oameni dornici de \u00eentunericul binef\u0103c\u0103tor al somnului \u00een care fiecare se retrage, cum zice Heraclit, \u00een lumea sa proprie\u2026.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Poporul rom\u00e2n nu este cunoscut nici pentru ambi\u0163ia imperialist\u0103, nici pentru setea de spa\u0163iu sau pofta de cucerire. Nu exist\u0103 \u00een istoria rom\u00e2nilor exemple majore de \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale altor teritorii, de \u00eenst\u0103p\u00e2nire pe p\u0103m\u00e2nturile altor neamuri \u015fi limbi. Pacifismul rom\u00e2nesc constituie un titlu de glorie pentru aceast\u0103 semin\u0163ie care urm\u0103re\u015fte, programatic parc\u0103, lipsa de glorie.&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/furtisagul-expansionist\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Furti\u015fagul expansionist<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11237],"tags":[12174,12175],"class_list":["post-20535","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-societate","tag-comportamente-sociale-in-romania","tag-obiceiurile-romanului"],"views":1388,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20535","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20535"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20535\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20535"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20535"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20535"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}