Nu sunt singurul care, \u00een paginile revistei Cultura, \u015fi-a pus \u00een mod repetat problema normalit\u0103\u0163ii \u2013 mai exact, a absen\u0163ei ei \u2013 \u00een via\u0163a noastr\u0103 public\u0103. Aceast\u0103 persisten\u0163\u0103 nu \u0163ine de obsesiile unui spirit conservator, ci de o aspira\u0163ie ad\u00e2nc\u0103, dar \u00eenc\u0103 ne\u00eemplinit\u0103, a societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti. Care societate a crezut, \u00een zilele de entuziasm ale Revolu\u0163iei, c\u0103 anormalitatea este comunismul, iar \u00eendep\u0103rtarea acestuia va duce automat la revenirea normalit\u0103\u0163ii. O naivitate scuzabil\u0103 atunci, pe fondul elanului \u015fi al grabei de a reface ceea ce regimul comunist distrusese.
\n\u00cen realitate, dup\u0103 cum ne-au ar\u0103tat-o at\u00e2t primii ani de democra\u0163ie (convulsiona\u0163i \u015fi tensiona\u0163i, marca\u0163i de confrunt\u0103ri dure \u015fi de intoleran\u0163\u0103), c\u00e2t \u015fi ultimii ani, o anormalitate instaurat\u0103 \u015fi men\u0163inut\u0103 cu for\u0163a timp de mai bine de patru decenii sf\u00e2r\u015fe\u015fte prin a l\u0103sa urme ad\u00e2nci. Prin a institui un fel pervers de fals\u0103 normalitate, marcat\u0103 de conformism, slug\u0103rnicie \u015fi acceptare, \u00een fond, a anormalit\u0103\u0163ii. O \u201enormalitate\u201c care, \u00een ciuda aspectelor exterioare normale \u2013 pace social\u0103, nivel redus de violen\u0163\u0103, siguran\u0163\u0103 public\u0103, locuri de munc\u0103 \u015fi, pe ici, pe colo, chiar o relativ\u0103 bun\u0103stare \u2013, ascundea un adev\u0103rat epitom al anormalit\u0103\u0163ii: \u015fi anume, toleran\u0163a la intolerabil.
\nNu m-am num\u0103rat printre cei care au crezut, \u00een urm\u0103 cu doi ani, c\u0103 schimbarea Puterii va duce la revenirea automat\u0103 la normalitate. \u015fi aceasta, nu neap\u0103rat din cauz\u0103 c\u0103 elementul principal al acelei Puteri r\u0103m\u00e2nea \u00eenc\u0103 doi ani \u00een picioare, de\u015fi acest element nu era nici el de ignorat. \u00cens\u0103 eram avertizat asupra ad\u00e2ncimii r\u0103d\u0103cinilor falsei normalit\u0103\u0163i, ce venea direct din trecutul apropiat \u015fi f\u0103cuse posibili cei opt ani de co\u015fmar de dup\u0103 2004.
\nPrin urmare, nu-mi arog merite de profet, ci m\u0103 situez doar pe un teren b\u0103t\u0103torit, atunci c\u00e2nd atrag aten\u0163ia c\u0103, la doi ani de la schimbarea Puterii \u015fi \u00eenainte cu pu\u0163in timp ca ultimul bastion al anormalit\u0103\u0163ii institu\u0163ionalizate (Traian B\u0103sescu) s\u0103 plece \u015fi el, evolu\u0103m \u00een continuare \u00een plin Orwell politic \u015fi social. Generat nu at\u00e2t de un om, c\u00e2t de mentalitatea care a generat apari\u0163ia, afirmarea \u015fi men\u0163inerea la putere at\u00e2ta timp a acestui om.
\nTrebuie, de pild\u0103, s\u0103 \u00eencet\u0103m, o dat\u0103 pentru totdeauna, cu ipocrizia ascunderii individului \u00een spatele institu\u0163iilor. Institu\u0163iile sunt fundamentul statului \u015fi al democra\u0163iei, ele trebuie respectate \u015fi consolidate: \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103, nu cred c\u0103 am g\u0103si pe cineva care s\u0103 sus\u0163in\u0103 altceva. \u00cens\u0103 aceste institu\u0163ii sunt animate de oameni, de unde proverbul str\u0103vechi \u015fi incontestabil c\u0103 omul sfin\u0163e\u015fte locul. Judec\u0103torul care \u00eencalc\u0103 legea spre a exonera sau condamna pe nedrept, nu este Justi\u0163ia. El se identific\u0103 plenar cu Justi\u0163ia numai at\u00e2ta timp c\u00e2t respect\u0103 legea. Din momentul \u00een care, de\u015fi inamovibil, \u00ee\u015fi pleac\u0103 spinarea, el nu mai este Justi\u0163ia, ci un cet\u0103\u0163ean aflat \u00een culp\u0103. \u015ei care trebuie s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 pentru culpa sa, la fel ca oricare cet\u0103\u0163ean, inclusiv cu averea personal\u0103. Procurorul care depune al \u015faptelea recurs, \u00eentr-o spe\u0163\u0103 \u00een care acuzarea nu are \u00een mod evident dreptate, nu este nici el Justi\u0163ia. Nici m\u0103car Ministerul Public. Ci un cet\u0103\u0163ean care, de\u015fi statul i-a creat toate condi\u0163iile pentru a-\u015fi exercita onest profesia, alege abuzul de drept \u00een locul dreptului. \u015ei trebuie s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 pentru suferin\u0163a nemeritat\u0103 a celui lovit de abuzul s\u0103u, inclusiv cu averea personal\u0103. \u00cen fine, omul de afaceri care pune pe picioare o companie care, dup\u0103 ce activeaz\u0103 cinci sau opt ani, d\u0103 faliment, l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 datorii nepl\u0103tite la bugetul de stat \u015fi la furnizori, nu trebuie ap\u0103rat de subterfugiile insolven\u0163ei. C\u00e2t timp averea lui personal\u0103 a crescut, \u00een timp ce compania a mers din r\u0103u \u00een \u015fi mai r\u0103u, e limpede c\u0103 nu avem de-a face cu un om de afaceri onest, c\u0103ruia, din motive de conjunctur\u0103 economic\u0103, nu i-a reu\u015fit afacerea. El trebuie s\u0103 pl\u0103teasc\u0103, inclusiv cu averea proprie, c\u0103ci proprietatea asupra companiei face parte din averea sa, la fel ca ma\u015finile de lux, vilele \u015fi ghiulurile de aur de pe degete. Averea sa este datoare la stat \u015fi la furnizori, nu vreo entitate abstract\u0103, a nim\u0103nui. \u015e.a.m.d.
\nTrebuie, prin urmare, s\u0103 schimb\u0103m regulile, indiferent de protestele \u015fi \u201e\u00eengrijor\u0103rile\u201c unor profitori interni \u015fi externi ai anormalit\u0103\u0163ii de p\u00e2n\u0103 acum. \u015ei s\u0103 ne \u00eentoarcem la o normalitate a principiilor \u015fi a onestit\u0103\u0163ii, nu la falsa normalitate de dinainte de 1989. S\u0103-i \u00eentoarcem, din nou, pe pacien\u0163i \u00een paturile de spital \u015fi pe medici \u00een halate, nu cum am f\u0103cut p\u00e2n\u0103 acum. S\u0103 ne str\u0103duim s\u0103 \u00eei c\u0103ut\u0103m pe acei medici sociali autentici, nu s\u0103 ne mul\u0163umim cu identificarea, dintre pacien\u0163i, a celor c\u00e2t de c\u00e2t mai r\u0103s\u0103ri\u0163i (era s\u0103 zic \u201epolitruci\u201c, dar m-am redresat la timp). Chiar dac\u0103 e o relativ\u0103 lini\u015fte \u015fi un infinitezimal \u00eenceput de bun\u0103stare, o societate \u00een care medici sunt \u00een\u015fi\u015fi pacien\u0163ii nu are cum s\u0103 o duc\u0103, de fapt, prea grozav…
\nDe asemenea, trebuie s\u0103 \u00eei c\u0103ut\u0103m pe acei oameni capabili s\u0103 unifice \u015fi s\u0103 detensioneze situa\u0163ia. De \u201esalvatori providen\u0163iali\u201c, de \u201eoameni antisistem\u201c, de \u201ejuc\u0103tori\u201c s\u0103 fugim c\u00e2t putem de departe: demagogia este giulgiul \u00een care este \u00eenvelit\u0103 democra\u0163ia moart\u0103.
\n\u00cen consecin\u0163\u0103, avem nevoie ca de aer de pedagogi sociali. C\u0103ci lumea rom\u00e2neasc\u0103, \u00een ciuda calit\u0103\u0163ilor ei evidente \u2013 modera\u0163ia, inteligen\u0163a, adaptabilitatea, cordialitatea \u2013, r\u0103m\u00e2ne \u00eenc\u0103 \u00eenapoiat\u0103. Or, nu se poate progresa f\u0103r\u0103 educa\u0163ie \u015fi nu se poate face educa\u0163ie f\u0103r\u0103 pedagogi (cineva ridica \u00een sl\u0103vi un fost ministru al Educa\u0163iei, pe motiv c\u0103 respectivul f\u0103cuse \u201einvesti\u0163ii\u201c: unica investi\u0163ie c\u00e2\u015ftig\u0103toare, \u00een materie de educa\u0163ie, e pedagogul, nu pere\u0163ii clasei). Pedagogi \u00een sensul larg al termenului, adic\u0103 oameni capabili s\u0103 se constituie \u00een modele.
\nC\u0103ci dou\u0103 sunt lacunele grave ale lumii rom\u00e2ne\u015fti, \u00een raport cu societ\u0103\u0163ile dezvoltate, \u015fi ambele deriv\u0103 din \u00eenapoierea de care vorbeam: mitoc\u0103nia \u015fi indolen\u0163a.
\nMitocani exist\u0103 peste tot \u00een lume \u015fi stereotipurile imagologice sunt bogate \u00een a descrie mitocanul englez, neam\u0163 sau spaniol. \u00cens\u0103 nivelul general al m\u00e2rl\u0103niei sociale a crescut enorm \u00een Rom\u00e2nia ultimelor c\u00e2teva decenii, de c\u00e2nd comunismul a distrus vechea clas\u0103 de mijloc burghez\u0103 \u015fi a anihilat \u0163\u0103r\u0103nimea care avea un minim cheag. Oameni care url\u0103 pe strad\u0103, care scuip\u0103 semin\u0163e \u015fi arunc\u0103 h\u00e2rtii pe jos, care dau g\u0103uri \u00een pere\u0163ii apartamentelor de bloc la orice or\u0103 din zi \u015fi din noapte, care-\u015fi parcheaz\u0103 ma\u015fina unde au chef, sunt realit\u0103\u0163i pe scar\u0103 mult prea larg\u0103, pentru a mai putea vorbi de Rom\u00e2nia ca despre o \u0163ar\u0103 civilizat\u0103. Suntem condamna\u0163i s\u0103 c\u0103ut\u0103m \u015fi s\u0103 g\u0103sim solu\u0163ii pentru ca, \u00eentr-un interval de timp rezonabil, mitoc\u0103nia social\u0103 s\u0103 dispar\u0103 de pe micile ecrane (ca s\u0103 \u00eenceteze rolul ei dizolvant de antimodel) \u015fi, \u00een spa\u0163iul public, s\u0103 fie trimis\u0103 c\u0103tre periferie. \u00cen acest proces, rolul profesorului este mai important dec\u00e2t cel al procurorului: profesorii trebuie s\u0103 capete un statut at\u00e2t de puternic, \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 \u00eenchide definitiv drumul \u00een via\u0163\u0103 mitocanului arivist.
\nAltfel, mitoc\u0103nia generalizat\u0103 va continua s\u0103 produc\u0103 o indolen\u0163\u0103 generalizat\u0103. Faptul c\u0103 \u00eenc\u0103 nu suntem capabili s\u0103 gener\u0103m un num\u0103r suficient de proiecte arat\u0103 c\u0103 tr\u0103im deja \u00eentr-o societate incapabil\u0103 s\u0103 ias\u0103 singur\u0103 din impas, alc\u0103tuit\u0103 din oameni c\u0103rora nu le mai pas\u0103 nici m\u0103car de propria soart\u0103. \u015ei \u00een care cei cu ini\u0163iativ\u0103 sunt paraliza\u0163i de convingerea artificial\u0103, dar general\u0103, c\u0103 \u201enu se poate face nimic\u201c. Ba bine\u00een\u0163eles c\u0103 se poate, cu condi\u0163ia s\u0103 rea\u015fez\u0103m ierarhiile sociale pe baza criteriului unic al meritului. O lege a accesului la func\u0163ii, care s\u0103 stipuleze f\u0103r\u0103 echivoc c\u0103 o absolvent\u0103 a unei facult\u0103\u0163i private de drept, f\u0103r\u0103 performan\u0163e academice, nu poate deveni niciodat\u0103 ministru al Turismului, Dezvolt\u0103rii sau Justi\u0163iei, ar reglementa multe dintre deranjamentele sociale din Rom\u00e2nia de azi. \u015ei i-ar face \u015fi pe str\u0103ini s\u0103 ne priveasc\u0103 altfel, c\u0103ci nu le-am mai ar\u0103ta fa\u0163a mitoc\u0103neasc\u0103 \u015fi arivist\u0103 a Rom\u00e2niei, ci fa\u0163a ei onest\u0103 \u015fi merituoas\u0103.
\n\u00cen fine, trebuie s\u0103 renun\u0163\u0103m, odat\u0103 cu mitul funest al \u201esalvatorului patriei\u201c, \u015fi la mitul mediocrit\u0103\u0163ii utile \u015fi fidele. Nu mai putem promova la nesf\u00e2r\u015fit improviza\u0163ii, oameni care azi pot fi secretari de stat la Externe, m\u00e2ine la Justi\u0163ie, poim\u00e2ine consileri la Cotroceni, r\u0103spoim\u00e2ine candida\u0163i la pre\u015fedin\u0163ie \u015fi peste dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00een Consiliul de Administra\u0163ie al TAROM, s\u0103 zicem. Spa\u0163iul public nu are nevoie de oameni cu personalit\u0103\u0163i accentuate, dar are nevoie de oameni cu personalitate, capabili s\u0103 \u00ee\u015fi pun\u0103 amprenta creatoare asupra domeniului \u00een care s-au preg\u0103tit \u015fi \u00een care activeaz\u0103. Oamenii f\u0103r\u0103 personalitate, inter\u015fanjabili, yesmen-ii oric\u0103rui regim \u015fi ai oric\u0103rei institu\u0163ii, nu ne ajut\u0103 s\u0103 progres\u0103m. De-abia dup\u0103 200 de ani de libertate \u015fi democra\u0163ie, am putea pune sistemul pe umerii lor. Dar \u015fi atunci, \u00een func\u0163iile-cheie, trebuie pu\u015fi oameni capabili s\u0103 performeze, nu molu\u015fte.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Nu sunt singurul care, \u00een paginile revistei Cultura, \u015fi-a pus \u00een mod repetat problema normalit\u0103\u0163ii \u2013 mai exact, a absen\u0163ei ei \u2013 \u00een via\u0163a noastr\u0103 public\u0103. Aceast\u0103 persisten\u0163\u0103 nu \u0163ine de obsesiile unui spirit conservator, ci de o aspira\u0163ie ad\u00e2nc\u0103, dar \u00eenc\u0103 ne\u00eemplinit\u0103, a societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti. Care societate a crezut, \u00een zilele de entuziasm ale… Cite\u0219te mai mult »O iluzie, normalitatea?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[4,8244,12155,1699,12154],"class_list":["post-20523","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-editorial","tag-normalitatea-in-romania","tag-schimbarea-puterii","tag-societatea-romaneasca","tag-toleranta-si-intoleranta"],"views":2547,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20523","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20523"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20523\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20523"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20523"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20523"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}