{"id":20498,"date":"2014-08-21T17:15:26","date_gmt":"2014-08-21T15:15:26","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20498"},"modified":"2014-09-11T11:22:58","modified_gmt":"2014-09-11T09:22:58","slug":"o-scriitoare-americana-despre-romania-gandirii-duble","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/o-scriitoare-americana-despre-romania-gandirii-duble\/","title":{"rendered":"O scriitoare american\u0103 despre Rom\u00e2nia g\u00e2ndirii duble"},"content":{"rendered":"<p>&nbsp;<\/p>\n<p><em><strong>George Muntean a crescut cu imaginea s\u00e2rmei ghimpate, a grani\u0163ei trec\u00e2nd prin gr\u0103dina casei p\u0103rinte\u015fti din Bilca \u015fi prin \u00eentreaga Bucovin\u0103. Apar\u0163in\u00e2nd Istoriei \u015fi av\u00e2nd con\u015ftiin\u0163a amar\u0103 a acestei apartenen\u0163e, literatul a tr\u0103it-o \u00eens\u0103 extrem de personal, a purtat-o \u201eran\u0103 vie\u201c, astfel c\u0103 nu pu\u0163inii s\u0103i prieteni i-au \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit durerea \u015fi continu\u0103 s\u0103-l evoce \u015fi la cei zece ani petrecu\u0163i de la moartea sa. Iat\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103, pe c\u0103ile ne\u015ftiute ale suferin\u0163ei \u015fi ale memoriei, romanul Bucovinei despicate \u015fi al bilcanului tr\u0103ind \u00een Rom\u00e2nia ceau\u015fist\u0103 avea s\u0103 se scrie tocmai \u00een California.<\/strong><\/em><br \/>\nCu r\u0103d\u0103cini norvegiene \u015fi cu o urma\u015f\u0103 \u00een venele c\u0103reia curge s\u00e2ngele indian al so\u0163ului ei, directoare a Bibliotecii Americane din Bucure\u015fti, cu diverse misiuni diplomatice \u00een ambasadele SUA din Nigeria, Rom\u00e2nia, Grecia, Sierra Leone, Tanzania \u015fi India, implicat\u0103 \u00een programul american de reconstruc\u0163ie \u00een Irak, tr\u0103ind \u00een prezent \u00een zona muntoas\u0103 a statului San Diego, unde se \u00eemparte \u00eentre marile sale pasiuni, echita\u0163ia (cei doi cai fiind adu\u015fi din Rom\u00e2nia) \u015fi scrisul, Kiki Skagen Munshi este cea care semneaz\u0103 aceast\u0103 carte: Whisper in Bucharest\/ \u015eoapte \u00een Bucure\u015fti (\u00een foarte buna traducere a Ioanei Ilie \u015fi Adinei Kenere\u015f), Editura Compania, Bucure\u015fti, 2014.<br \/>\nAvem de-a face cu un roman excep\u0163ional \u00een mai multe privin\u0163e. \u00cen primul r\u00e2nd, pentru c\u0103 este cel dint\u00e2i al vremii noastre care vorbe\u015fte despre Bucovina, Bucovina grani\u0163ei, continu\u00e2nd ca timp al ac\u0163iunii primul roman dedicat de un scriitor din Rom\u00e2nia postbelic\u0103 Bucovinei, Bucovinei \u00eentregi, Bucovinei Rom\u00e2niei Mari, romanul lui Radu Mare\u015f, C\u00e2nd ne vom \u00eentoarce, Limes, Cluj-Napoca, 2010. Iar \u00een al doilea r\u00e2nd, pentru c\u0103 o cuprinde cu o privire din afar\u0103, de scriitor american, spre deosebire de cea dinl\u0103untru, a bucovineanului Radu Mare\u015f. Aceast\u0103 privire, \u00een care \u015fi istoricul (Kiki Skagen Munshi este doctor \u00een istorie al Universit\u0103\u0163ii Bucure\u015fti) \u015fi omul se str\u0103duiesc \u00een permanen\u0163\u0103 s\u0103 treac\u0103 examenul dificil al \u00een\u0163elegerii c\u00e2t mai ad\u00e2nci \u015fi al obiectivit\u0103\u0163ii, ofer\u0103 cititorului o imagine deosebit de nuan\u0163at\u0103 a unei lumi pentru care at\u00e2\u0163ia autori, \u015fi de la noi, \u015fi de peste hotare, v\u0103desc obi\u015fnuit un ochi exersat numai pentru alb \u015fi negru.<br \/>\nAproape un roman de debut (Kiki Skagen Munshi a mai publicat doar o carte pentru copii, o poveste indian\u0103, Nani Nonny, \u00een 2009), la o v\u00e2rst\u0103 senioral\u0103, \u015eoapte \u00een Bucure\u015fti demonstreaz\u0103 o autoare n\u0103scut\u0103 scriitoare. Desf\u0103\u015furat\u0103 pe durata unei jum\u0103t\u0103\u0163i de secol, cartea este aceea a unei deveniri, urm\u0103rind drumul lui Fane (\u015etefan), dar \u015fi al prietenilor s\u0103i, Mendl-Mihai \u015fi Carol, din clasa I \u015fi din ajunul r\u0103zboiului p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul verii lui 1985. Ac\u0163iunea \u00eencepe \u00een Bucovina, la ceasul la care mediteaz\u0103 tat\u0103l lui Fane, \u201enu prea ai ce alege cu Germania de-o parte \u015fi cu Rusia de cealalt\u0103. Dar, orice s-ar \u00eent\u00e2mpla, o s\u0103 avem de suferit. Lu\u0103 o \u00eembuc\u0103tur\u0103 mare \u015fi se g\u00e2ndi la iarna care avea s\u0103 vin\u0103. \u0162\u0103ranii au mereu de suferit\u201c. \u015ei continu\u0103, odat\u0103 cu studen\u0163ia, \u00een Capital\u0103, p\u00e2n\u0103 dincolo de v\u00e2rful maturit\u0103\u0163ii, \u00eentr-un Bucure\u015fti \u00een care, poveste\u015fte diplomata Ellen, \u00een februarie 1985 s-a ajuns s\u0103 fie \u201ecel mai frig, iar Ceau\u015fescu a oprit c\u0103ldura. E ger \u00een case. Dau drumul la usc\u0103tor \u015fi \u00eel las s\u0103 bat\u0103 spre buc\u0103t\u0103rie, a\u015fa o mai \u00eenc\u0103lzesc pu\u0163in. Am auzit c\u0103 femeile trebuie s\u0103 se scoale la dou\u0103 sau la trei diminea\u0163a ca s\u0103 g\u0103teasc\u0103, pentru c\u0103 numai atunci e gaz\u201c. To\u0163i trei \u00eens\u0103 cu profesii \u015fi pozi\u0163ii sociale care le atenueaz\u0103 impactul lipsurilor materiale sub care se zbate majoritatea popula\u0163iei, eroii lui Kiki Skagen Munshi sunt marca\u0163i de alte probleme. \u00centre ziua \u00een care negustorul satului, Iacob Eichmann, \u00eei ceruse tat\u0103lui lui \u015etefan \u201eun mare serviciu\u201c \u2013 \u201es\u0103-l iei pe Mendl la tine \u015fi s\u0103-l \u00eenve\u0163i s\u0103 fie \u0163\u0103ran rom\u00e2n. \u00cenva\u0163\u0103-l cum s\u0103 nu fie evreu. Nu vreau s\u0103 devin\u0103 cre\u015ftin, \u00een\u0163elegi, dar trebuie s\u0103 \u015ftie cum\u2026 cum s\u0103 par\u0103 c\u0103 e cre\u015ftin\u201c, spun\u00e2ndu-i copilului: \u201eTu e\u015fti fiul meu \u00eenainte de toate, b\u0103iatul meu iubit, dar trebuie s\u0103 fii \u015fi mai multe fiin\u0163e \u00een acela\u015fi timp, a\u015fa e via\u0163a\u201c (\u2026) Lumea este un loc complicat\u201c \u2013, \u015fi perioada liceului \u015fi a facult\u0103\u0163ii, \u00een care \u00eenva\u0163\u0103 \u201eg\u00e2ndirea dubl\u0103\u201c p\u00e2n\u0103 la des\u0103v\u00e2r\u015firea unui \u201e\u015etefan V\u00e2lcean cel public \u015fi cel privat\u201c este o leg\u0103tur\u0103 invizibil\u0103, c\u0103reia un \u015fir \u00eentreg de cauzalit\u0103\u0163i, de \u00een\u0163elegeri, neputin\u0163e, adapt\u0103ri \u00eei dau o for\u0163\u0103 aparent indestructibil\u0103. Existen\u0163a ei are ceva de fir \u00eentins deasupra unei pr\u0103p\u0103stii, pe care unii \u00eenainteaz\u0103 \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-l ignore sub pleoape, al\u0163ii \u0163in\u00e2nd ochii larg deschi\u015fi. De\u015fi apar\u0163ine celei de-a doua categorii, mult\u0103 vreme \u015etefan consider\u0103 c\u0103 este un pre\u0163 care trebuie pl\u0103tit \u015fi c\u0103 f\u0103r\u0103 facilit\u0103\u0163ile create de regim niciodat\u0103 b\u0103iatul s\u0103rac din Bilca nu ar fi ajuns cercet\u0103torul valoros de la Institutul de Istorie al Academiei Rom\u00e2ne. Fiecare lovitur\u0103 dat\u0103 de realitate convingerii sale ferme este punctat\u0103 de autoare cu fine\u0163e, dup\u0103 cum, cu un instinct artistic sigur, sugereaz\u0103 verosimil motivele care \u00eei preced alegerile de-a lungul nara\u0163iunii.<br \/>\nCartea permite numeroase lecturi, fiind un roman al prieteniei, un roman de dragoste \u2013 cu o iubire \u00eemplinit\u0103 \u015fi des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 de c\u0103snicie, cu o iubire interzis\u0103 \u015fi cu o iubire imposibil\u0103 \u2013, un roman al afec\u0163iunii pentru cai, romanul unui diplomat \u00een misiune, romanul c\u0103lug\u0103rilor rom\u00e2ni \u00een comunism, la fel de bine, un roman de ac\u0163iune. Dar \u015eoapte \u00een Bucure\u015fti, un ora\u015f care \u00eei apare lui Ellen cu oameni, \u00eens\u0103 nelocuit, cu magazine cu firme \u015fi \u201enimic \u00een vitrine\u201c, cu pu\u0163ine ma\u015fini \u015fi f\u0103r\u0103 claxoane, \u201e\u00eenchis, mut, un zid f\u0103r\u0103 ferestre pentru mine\u201c, este mai ales un roman al Bucovinei. Botezat dup\u0103 \u015etefan cel Mare, eroul \u00ee\u015fi tr\u0103ie\u015fte apartenen\u0163a la t\u0103r\u00e2mul \u00eennobilat de Putna voievodului \u00eentr-un fel complex, cu revela\u0163ii \u015fi asum\u0103ri treptate, definitoriu pentru personalitatea sa. Zon\u0103 \u00een pericol \u015fi deci periculoas\u0103 pentru locuitori, Bucovina reprezint\u0103 limanul \u015fi dezn\u0103dejdea \u00eentoarcerii din refugiu: \u201eRu\u015fii, zise Grigore. Ieri au luat nu numai Basarabia, ci \u015fi o bun\u0103 parte din Bucovina. \/Fane \u015fi ai lui \u00eencremeniser\u0103. Petru se dezmetici primul. \/ \u2013 A\u015fadar, s-a \u00eent\u00e2mplat, spuse, p\u0103r\u00e2nd deodat\u0103 \u00eemb\u0103tr\u00e2nit cu zece ani. \/ \u2013 Mioara! Strig\u0103 mama \u015fi lacrimile \u00eencepur\u0103 din nou s\u0103-i curg\u0103 pe obraji. \/ \u2013 Vaca mea! suspin\u0103 bunica. Nemernicii \u0103ia or s\u0103-mi ia vaca. \/B\u0103rba\u0163ii st\u0103teau de vorb\u0103, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 ghiceasc\u0103 de care parte a grani\u0163ei ar putea r\u0103m\u00e2ne Bilca \u015fi ce va face Rom\u00e2nia\u201c. Este apoi un loc c\u0103ruia \u015etefan, cresc\u00e2nd, i-a fructificat \u015fansele \u015fi de care vrea s\u0103 se desprind\u0103 pentru un zbor mai \u00eenalt. Dar dac\u0103 a plecat, c\u00e2t\u0103 vreme \u00eei mai tr\u0103iesc ai lui, o g\u00e2nde\u015fte cumva idilic, \u201eNu toat\u0103 Rom\u00e2nia, ci Bucovina \u00eensemna \u00abacas\u0103\u00bb pentru el. Aici lumina, mirosul aerului aveau ceva unic\u201c, \u00een momentul \u00een care \u00ee\u015fi pierde \u015fi tat\u0103l, \u015fi casa p\u0103rinteasc\u0103 se simte ca deposedat de identitate: \u201eCine sunt eu f\u0103r\u0103 o parte din Bilca \u00een mine \u015fi f\u0103r\u0103 o parte din mine la Bilca, f\u0103r\u0103 Bucovina?\u201c. Scena pe care o tr\u0103ie\u015fte \u015etefan cu c\u00e2\u0163iva oaspe\u0163i americani \u00een roman o reface pe aceea tr\u0103it\u0103 aievea de Kiki Skagen Munshi \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ii Adela Popescu \u015fi George Muntean: \u201eDiminea\u0163a umblar\u0103 prin sat \u015fi ajunser\u0103 la no man\u2019s land-ul de la grani\u0163a cu Republica Sovietic\u0103 Socialist\u0103 Ucraina. Fane explic\u0103 \u00een am\u0103nunt ce se \u00eent\u00e2mplase cu satul \u00een al Doilea R\u0103zboi Mondial. Americanii se uitau \u00eengrozi\u0163i la c\u00e2mpul pustiu ce se \u00eentindea dincolo de gardul de plas\u0103 metalic\u0103, de parc\u0103 ar fi fost minat\u201c. Hot\u0103r\u00e2rea spre care se \u00eendreapt\u0103 bilcanul este preg\u0103tit\u0103 incon\u015ftient de aceast\u0103 imagine, de recuren\u0163a ei, pe care altele, ca \u201emaidanul r\u0103mas dup\u0103 d\u0103r\u00e2marea Spitalului Br\u00e2ncovenesc\u201c \u2013 \u201eBlestemat s\u0103 fie acest regim cu distrugerile lui smucite \u015fi inutile!\u201c \u2013, o poten\u0163eaz\u0103 \u015fi pe care secretul ucig\u0103tor pe care ajunge s\u0103 \u00eel de\u0163in\u0103 o declan\u015feaz\u0103.<br \/>\nKiki Skagen Munshi iube\u015fte Rom\u00e2nia, o \u00eenc\u00e2nt\u0103 f\u00e2nt\u00e2nile elaborate ale Bucovinei, Sinaia \u201ecu mun\u0163ii frumo\u015fi de acolo, cu brazi \u00eenal\u0163i \u015fi cu amestecul de cabane \u015fi case cl\u0103dite cu at\u00e2ta fantezie \u00een gust germanic \u015fi rom\u00e2nesc\u201c. \u201eSunt locuri superbe \u00een \u0163ara asta\u201c, afirm\u0103 Ellen \u015fi am\u00e2ndou\u0103, autoarea \u015fi eroina, \u00ee\u015fi recunosc de la \u00eenceput deschiderea spre \u00een\u0163elegere, dorin\u0163a de a p\u0103trunde \u00een \u0163ara \u201ereal\u0103\u201c. Ata\u015famentul scriitoarei coboar\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi \u00een ad\u00e2nc, \u00een istorie, vrem s\u0103 cunoa\u015ftem ceea ce iubim, nu?, Fane cerceteaz\u0103 impresiile c\u0103l\u0103torilor str\u0103ini \u00een Rom\u00e2nia, Kiki Skagen Munshi \u00ee\u015fi sus\u0163ine un doctorat cu lucrarea \u201eRom\u00e2nia v\u0103zut\u0103 de arti\u015fti-c\u0103l\u0103tori, de la 1742 la 1871\u201c, concluzia am\u00e2ndurora fiind c\u0103 au perceput Rom\u00e2nia \u201eca pe o \u0163ar\u0103 european\u0103, nicidecum \u00aboriental\u0103\u00bb\u201c. Doctoratul lui Kiki Skagen Munshi s-a bucurat de \u00eendrumarea lui Dinu C. Giurescu, remarcabilul istoric semn\u00e2nd \u015fi prefa\u0163a c\u0103r\u0163ii. O carte la care e bine s\u0103 lu\u0103m aminte.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>&nbsp; George Muntean a crescut cu imaginea s\u00e2rmei ghimpate, a grani\u0163ei trec\u00e2nd prin gr\u0103dina casei p\u0103rinte\u015fti din Bilca \u015fi prin \u00eentreaga Bucovin\u0103. Apar\u0163in\u00e2nd Istoriei \u015fi av\u00e2nd con\u015ftiin\u0163a amar\u0103 a acestei apartenen\u0163e, literatul a tr\u0103it-o \u00eens\u0103 extrem de personal, a purtat-o \u201eran\u0103 vie\u201c, astfel c\u0103 nu pu\u0163inii s\u0103i prieteni i-au \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit durerea \u015fi continu\u0103 s\u0103-l evoce&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/o-scriitoare-americana-despre-romania-gandirii-duble\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">O scriitoare american\u0103 despre Rom\u00e2nia g\u00e2ndirii duble<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[8],"tags":[12142],"class_list":["post-20498","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-george-muntean"],"views":1401,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20498","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20498"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20498\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20498"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20498"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20498"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}