{"id":20531,"date":"2014-09-11T11:44:23","date_gmt":"2014-09-11T09:44:23","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20531"},"modified":"2014-09-11T12:56:44","modified_gmt":"2014-09-11T10:56:44","slug":"de-la-tineretea-de-stanga-la-batranetea-tot-de-stanga","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/de-la-tineretea-de-stanga-la-batranetea-tot-de-stanga\/","title":{"rendered":"De la tinere\u0163ea de st\u00e2nga la b\u0103tr\u00e2ne\u0163ea tot de st\u00e2nga"},"content":{"rendered":"

CLAUDE KARNOOUH \u00een dialog cu AURELIAN GIUG\u0102L \u015ei ALEXANDRU H\u00c2N\u0162ARI<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Aurelian Giug\u0103l, Alexandru H\u00e2n\u0163ari:<\/strong> A\u0163i fost membru \u00een Partidul Comunist Francez. Ce \u00eel determina pe un t\u00e2n\u0103r francez s\u0103 intre \u00een Partidul Comunist \u00een anii \u201950?<\/strong><\/em>
\nClaude Karnoouh:<\/strong> \u00cen 1957 se \u00eent\u00e2mpla\u2026 Atunci am f\u0103cut pasul c\u0103tre organiza\u0163ia de tineret a Partidului Comunist. \u00cen 1956, Fran\u0163a se afla sub spectrul unor greve impresionante, de la mi\u015fc\u0103rile populare \u00eempotriva patronatului p\u00e2n\u0103 la amplele manifesta\u0163ii \u00eempotriva NATO. Simultan, se afla \u00een plin\u0103 desf\u0103\u015furare r\u0103zboiul colonial francez din Algeria, r\u0103zboi \u00eenceput quasi-imediat dup\u0103 sf\u00e2r\u015fitul celui din Vietnam \u2013 rebeliunea algerienilor a \u00eenceput pe 1 noiembrie 1954 (S\u0103rb\u0103toarea Tuturor Sfin\u0163ilor). Pe de alt\u0103 parte, doi unche\u015fi de-ai mei erau militan\u0163i comuni\u015fti. Ei m-au dus la ni\u015fte \u00eent\u00e2lniri ale comuni\u015ftilor. \u00cen familia mea, mama era socialist\u0103, extrem de atent\u0103 la situa\u0163ia muncitorilor, atent\u0103 la soarta oamenilor c\u0103zu\u0163i, a oamenilor depriva\u0163i economic, pe scurt a celor care sufereau. Mai mult, ea avea un frate care murise \u00een R\u0103zboiul Civil din Spania \u00een brigada interna\u0163ional\u0103 comunist\u0103. Eram dintr-o familie iacobin\u0103 de emigran\u0163i ce integraser\u0103 valorile Republicii Franceze, care erau \u015fi valorile iacobine. P\u0103rin\u0163ii mei aveau un sim\u0163 extrem de puternic al valorilor morale republicane. Erau at\u00e2t de impregna\u0163i de republicanismul francez \u00eenc\u00e2t refuzau s\u0103 vorbeasc\u0103 \u00een cas\u0103 (cu mine \u015fi cu sora mea) \u00een limba\/ limbile materne (tat\u0103l meu avea dou\u0103 limbi materne, german\u0103 \u015fi rus\u0103, mama avea ca limb\u0103 matern\u0103 poloneza). Nu voiau s\u0103 ne vorbeasc\u0103 dec\u00e2t \u00een francez\u00e3. Prin urmare, limbile str\u0103ine \u00eenv\u0103\u0163ate de mine \u015fi sora mea au fost pu\u0163in deprinse \u00een conversa\u0163iile de acas\u0103. P\u0103rin\u0163ii mei, c\u00e2nd nu voiau s\u0103 \u00een\u0163elegem ceva, vorbeau \u00een german\u0103. Tat\u0103l meu ar fi putut s\u0103 vorbeasc\u0103 rusa, dar mama mea nu dorea s\u0103 asculte limba rus\u0103. \u015ei nici tata poloneza. Pentru tat\u0103l meu, dup\u0103 Fran\u0163a, pentru care a f\u0103cut armata \u015fi a fost cinci ani prizonier \u00een Germania, lumea era zugr\u0103vit\u0103 \u00een tonalit\u0103\u0163i ruse \u015fi germane.
\n\u00cen plus, liceul meu (\u00een 1956 eram \u00een clasa a X-a) era unul de st\u00e2nga foarte bine cunoscut la Paris. Purta numele unui erou al Rezisten\u0163ei, Jacques Decour, membru al Partidului Comunist, executat de nem\u0163i ca ostatic \u00een 1942. \u00cen fiecare an, unul dintre profesorii no\u015ftri ne citea ultima scrisoare, una profund emo\u0163ionant\u0103, a eroului Decour. Prin urmare, atmosfera era una incandescent\u0103. Adaug faptul c\u0103 tocmai citisem primele c\u0103r\u0163i despre cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial \u015fi r\u0103zboiul colonial din Indochina. Pe scurt, iat\u0103 ingredientele adeziunii mele la tineretul comunist francez.<\/p>\n

A.G., A.H.: \u00cen ce consta via\u0163a de activist comunist \u00een perioada anilor \u201950<\/em><\/strong>
\nC.K.:<\/strong> Reflec\u0163ia teoretic\u0103 asupra principiilor marxismului, preg\u0103tirea manifesta\u0163iilor \u00eempotriva r\u0103zboiului din Algeria, manifesta\u0163iile pro-muncitore\u015fti, orele la \u015fcoala de partid (asta s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi un pic mai t\u00e2rziu). Iat\u0103 un fel de \u015fcoal\u0103 a vie\u0163ii… Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, ne b\u0103team la liceu. \u00cemi aduc aminte c\u0103 am fost dat afar\u0103 o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de la liceu pentru c\u0103, \u00eempreun\u0103 cu un prieten, ne-am dus \u00een laboratorul de chimie \u015fi am luat extinctoarele de incendiu, iar la poarta liceului, unde se purtau lupte, le-am folosit \u00eempotriva fasci\u015ftilor.<\/p>\n

A.G., A.H.:Existau \u00een liceu \u015fi colegi fasci\u015fti?<\/em><\/strong>
\nC.K.:<\/strong> Da, da, fasci\u015fti virulen\u0163i erau destui. Erau nostalgici ai regimului P\u00e9tain, favorabili unui colonialism orb.<\/p>\n

A.G., A.H.: Deci filia\u0163ia dumneavoastr\u0103 comunist\u0103 implic\u0103 trei surse, educa\u0163ia \u015fcolar\u0103, vremurile tulburi din epoc\u0103 \u015fi familia. \u00cen perioada postbelic\u0103, partidele comuniste au \u00eenregistrat succese electorale importante \u00een Fran\u0163a \u015fi Italia. De ce \u00een lumea anglo-saxon\u0103 nu s-a \u00eent\u00e2mplat acela\u015fi lucru?<\/em><\/strong>
\nC.K.:<\/strong> S\u0103 \u015fti\u0163i c\u0103 acesta este mai mult un cli\u015feu dec\u00e2t o realitate (\u015fi m\u0103 refer aici \u00een principal la Statele Unite). Partidul Comunist din SUA era destul de puternic. Criza din anii \u201930 a fost fundamentul pentru unele greve de-a dreptul insurec\u0163ionale (for\u0163ele de represiune ale statului american le-au nimicit pur \u015fi simplu). Gloria lui Douglas MacArthur \u00ee\u015fi trage seva at\u00e2t din r\u0103zboiul \u00eempotriva japonezilor, dar \u015fi din efortul de reprimare a grevi\u015ftilor.<\/p>\n

A.G., A.H.: Asta se \u00eent\u00e2mpla \u00eenainte de r\u0103zboi…<\/em><\/strong>
\nC.K.:<\/strong> Da, \u00eenainte de r\u0103zboi, \u00een anii \u201930, \u00een timpul lui Roosevelt. Roosevelt a fost solu\u0163ia capitalului american pentru stoparea unei st\u0103ri pre-revolu\u0163ionare. Armata \u015fi poli\u0163ia au fost instrumentele utile ale nimicirii grevi\u015ftilor. Au fost mul\u0163i mor\u0163i, oameni interna\u0163i \u00een lag\u0103re de munc\u0103, \u00een fine, tot e\u015fafodajul ce rezult\u0103 din violen\u0163a poli\u0163ieneasc\u0103 \u015fi reprimare. Ca o parantez\u0103, un bun film av\u00e2nd ca tem\u0103 turbulen\u0163ele sociale, f\u0103cut ceva mai t\u00e2rziu totu\u015fi, \u00een 1954, este Salt of the Earth (regizor Herbert
\nJ. Biberman). Prin urmare, ca s\u0103 r\u0103spund la \u00eentrebarea dumneavoastr\u0103, a\u015f zice c\u0103 cel pu\u0163in \u00een cazul american nu putem vorbi despre o anemie a mi\u015fc\u0103rilor de st\u00e2nga. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 1 Mai s-a n\u0103scut \u00een America, mi\u015fcarea anarhist\u0103 a fost una ampl\u0103, reprimat\u0103 \u00eens\u0103 zdrav\u0103n de for\u0163ele de represiune (dup\u0103 1945 st\u00e2nga radical\u0103 american\u0103 a \u00eencetat s\u0103 mai existe). \u00cen Marea Britanie lucrurile sunt pu\u0163in diferite. \u00cen Anglia, \u00eentr-o \u0163ar\u0103 stratificat\u0103 social ca \u00een sistemul castelor, mi\u015fcarea sindical\u0103 a social-democra\u0163ilor le-a predat muncitorilor lec\u0163ia legalit\u0103\u0163ii. Au fost \u015fi greve importante din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, dar, all in all, respectarea legalit\u0103\u0163ii a fost norma.<\/p>\n

A.G., A.H.: Au fost mi\u015fc\u0103rile de st\u00e2nga radicale sufocate de autorit\u0103\u0163i \u00een perioada postbelic\u0103?<\/em><\/strong>
\nC.K.:<\/strong> Desigur. \u00cen anumite \u0163\u0103ri mai mult, \u00een altele mai pu\u0163in. Spre exemplu, \u00een Anglia, p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul anilor \u201960, odat\u0103 cu dezertarea lui Kim Philby, presiunea \u00eempotriva comuni\u015ftilor a fost una sus\u0163inut\u0103. Au fost comuni\u015fti din cercul lui Philby, lucr\u00e2nd ca diploma\u0163i la Washington, care l-au avertizat pe Castro de invazia din Golful Porcilor.<\/p>\n

A.G., A.H.: Ce impact a avut statul bun\u0103st\u0103rii asupra mi\u015fc\u0103rilor radicale de st\u00e2nga?<\/em><\/strong>
\nC.K.:<\/strong> Domnule, statul comunist ca model ideal e welfare state. Dac\u0103 nu a fost welfare state unde s-a instalat la \u00eenceput comunismul, asta nu se datoreaz\u0103 modelului ideal gre\u015fit, este vorba mai degrab\u0103 de condi\u0163iile obiective ale situa\u0163iei istorice: r\u0103zboi civil \u015fi lupta extern\u0103 \u00eempotriva \u0163\u0103rii. Welfare state-ul a fost dintotdeauna idealul comuni\u015ftilor, nu a fost niciodat\u0103 idealul capitali\u015ftilor. Idealul capitalismului a fost \u015fi va r\u0103m\u00e2ne c\u00e2\u015ftigul maximal \u00een timpul cel mai scurt. C\u0103 s-a adaptat la unele situa\u0163ii istorice concrete este evident, cum s-a \u00eent\u00e2mplat cu New Deal-ul lui Roosevelt \u015fi New Frontier a lui Kennedy.<\/p>\n

A.G., A.H.: Bun, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 welfare state nu \u00eenseamn\u0103 altceva dec\u00e2t un capitalism soft?<\/em><\/strong>
\nC.K.:<\/strong> Da, ave\u0163i dreptate. John Maynard Keynes nu critic\u0103 baza capitalismului. Keynes \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eempace munca salaria\u0163ilor cu capitalul, \u00eentr-un fel \u00een care salaria\u0163ii nu vor apela la lupta de clas\u0103. Capitalul \u015ftie s\u0103 redistribuie at\u00e2t c\u00e2t este nevoie pentru a fi lini\u015fte \u2013 rezult\u0103 consumerism. Aristocratul Keynes nu a fost un socialist. Teoria lui se na\u015fte dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial \u015fi dup\u0103 apari\u0163ia URSS. \u00cen plus, americanii erau profund anticomuni\u015fti. Nici nu v\u0103 pute\u0163i \u00eenchipui c\u00e2t de anticomuni\u015fti erau americanii dup\u0103 1919.<\/p>\n

A.G., A.H.: S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 v\u00e2n\u0103toarea de comuni\u015fti nu l-a ocolit nici pe marele Charlie Chaplin. <\/em><\/strong>
\nC.K.:<\/strong> Chaplin nu era un comunist, era foarte simpatic, dar nu era comunist. Un mare umanist da, dar nu un comunist. Maccarthi\u015ftii \u00een schimb erau o band\u0103 de lichele.<\/p>\n

A.G., A.H.: C\u00e2t de mult a \u00eensemnat Planul Marshall pentru redresarea economic\u0103 a Europei de dup\u0103 r\u0103zboi?<\/em><\/strong>
\nC.K.:<\/strong> Post factum, putem vorbi de trei aspecte importante. \u00cen primul r\u00e2nd, planul de ajutorare a avut scopul de \u00eengenunchiere a Europei printr-un \u00eemprumut pe datorie (banii nu au fost da\u0163i gratis). Al doilea aspect, prin absorb\u0163ia unui mare num\u0103r de muncitori care participau la reconstruc\u0163ie, s-a domolit sentimentul de criz\u0103 care domina \u00een Europa dup\u0103 un r\u0103zboi absolut devastator. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, pentru a se impune ideologia \u015fi valorile culturale americane \u00een Europa. Fiecare dolar \u00eemprumutat \u00eengloba o p\u0103rticic\u0103 de propagand\u0103 american\u0103.<\/p>\n

A.G., A.H.: Putem considera planul ca un precursor al FMI-ului? <\/em><\/strong>
\nC.K.:<\/strong> Putem s\u0103-i spunem \u015fi a\u015fa. Mai degrab\u0103 a fost o inova\u0163ie inteligent\u0103 american\u0103, g\u00e2ndit\u0103 ca un instrument de domina\u0163ie economic\u0103 \u015fi a culturii politice anglo-saxone. Coca-Cola ca simbol cultural. S-a \u00eencercat evitarea situa\u0163iei complicate de dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial.<\/p>\n

A.G., A.H.: A existat un Plan Marshall \u015fi pentru \u0163\u0103rile din centrul \u015fi estul Europei?<\/em><\/strong>
\nC.K.:<\/strong> Bine\u00een\u0163eles, i s-au propus bani \u015fi lui Stalin. I-a refuzat cu obstina\u0163ie, din cauza faptului c\u0103 asta nu era filantropie, era big business geopolitic.<\/p>\n

A.G., A.H.: Mut\u00e2nd planul un pic, cum vede\u0163i China comunist\u0103 contemporan\u0103? Este un stat leninist de succes?<\/em><\/strong>
\nC.K.:<\/strong> Nu stat comunist, stat leninist de succes e foarte bine spus. Un stat leninist de succes este un NEP realizat p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t. China practic\u0103 un mimetism occidental \u00eenfrico\u015f\u0103tor. Pe de alt\u0103 parte, exist\u0103 o m\u00e2ndrie culturalo-politic\u0103 f\u0103r\u0103 echivalent. Exist\u0103 aceast\u0103 poveste dintre Malraux \u015fi Mao. Malraux l-a \u00eentrebat pe Mao: \u201edomnule pre\u015fedinte, pute\u0163i s\u0103-mi spune\u0163i ce g\u00e2ndi\u0163i despre revolu\u0163ia francez\u0103?\u201c. \u201eDomnule ministru, e un pic prea devreme s\u0103 ne pronun\u0163\u0103m\u201c, i-a r\u0103spuns Mao. Exemplul Chinei ne arat\u0103 c\u0103 nu putem s\u0103 prognoz\u0103m niciodat\u0103 viitorul. Puteam s\u0103 g\u00e2ndim, acum patruzeci de ani, suprema\u0163ia economic\u0103 a Chinei? Evident nu. Este dovada c\u0103 istoria, viitorul, cum spunea Heidegger, nu are fa\u0163\u0103. Asta e libertatea uman\u0103.<\/p>\n

A.G., A.H.: Cumva China va \u00eencerca s\u0103 se impun\u0103 deopotriv\u0103 economic \u015fi ideologic?<\/em><\/strong>
\nC.K.:<\/strong> Ideologic nu, geopolitic \u015fi economic da. Nu se poate dezvolta \u00een continuare dac\u0103 nu \u00ee\u015fi va dezvolta capacit\u0103\u0163ile militare, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t SUA \u00eencearc\u0103 s\u0103 blocheze China. A\u015fa de exemplu, China este blocat\u0103 \u00een Sudan (inventarea Sudanului de Sud), \u00een Darfur \u015fi \u00een alte state din Africa. China a reg\u00e2ndit o alian\u0163\u0103 puternic\u0103 cu Rusia, o alian\u0163\u0103 ce include \u015fi Iranul. Jocul geopolitic este foarte complicat. Nu \u015ftiu ce va face India, spre exemplu. India a fost aliata Rusiei \u00eempotriva Chinei. Acum Rusia \u015fi China sunt \u00eempreun\u0103. Ce va face India? Dac\u0103 va alege China, ei bine atunci rezult\u0103 o alian\u0163\u0103 uria\u015f\u0103 (cu peste 3 miliarde de oameni) China-Rusia-India. Mai mult, se preg\u0103te\u015fte o contrapondere pentru FMI, o banc\u0103 \u00eentre \u0163\u0103rile BRIC plus Iranul.<\/p>\n

A.G., A.H.: Care crede\u0163i c\u0103 este miza geopolitic\u0103 american\u0103 acum?<\/em><\/strong>
\nC.K.:<\/strong> S\u0103-\u015fi apere interesele. F\u0103r\u0103 discu\u0163ie, America este \u00eenc\u0103 prima putere militar\u0103 \u015fi \u015ftiin\u0163ific\u0103 din lume. Asta nu va dura la infinit. La un moment dat istoria va face o torsiune.<\/p>\n

A.G., A.H.: De ce crede\u0163i c\u0103 ru\u015filor nu le-a reu\u015fit schimbarea de macaz, iar chinezilor da?<\/em><\/strong>
\nC.K.:<\/strong> Ru\u015filor nu le-a reu\u015fit pentru c\u0103, \u00een opinia mea, a fost o mare tr\u0103dare \u00een Uniunea Sovietic\u0103, nu o tr\u0103dare conspira\u0163ionist\u0103, ci o tr\u0103dare spiritual\u0103, \u00een sensul \u00een care tipii ad\u0103pa\u0163i la sursa modernismului, a neoliberalismului au fost ca ni\u015fte copii fascina\u0163i de o juc\u0103rie, \u015fi juc\u0103ria s-a chemat pia\u0163a.<\/p>\n

A.G., A.H.: S\u0103 fie \u015fi o diferen\u0163\u0103 de anvergur\u0103 a liderilor, Deng Xiaoping fa\u0163\u0103 de Gorbaciov?<\/em><\/strong>
\nC.K.:<\/strong> A, da, Gorbaciov a fost un cretin, un cretin \u015fi jum\u0103tate. Deng Xiaoping a fost un adev\u0103rat g\u00e2nditor politic. Gorbi era un \u0163\u0103r\u0103noi rus care, primit \u015fi flatat \u00een America de Reagan, \u00een Marea Britanie de Thatcher, \u015fi-a pierdut min\u0163ile. A crezut \u00een vorbele lor bune. C\u00e2nd \u015fi-a dat seama c\u0103 Rusia pierde, era prea t\u00e2rziu. C\u00e2nd s-a bombardat Duma din ordinul lui Boris El\u0163\u00een era o lovitur\u0103 de stat, pur \u015fi simplu o lovitur\u0103 de stat.<\/p>\n

A.G., A.H.: Sunte\u0163i de acord cu Putin c\u0103 dezmembrarea URSS-ului a fost cea mai mare tragedie geopolitic\u0103 a secolului XX?<\/em><\/strong>
\nC.K.:<\/strong> Cea mai mare tragedie politic\u0103 \u015fi geopolitic\u0103 a secolului XX a fost apari\u0163ia \u015fi \u00eenfr\u00e2ngerea Germaniei naziste, un r\u0103zboi care i-a costat pe sovietici via\u0163a a 28 de milioane de mor\u0163i, deopotriv\u0103 militari \u015fi civili! Este modul \u00een care Germania \u015fi-a pierdut puterea. Are putere \u015fi acum, una sub umbrela american\u0103, dar numai sub umbrela american\u0103. Da, aceasta este o mare tragedie geopolitic\u0103. Cu nazismul \u015fi banda sa de criminali s-a schimbat situa\u0163ia etnico-comunitar\u0103 a Europei Centrale \u015fi Orientale. Europa s-a sinucis odat\u0103 cu cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial.<\/p>\n

A.G., A.H.: C\u00e2nd spune\u0163i sinucidere v\u0103 referi\u0163i la faptul c\u0103 Europa \u015fi-a pierdut superioritatea politic\u0103 \u015fi economic\u0103 \u00een fa\u0163a SUA?<\/em><\/strong>
\nC.K.:<\/strong> Nu numai la asta m\u0103 refer. S-a pierdut leadership-ul cultural, tehnologic.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

CLAUDE KARNOOUH \u00een dialog cu AURELIAN GIUG\u0102L \u015ei ALEXANDRU H\u00c2N\u0162ARI     Aurelian Giug\u0103l, Alexandru H\u00e2n\u0163ari: A\u0163i fost membru \u00een Partidul Comunist Francez. Ce \u00eel determina pe un t\u00e2n\u0103r francez s\u0103 intre \u00een Partidul Comunist \u00een anii \u201950? Claude Karnoouh: \u00cen 1957 se \u00eent\u00e2mpla\u2026 Atunci am f\u0103cut pasul c\u0103tre organiza\u0163ia de tineret a Partidului Comunist.… Cite\u0219te mai mult »De la tinere\u0163ea de st\u00e2nga la b\u0103tr\u00e2ne\u0163ea tot de st\u00e2nga<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[12167,12168,12169],"class_list":["post-20531","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-claude-karnoouh-interviu","tag-economie-siideologie","tag-miza-geopolitica-americana"],"views":2737,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20531","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20531"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20531\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20531"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20531"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20531"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}