{"id":20525,"date":"2014-09-11T11:34:52","date_gmt":"2014-09-11T09:34:52","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20525"},"modified":"2014-09-11T11:34:52","modified_gmt":"2014-09-11T09:34:52","slug":"optimism-sau-pesimism-de-comanda","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/optimism-sau-pesimism-de-comanda\/","title":{"rendered":"Optimism sau pesimism de comand\u0103"},"content":{"rendered":"<p>De\u015fi ar fi trebuit s\u0103 discute strategia de dup\u0103 \u00eencheierea r\u0103zboiului din Afganistan, summit-ul NATO de la Newport-\u0162ara Galilor (4 \u015fi 5 septembrie) s-a dedicat exclusiv crizei din Ucraina. Cu o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eenainte de deschiderea lucr\u0103rilor, ziarul britanic The Guardian dezv\u0103luia c\u0103, \u00een condi\u0163iile crizei din Ucraina,\u00a0 Statele Unite, Marea Britanie, Polonia \u015fi \u0162\u0103rile Baltice se pronun\u0163\u0103 pentru crearea de noi baze militare \u00een Europa de Est. O pozi\u0163ie rezervat\u0103, opus\u0103 dup\u0103 unii, ar fi avut-o Germania, Fran\u0163a, Italia, Spania \u015fi Grecia. Permanente sau mobile, noile baze\u00a0 vor fi amplasate \u00een Europa de Est. Tensiunea se acumuleaz\u0103 de la o zi la alta. Printr-o propagand\u0103 inflamat\u0103, autorit\u0103\u0163ile de la Kiev \u00eentre\u0163in ideea c\u0103 Ucraina este invadat\u0103 de ru\u015fi, cer arme \u015fi ajutorul NATO. Dac\u0103 li s-ar da ascultare, r\u0103zboiul ar izbucni peste noapte. Pre\u015fedintele Obama a precizat c\u0103 Ucraina nu este membr\u0103 a Alian\u0163ei \u015fi eventuala invocare a art. 5 al Cartei pentru o angajare militar\u0103 este exclus\u0103. La r\u00e2ndul ei, cancelarul Angela Merkel s-a opus furniz\u0103rii de armament Kievului, consider\u00e2nd c\u0103 solu\u0163ia crizei nu este una militar\u0103. Fran\u0163a, Marea Britanie, Italia, Belgia, Spania sus\u0163in aceea\u015fi tez\u0103. Declara\u0163iile belicoase venite de la Kiev \u015fi contrate prompt pe acela\u015fi ton de Moscova \u00eempiedic\u0103 o apropiere a perspectivei imediate: va fi sau nu va fi r\u0103zboi? Optimi\u015ftii consider\u0103 c\u0103 nu este \u00eentins\u0103 suficient coarda; pesimi\u015ftii\u00a0 cred c\u0103 este destul.<br \/>\n<strong>Criza din Ucraina impune <\/strong><br \/>\n<strong>modificarea politicii de <\/strong><br \/>\n<strong>ap\u0103rare a NATO<\/strong><br \/>\nP\u00e2n\u0103 se vor \u00een\u0163elege \u2013 dac\u0103 se vor \u00een\u0163elege \u2013 Poro\u015fenko \u015fi Putin, liderii statelor membre NATO socotesc necesar\u0103 modificarea politicii de ap\u0103rare \u00een Europa \u015fi ini\u0163ierea unor m\u0103suri de \u00eent\u0103rire a securit\u0103\u0163ii statelor est-europene. Dup\u0103 The Guardian,\u00a0 ziarul bine informat\u00a0 Frankfurter Allgemeine Zeitung anun\u0163a c\u0103 NATO va instala baze militare \u00een cinci state din Europa de Est, printre care se afl\u0103 \u015fi Rom\u00e2nia. Reac\u0163ia Moscovei nu a \u00eent\u00e2rziat. Pre\u015fedintele Putin a lansat teza cre\u0103rii de \u201estructuri de stat\u201c pentru protejarea popula\u0163iei proruse din sudul Ucrainei. Firesc, exper\u0163ii au tras concluzia c\u0103 pre\u015fedintele rus a f\u0103cut un pas \u00eenainte pe calea sprijinirii mi\u015fc\u0103rii secesioniste puternic \u00eentre\u0163inut\u0103 de Moscova dup\u0103 anexarea Crimeii. Ministrul rus de Externe Lavrov a \u201ecorectat\u201c rapid interpretarea declara\u0163iei lui Putin pun\u00e2nd pe seama traducerii inadecvate a declara\u0163iei: sintagma folosit\u0103 de pre\u015fedinte a fost tradus\u0103 \u00een francez\u0103 prin \u201estructuri de stat\u201c, dar \u00een rus\u0103 are \u015fi \u00een\u0163elesul de \u201eorganizare de stat\u201c, \u201evia\u0163\u0103 de stat\u201c sau \u201eguvernan\u0163\u0103\u201c. Cum s\u0103 deslu\u015fim semantica politic\u0103 a Kremlinului? Este un joc de cuvinte nevinovat?<br \/>\nEste devreme s\u0103 se fac\u0103 o analiz\u0103 a hot\u0103r\u00e2rilor luate la ultima reuniune a NATO, de\u015fi spiritul acestora a fost clar: sanc\u0163iuni \u00eempotriva Moscovei, m\u0103suri adecvate pentru cre\u015fterea securit\u0103\u0163ii statelor din vecin\u0103tatea Rusiei, crearea unei for\u0163e rapide de interven\u0163ie, modificarea politicii de ap\u0103rare a Alian\u0163ei. Unii dintre doctrinarii occidentali consider\u0103 c\u0103 Rusia nu are mijloacele necesare s\u0103-\u015fi \u00eemplineasc\u0103 ambi\u0163iile pentru a redeveni o mare putere mondial\u0103; dar, pentru c\u0103 are astfel de ambi\u0163ii, este necesar s\u0103 i se aplice sanc\u0163iuni din ce \u00een ce mai dure. Este o tez\u0103 care va intra \u00een arsenalul confrunt\u0103rilor apropiate anun\u0163ate de un al doilea val al R\u0103zboiului Rece.<br \/>\n<strong>Exist\u0103 \u015fi un r\u0103zboi <\/strong><br \/>\n<strong>al declara\u0163iilor<\/strong><br \/>\nImplicarea Rusiei \u00een conflictul intern din Ucraina nu trebuie demonstrat\u0103. O recunoa\u015fte chiar Moscova. Dar se poate vorbi de o invazie, a\u015fa cum pretinde Kievul? La Berlin, Washington \u015fi Paris, scrie ziarul Le Monde, cuv\u00e2ntul \u201einvazie\u201c este evitat.\u00a0 Pre\u015fedintele Obama a folosit sintagma \u201eincursiunea rus\u0103\u201c. La reuniunea cu diploma\u0163ii francezi, pre\u015fedintele Hollande a fost la fel de prudent: \u201eDac\u0103 se va adeveri c\u0103 solda\u0163ii ru\u015fi sunt prezen\u0163i pe teritoriul ucrainean, aceasta va fi, bine\u00een\u0163eles, intolerabil \u015fi inadmisibil\u201c.\u00a0 Leningr\u0103dean, pre\u015fedintele Putin \u00ee\u015fi aduce aminte de blocada suportat\u0103 de ora\u015ful \u00een care s-a n\u0103scut \u00een timpul celui de Al Doilea R\u0103zboi Mondial, \u00eei acuz\u0103 pe ucrainenii proeuropeni de nazism, iar Occidentul de inten\u0163ia de a \u00eencercui Rusia. Chiar a comparat unul dintre asediile armatei ucrainene asupra Done\u0163kului cu blocada Leningradului. Analogiile istorice sunt interesante atunci c\u00e2nd contribuie la reflec\u0163ie, dar sunt cu totul dezastruoase c\u00e2nd servesc la justificarea unor fapte oarecare, afirm\u0103 \u00een context Fran\u00e7ois Heisbourg, pre\u015fedintele Institutului Interna\u0163ional pentru Studii Strategice.<br \/>\nKievul are responsabilit\u0103\u0163ile lui pentru degradarea rela\u0163iilor cu Rusia. C\u00e2nd pre\u015fedintele Poro\u015fenko anun\u0163a invazia tancurilor ruse\u015fti, un\u00a0 corespondent occidental s-a deplasat \u00een Donbas, fieful separati\u015ftilor, de unde informa c\u0103 insurgen\u0163ii sunt cet\u0103\u0163eni ucraineni, nu ru\u015fi, \u015fi c\u0103 nu a g\u0103sit tancurile de care se vorbea. Nu este exclus, ad\u0103uga\u00a0 acesta, ca Putin s\u0103-\u015fi r\u00e2d\u0103 \u00een barb\u0103 de isteria provocat\u0103 de autorit\u0103\u0163ile ucrainene pe seama invaziei ruse\u015fti. Desigur, nu trebuie ostilizat\u0103 Rusia, dar nici s\u0103 ni se spun\u0103 c\u0103 este\u00a0 neprih\u0103nit\u0103.<br \/>\n<strong>Bruxelles. Ultima <\/strong><br \/>\n<strong>fotografie de familie<\/strong><br \/>\nUrm\u0103ream la televiziunea\u00a0 francez\u0103 lucr\u0103rile reuniunii din august a Consiliului European convocat s\u0103 creioneze \u201eguvernul\u201c Uniunii Europene \u015fi s\u0103 stabileasc\u0103 o nou\u0103 treapt\u0103 de m\u0103suri \u00eempotriva Rusiei. De\u015fi cuno\u015fteam mandatul cu care \u0163inea pre\u015fedintele nostru s\u0103 mearg\u0103 la Bruxelles (s\u0103 ne \u00eent\u0103rim militar pentru a face fa\u0163\u0103 Rusiei!), socoteam c\u0103, fiind ultima reuniune la care mai particip\u0103, se va sfor\u0163a s\u0103 lase o imagine apropiat\u0103 dorin\u0163ei rom\u00e2nilor de a fi reprezenta\u0163i ca europeni. Ca to\u0163i ceilal\u0163i europeni. M-am \u00een\u015felat. Televiziunea francez\u0103 nu a sc\u0103pat momentul \u00een care pre\u015fedintele \u00eei explica\u00a0 vecinului din fotografia de familie ceva; acesta nu a mai \u0163inut cont de discre\u0163ia reac\u0163iilor \u00een public \u015fi a ridicat contrariat m\u00e2inile; p\u0103rea s\u0103 spun\u0103: \u201eIa mai las\u0103-m\u0103, domnule, cu &#8230;\u201c. Cu ce anume, nu s-a \u00een\u0163eles \u015fi nici nu are importan\u0163\u0103. Gestul era de stupoare, probabil la o idee, la o sugestie. Dac\u0103 era vorba de criza din Ucraina, suntem \u00eendrept\u0103\u0163i\u0163i s\u0103 ne punem \u00eentrebarea cum de pre\u015fedintele nu a fost avertizat de consilierii domniei sale c\u0103, \u00een prezent, \u00een ciuda declara\u0163iilor sau a acuza\u0163iilor publice, europenii caut\u0103 o solu\u0163ie politic\u0103 \u00eempreun\u0103 cu Rusia, \u015fi nu \u00eempotriva ei? Acesta este \u015fi rostul Grupului de contact care s-a \u00eent\u00e2lnit deja de dou\u0103 ori la Minsk.<br \/>\nCel\u0103lalt punct al reuniunii Consiliului \u2013 desemnarea guvernan\u0163ilor Uniunii Europene \u2013 i-a surprins pe rom\u00e2ni \u00een aceea\u015fi c\u0103ma\u015f\u0103 peticit\u0103 de s\u0103raci cu duhul. \u00cen timp ce dou\u0103 dintre statele europene din linia a doua au fost deja recompensate cu func\u0163iile cele mai \u00eenalte \u2013 Polonia preia pre\u015fedin\u0163ia Consiliului European, iar Italia se instaleaz\u0103 la comanda diploma\u0163iei europene \u2013, la Bucure\u015fti se declan\u015fase o g\u00e2lceav\u0103 pe candidaturi st\u00e2njenind negocierile \u00een curs pentru desemnarea candidatului \u015fi ob\u0163inerea unei comisii de interes major. A fost preferat\u0103 folosirea acestui subiect pentru \u00eentre\u0163inerea polemicii electorale. Desemnarea candida\u0163ilor pune adesea statele \u00een starea de b\u0103t\u0103lie diplomatic\u0103. Fran\u0163a a negociat luni de zile cu Germania desemnarea lui Pierre Moscovici la Economie. Tactul diplomatic \u015fi, desigur, un aranjament la care nu avem chiar to\u0163i acces, au permis diploma\u0163iei franceze s\u0103-\u015fi impun\u0103 candidatul.<br \/>\n\u00cen leg\u0103tur\u0103 cu desemnarea noilor guvernan\u0163i de la Bruxelles merit\u0103 f\u0103cute c\u00e2teva remarci. Premierului polonez Donald Tusk, viitorul pre\u015fedinte al Consiliului Europei, este un apropiat al doamnei Merkel, provine din mi\u015fcarea sindical\u0103 Solidarnosc de pe vremea Poloniei comuniste. Ca politician de dreapta \u015fi, \u00een plus polonez, el a adoptat constant o pozi\u0163ie dur\u0103 fa\u0163\u0103 de Moscova f\u0103r\u0103 s\u0103 abandoneze calea dialogului cu ru\u015fii. Doamna Mogherini provine din Partidul social-democrat italian. De\u015fi este de numai o jum\u0103tate de an ministru de Externe, a f\u0103cut mai multe c\u0103l\u0103torii la Moscova \u015fi Kiev; \u00eent\u00e2lnirea ei cu pre\u015fedintele Putin i-a atras numeroase critici din partea statelor baltice, care au mers p\u00e2n\u0103 la a o considera c\u0103 are\u00a0 pozi\u0163ii proruse. Ce trebuie \u00een\u0163eles de aici? Nimic altceva dec\u00e2t c\u0103 alegerea celor doi demnitari face parte dintr-o strategie subtil\u0103 pentru conservarea direc\u0163iilor esen\u0163iale ale politicii Bruxelles-ului fa\u0163\u0103 de Rusia: fermitate \u015fi modera\u0163ie. Este, \u00een plus, rezultatul unor negocieri abile care au \u0163inut cont de pozi\u0163iile (nu neap\u0103rat identice) ale statelor membre ale Uniunii Europene fa\u0163\u0103 de criza ucrainean\u0103.<br \/>\nPrin 1988, sociologul american Daniel Bell a \u00eencercat s\u0103 proiecteze starea lumii \u00een 2013. Unele dintre previziunile sale s-au adeverit, altele sunt rateuri spectaculoase. Amintesc o profe\u0163ie ne\u00eemplinit\u0103 \u00eenc\u0103, cea privind deplasarea interesului strategic \u00een Pacific. Deocamdat\u0103 acest interes nu a p\u0103r\u0103sit Europa. Sociologului american nu-i putem da dreptate dec\u00e2t atunci c\u00e2nd afirm\u0103 c\u0103 viitorul nu poate fi \u201ecalculat&#8221;.<br \/>\nCriza din Ucraina ne \u00eendeamn\u0103 s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m c\u00e2t de optimi\u015fti sau c\u00e2t de pesimi\u015fti putem fi la comand\u0103?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>De\u015fi ar fi trebuit s\u0103 discute strategia de dup\u0103 \u00eencheierea r\u0103zboiului din Afganistan, summit-ul NATO de la Newport-\u0162ara Galilor (4 \u015fi 5 septembrie) s-a dedicat exclusiv crizei din Ucraina. Cu o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eenainte de deschiderea lucr\u0103rilor, ziarul britanic The Guardian dezv\u0103luia c\u0103, \u00een condi\u0163iile crizei din Ucraina,\u00a0 Statele Unite, Marea Britanie, Polonia \u015fi \u0162\u0103rile Baltice&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/optimism-sau-pesimism-de-comanda\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Optimism sau pesimism de comand\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[12156,12159,3970,12157,12158,9846],"class_list":["post-20525","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-invazie","tag-propaganda-rusa","tag-putin","tag-razboiul-declaratiilor","tag-statele-nato-si-criza-ucraina","tag-ucraina"],"views":1115,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20525","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20525"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20525\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20525"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20525"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20525"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}