{"id":20476,"date":"2014-08-21T16:57:40","date_gmt":"2014-08-21T14:57:40","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20476"},"modified":"2014-09-11T11:21:01","modified_gmt":"2014-09-11T09:21:01","slug":"vechiul-ystad-noua-capitala-a-jazzului-suedez","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/vechiul-ystad-noua-capitala-a-jazzului-suedez\/","title":{"rendered":"Vechiul Ystad, noua capital\u0103 a jazzului suedez"},"content":{"rendered":"

 <\/p>\n

Ajuns la edi\u0163ia a cincea, Festivalul de Jazz de la Ystad e considerat deja de c\u0103tre establishment-ul cultural autohton drept cea mai important\u0103 manifestare de acest gen din Suedia. Judec\u00e2nd dup\u0103 ceea ce am constatat la fa\u0163a locului, estimarea e justificat\u0103. Timp de cinci zile, \u00een vechiul port din extremitatea sudic\u0103 a frumoasei \u0163\u0103ri scandinave au evoluat numero\u015fi interpre\u0163i, de la nume de referin\u0163\u0103 ale scenei mondiale p\u00e2n\u0103 la forma\u0163ii de adolescen\u0163i \u015fi chiar copii. Principalele concerte s-au \u0163inut pe scena Teatrului Municipal din Ystad, amplasat \u00eentr-un gra\u0163ios edificiu de la finele secolului al XIX-lea. \u00cens\u0103 reprezenta\u0163ii atractive au avut loc \u015fi la Muzeul de Art\u0103, \u00een parcuri, cafenele, s\u0103li de cinema sau \u00een pavilioanele sta\u0163iunii balneare din \u00eenvecinata \u201eP\u0103dure pe nisipuri\u201d. (Apropo: am constatat cu surprindere c\u0103 \u00een august 2014 temperatura M\u0103rii Baltice dep\u0103\u015fea cu \u015fapte-opt grade media de abia 19-20 grade Celsius \u00eenregistrat\u0103 de obicei \u00een zona plajelor de l\u00e2ng\u0103 Lisabona).
\nDe la bun \u00eenceput m-a frapat atmosfera de convivialitate ce avea s\u0103 domneasc\u0103 pe parcursul \u00eentregului festival. Contrariind prejudec\u0103\u0163ile referitoare la rigiditatea comportamental\u0103 a suedezilor, publicul s-a dovedit nu doar receptiv, ci \u015fi… cald, \u00eentocmai ca \u00een cvasitotalitatea contextelor similare de pe glob. Mi s-a reconfirmat astfel convingerea c\u0103 jazzul poate fi la fel de persuasiv, indiferent de locul unde se c\u00e2nt\u0103. Spre satisfac\u0163ia organizatorilor, practic toate concertele \u015fi-au epuizat biletele. Celor aproximativ 30.000 de locuitori ai str\u0103vechii urbe li s-au ad\u0103ugat numero\u015fi \u201eturi\u015fti culturali\u201d, veni\u0163i special s\u0103 asiste la festival. Evident, un asemenea succes ar fi fost de neconceput f\u0103r\u0103 un program judicios elaborat. Aici cuv\u00e2ntul decisiv i-a apar\u0163inut directorului artistic, Jan Lundgren, pianist marcant pe scena jazzistic\u0103 a secolului XXI. Op\u0163iunile sale estetice s-au distins prin echilibru \u015fi bun gust. Voi \u00eencerca s\u0103 sintetizez, mai jos, cele v\u0103zute \u015fi ascultate \u00een cadrul concertelor la care am reu\u015fit s\u0103 asist.
\nJoshua Redman Quartet este una dintre cele mai stabile forma\u0163ii din peisajul neo-bop american. Fiu al legendarului avangardist Dewey Redman, Joshua
\n(n. 1969) a avut o ascensiune rapid\u0103, \u00een anturajul \u201eleilor tineri\u201d de la finele se
\ncolului trecut \u2013 Brad Mehldau, Mark Turner, Peter Bernstein, Roy Hargrove, Jordi Rossy. Dup\u0103 cum au evoluat la Ystad, e clar c\u0103 Joshua Redman & ai s\u0103i \u2013 Aaron Goldberg, pian, Reuben Rogers, contrabas \u015fi Gregory Hutchinson, baterie \u2013 pot fi \u00eencadra\u0163i printre \u201eleii maturi\u201d ai jazzului actual. De-a lungul anilor, cei patru \u015fi-au constituit un apreciabil patrimoniu de compozi\u0163ii proprii, nutrite din tezaurul diverselor subspecii ale stilului bop. Piesele dezvolt\u0103 energie, \u00eel capteaz\u0103 pe ascult\u0103tor prin sesizante \u00eentors\u0103turi de fraze, culmin\u00e2nd \u00een poante delicioase. Adeseori se produc acumul\u0103ri de tensiune, urmate \u015fi ele de rezolv\u0103ri-surpriz\u0103. Tot acest arsenal de procedee se bazeaz\u0103 pe (\u015fi totodat\u0103 stimuleaz\u0103) o interac\u0163iune cvasitelepatic\u0103 \u00eentre interpre\u0163i. Dincolo de impecabila presta\u0163ie a saxofonistului-lider, contribu\u0163iile partenerilor s\u0103i sunt \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 notabile, demonstr\u00e2nd c\u00e2t de mult a avansat no\u0163iunea de cvartet de pe timpurile c\u00e2nd instrumentul solistic f\u0103cea legea, iar sec\u0163ia ritmic\u0103 se mul\u0163umea s\u0103-l acompanieze cuminte.
\nDe altfel, exact aceea\u015fi concluzie s-a impus \u015fi \u00een cazul recitalului sus\u0163inut de Charles Lloyd New Quartet. La \u015faptezeci \u015fi \u015fase de ani, influentul lider continu\u0103 s\u0103 impresioneze nu doar prin magnificen\u0163a proprie \u2013 semnalat\u0103 din start de timbrul aurit, precum fo\u015fnetul frunzelor t\u00e2rzii, extras din saxofon \u015fi flaut \u2013, dar \u015fi prin exigen\u0163a \u015fi generozitatea cu care \u00ee\u015fi selecteaz\u0103 \u201ecomplicii\u201d mai tineri.\u00a0Privindu-i \u00een ac\u0163iune, mi-am amintit de inspiratele op\u0163iuni ale lui Lloyd de la mijlocul anilor 1960, c\u00e2nd descindea prin \u0163\u0103rile din orbita sovietic\u0103 (inclusiv pe la noi), promov\u00e2nd tineri precum Keith Jarrett sau Jack DeJohnette… Junii de acuma se numesc Gerald Clayton, pian, Joe Sanders, contrabas, Justin Brown, baterie. Dac\u0103 \u00een recitalul antemen\u0163ionatului cvartet formatul era, \u00een esen\u0163\u0103, cel al temei cu varia\u0163iuni, cu piese de durat\u0103 medie, \u00een cazul lui Lloyd am ascultat lucr\u0103ri extinse. Ele \u00eembr\u0103cau forma unor suite pe care \u00eemi permit s\u0103 le numesc picare\u015fti, datorit\u0103 alternan\u0163elor de dramatism \u015fi de lirism epic. Caracterul predominant r\u0103m\u00e2nea modalismul \u201espre toate azimuturile\u201d, ce a marcat \u00eentreaga carier\u0103 a lui Lloyd. Nu pot ignora profunzimile rahmaninoviene ale solo-ului neacompaniat executat la pian de Clayton, continuat apoi pe fundalul contrabasului \u015fi al bateriei, \u00een sonorit\u0103\u0163i aerate, purificate de noxe; de asemenea, esen\u0163ele de blues subliminal din pasaje de trio, aluzive la alt fenomenal octogenar \u2013 Ahmad Jamal \u2013, c\u0103rora li s-a al\u0103turat Charles Lloyd cu al s\u0103u flauto dolce; solo-ul de baterie aluvionar al lui Justin Brown; bisul cu intona\u0163ii imnic-religioase, asemenea unei rug\u0103ciuni terminate \u00een suspin…<\/p>\n

Alt personaj de referin\u0163\u0103 al istoriei jazzului prezent la Ystad a fost Abdullah Ibrahim. Afirmat sub numele s\u0103u real, Dollar Brand, \u00een perioada imediat succesiv\u0103 revolu\u0163iei Free Jazz, ini\u0163iate \u00een 1960 de albumul omonim al dublului cvartet Ornette Coleman, pianistul a atins statutul de patriarh al jazzului din Africa de Sud (recunoscut, ca atare, prin invitarea sa la ceremonia de inaugurare a mandatului preziden\u0163ial al lui Nelson Mandela). Aflat acuma \u00een pragul celui de-al nou\u0103lea deceniu de via\u0163\u0103, Ibrahim, alias Brand, ne-a propus la Ystad un fel de sintez\u0103 a propriei crea\u0163ii \u2013 o \u00een\u015firuire de teme \u015fi improviza\u0163ii interpretate \u00een tempo lent spre mediu, cu o m\u00e2n\u0103 st\u00e2ng\u0103 foarte discret\u0103. Pentru un ascult\u0103tor rom\u00e2n, termenul de compara\u0163ie familiar ar fi potpuriurile practicate de Harry Tavitian. \u00cen cele mai reu\u015fite por\u0163iuni, muzica astfel rezultat\u0103 suna asemenea unor impromptu-uri chopiniene trecute prin filtrul lui Duke Ellington. Inevitabil, g\u00e2ndul mi s-a \u00eentors \u00een timp la seminalul album de pian solo al lui Dollar Brand, anno 1965, unde el reu\u015fea c\u00e2teva memorabile reformul\u0103ri de compozi\u0163ii ale Ducelui Jazzului. P\u0103str\u00e2nd metafora referitoare la Redman, a\u015f zice c\u0103 sud-africanul ni s-a \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat asemenea unui leu ajuns \u00een iarna existen\u0163ei sale. Din fericire, dup\u0103 suita-recital pe alocuri atins\u0103 de astenie, la bis, Abdullah Ibrahim a c\u00e2ntat ca \u00een zilele sale de glorie, \u00eenc\u0103 o suit\u0103 \u2013 de data asta, atent propor\u0163ionat\u0103 \u2013, cu jocuri \u00een\u015fel\u0103toare de citate, inven\u0163iuni \u015fi fulgurante reminiscen\u0163e (inclusiv din alt mare ellingtonian, Thelonious Monk).
\nUrm\u00e2nd presta\u0163iei camerale a pianistului sud-african, recitalul cvartetului american The John Scofield Uberjam Band s-a situat la polul opus al intensit\u0103\u0163ii sonore. Indubitabilele calit\u0103\u0163i muzicale ale liderului au fost (auto)sabotate printr-un volum excesiv, cel pu\u0163in \u00een condi\u0163iile oferite de Teatrul din Ystad, cu a sa incint\u0103 oarecum asem\u0103n\u0103toare ca dimensiuni cu Teatrul Thalia din Sibiu. \u00cen pofida sfor\u0163\u0103rilor evidente de a eluda rutina unui jazz-rock epigonic \u015fi previzibil (\u00eendeosebi prin ad\u0103ugarea unei ghitare secunde, m\u00e2nuite simultan cu sintetizatorul de c\u0103tre t\u00e2n\u0103rul Avi Bortnick), repertoriul s-a dovedit trenant, iar mult a\u015fteptatele solo-uri ale ex-colaboratorului lui Miles Davis, din anii 1982-85, e\u015fuau repetitiv \u00een tendin\u0163a de a suplini prin striden\u0163\u0103 (?!) absen\u0163a profunzimii. Impresia mea e c\u0103 talentatul John Scofield a preferat o solu\u0163ie de coabitare cu dictatura sistemului comercial, din p\u0103cate defavorabil\u0103 pe termen lung propriei opere.
\nUn recital aparte ne-a oferit pianistul Jan Lundgren, pe care anul trecut \u00eel admirasem la Festivalul Ethno-Jazz de la Chi\u015fin\u0103u, cu forma\u0163ia sa Mare Nostrum, al\u0103turi de trompetistul italian Paolo Fresu din Italia \u015fi de acordeonistul francez Richard Galliano. De data asta, Lundgren \u015fi-a ales o sec\u0163ie ritmic\u0103 din Danemarca, alc\u0103tuit\u0103 din redutabilii Jesper Lungaard, contrabas \u015fi Alex Riel, baterie. Ca invitat special a ap\u0103rut t\u00e2n\u0103rul Gregoire Maret din Elve\u0163ia, la muzicu\u0163\u0103. Acesta din urm\u0103 \u00ee\u015fi asum\u0103 deschis descenden\u0163a din modelul trasat de belgianul Toots Thielemans, reu\u015find s\u0103 atrag\u0103 aten\u0163ia \u015fi elogiile unui Stevie Wonder. De o cert\u0103 versatilitate, Maret venea aureolat de colabor\u0103ri cu Cassandra Wilson, Sting, Elton John, \u00eens\u0103 \u00een contextul propus de Lundgard, demersul s\u0103u a distonat printr-o anume monotonie, \u00een contrast cu inventivitatea debordant\u0103 a celorlal\u0163i trei muzicieni. Aflat deocamdat\u0103 la debut, acest cvartet \u015fi-a demonstrat poten\u0163ialul \u00een emo\u0163ionanta balad\u0103 dedicat\u0103 de Lundgren micu\u0163ei Alma, cu un solo demn de marea \u015fcoal\u0103 pianistic\u0103 suedez\u0103 inaugurat\u0103 de Jan Johansson (mort prematur, asemenea lui Richard Oschanitzky al nostru, dup\u0103 abia patru decenii de via\u0163\u0103). La fel de conving\u0103toare mi s-a p\u0103rut \u015fi exuberanta compozi\u0163ie Loveland, omagiu adus de Lundgren urbei \u00een care tr\u0103ie\u015fte, Ystad, pe care a ridicat-o la rang de capital\u0103 a jazzului \u00een Suedia. Dar punctul culminant al \u00eentregului recital a fost versiunea extrem de personal\u0103, dens\u0103, pregnant\u0103, conferit\u0103 de Jan Lundgren celebrei teme Round About Midnight de Thelonious Monk. Un motiv \u00een plus de a-i asculta albumul solo All By Myself, \u00eenregistrat la Entourage Studios din Hollywood \u00een 2014 \u015fi editat de Fresh Sound Records, pe care figureaz\u0103 \u015fi respectiva pies\u0103.
\nEvolu\u0163ia cvintetului Enrico Rava Tribe la Ystad m\u0103 determin\u0103 s\u0103 consider forma\u0163ia italian\u0103 drept o serioas\u0103 candidat\u0103 la titlul de jazz group of the year pentru proximul Down Beat Jazz Critics Poll (cel pu\u0163in asta va fi una dintre cele trei nominaliz\u0103ri pe care am dreptul s\u0103 le propun, la fiecare categorie, ca membru al juriului). \u00cen pofida program\u0103rii dincolo de miezul nop\u0163ii, forma\u0163ia s-a manifestat cu maxim\u0103 energie. Epitetele ce \u00ee\u0163i vin \u00een minte ascult\u00e2nd-o sunt totodat\u0103 superlative \u015fi aproximative: muzicalitate, creativitate, spirit ludic, brian\u0163\u0103 sonor\u0103, rafinament stilistic… Materialul sonor e structurat \u00een angrenaje de o n\u0103ucitoare complexitate \u015fi inventivitate. Diversele epoci ale istoriei jazzului transpar \u00een captivante suite. Avanscena e dominat\u0103 de Enrico Rava (trompet\u0103) \u015fi Gianluca Petrella (trombon). Atacul primului e patinat, ceva mai ezitant, dar foarte expresiv, pe c\u00e2nd la al doilea emisia sonor\u0103 se produce intempestiv, stringent. Extrem de promi\u0163\u0103tor se manifest\u0103 junele Giovanni Guidi, practic\u00e2nd un pianism percusiv, cu linii abstracte \u015fi dezvolt\u0103ri tematice cople\u015fitoare din care nu absenteaz\u0103 rupturile interne. Guidi e capabil s\u0103 dizloce o mi\u015fcare de grup cvasiexpresionist\u0103, intervenind brusc printr-o caden\u0163\u0103 desprins\u0103 din impresionismul pur, pentru ca revenirea la ansamblu s\u0103 se produc\u0103 \u00een stil latino, de factur\u0103 italian\u0103, cum ar veni… tarantellizat. Pasaje melodice puternic conturate sunt \u201esubminate\u201d de ambiguit\u0103\u0163i, cu inconturnabile aluzii la muzica lui Nino Rota. Am savurat, cu luminoase rememor\u0103ri, reluarea unei teme de pe albumul The Plot, cu care Rava m\u0103 cucerise de la prima ascultare \u00een urm\u0103 cu aproape patru decenii (fusese editat \u00een 1976 la ECM, \u00een compania lui John Abercrombie, ghitar\u0103, Palle Danielsson, bas \u015fi Jon Christensen, baterie). Iar bisul de un ludic fellinian \u2013 parafraz\u00e2nd \u015flag\u0103rul Qizas, Quizas, Quizas \u2013 a fost un deliciu pentru to\u0163i cei prezen\u0163i. \u00cen privin\u0163a fundamentului ritmic al grupului, acesta a beneficiat de eficacitatea realmente empatic\u0103 a contrabasistului Gabriele Evangelista \u015fi a bateristului Fabrizio Sferra.
\nPe l\u00e2ng\u0103 antemen\u0163iona\u0163ii colaboratori ai lui Lundgren, \u015fcoala danez\u0103 a fost reprezentat\u0103 la Ystad de vocalista Sinne Eeg. N\u0103scut\u0103 \u00een 1977, d\u00e2nsa a reu\u015fit s\u0103 se impun\u0103 la ea acas\u0103, \u00een pofida teribilei concuren\u0163e din acest domeniu, \u015fi dispune de calit\u0103\u0163ile vocale necesare (plus o prezen\u0163\u0103 scenic\u0103… la \u00een\u0103l\u0163ime), pentru o afirmare mai ampl\u0103. Versatilitatea c\u00e2nt\u0103re\u0163ei \u015fi coeren\u0163a trio-ului de acompaniament, condus de un fervent adept al swing-ului \u2013 pianistul Jacob Christoffersen \u2013 au garantat succesul programului. \u00cen tot, o demonstra\u0163ie a felului cum muzicienii danezi \u015ftiu s\u0103 asimileze limbajul neoclasic al genului, pigment\u00e2ndu-l cu accente de show ce denot\u0103 un temperament aparte \u00een familia scandinav\u0103.
\nGala final\u0103 de la Teatrul din Ystad a culminat cu fericita colaborare scenic\u0103 dintre Bohusl\u00e4n Big Band \u015fi Jan Lundgren Trio, \u00een formula actual\u0103, cu Matthias Svensson la contrabas \u015fi Zoltan Csorsz Jr. la baterie. Valorosul ansamblu de pe Coasta de Vest a Suediei a fost condus cu aceast\u0103 ocazie de trompetistul, compozitorul \u015fi aranjorul Bengt-Arne Wallin, activ pe scena patriei sale \u00eenc\u0103 de la mijlocul anilor 1950. Repertoriul s-a axat \u00een jurul sintagmei Swedish Folklore NOW! \u015fi a cuprins prelucr\u0103ri de o mare diversitate ale interesantului tezaur de melodii tradi\u0163ionale autohtone. Un rol similar doinei noastre e \u00eendeplinit \u00een etnomuzicologia suedez\u0103 de c\u0103tre un c\u00e2ntec popular cu accente nostalgice, numit visa, iar dintre dansuri am re\u0163inut polska (omonimul suedez al polc\u0103i). Explor\u0103ri similare celor propuse de acest proiect fuseser\u0103 \u00eentreprinse \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul anilor 1960, c\u00e2nd arhetipalul pianist Jan Johansson \u00ee\u015fi lansase capodopera intitulat\u0103 Jazz pa Svenska (Jazz pe suedez\u0103). De altfel, una dintre piesele de pe acel album \u2013 Visa fran J\u00e4rna \u2013 a fost reconfigurat\u0103 cu aceast\u0103 ocazie, \u00eentr-un ravisant ve\u015fm\u00e2nt postmodern, beneficiind de contribu\u0163ia plin\u0103 de nerv a italianului naturalizat suedez Alberto Pinton, la clarinet-bas. El a fost doar unul dintre admirabilii instrumenti\u015fti ai big band-ului, ansamblu \u00een care, pe l\u00e2ng\u0103 clasicele saxofoane, trompete \u015fi tromboni, ap\u0103reau instrumente de coloratur\u0103 precum tuba, flaute de diverse tipuri, clarinetul-bas, piculina, iar implicarea trio-ului condus de Lundgren a f\u0103cut ca pe scen\u0103 s\u0103 c\u00e2nte (uneori, simultan) trei basi\u015fti, doi piani\u015fti \u015fi doi bateri\u015fti. Interven\u0163iile lui Jan Lundgren au dat o turnur\u0103 \u00eenc\u0103 mai nuan\u0163at\u0103 peisajului sonor, oricum luxuriant, cu armoniile sale \u00eenv\u0103luitoare, iradiind dinspre teme c\u0103tre improviza\u0163ii.
\nDistan\u0163ele dintre cele dou\u0103sprezece scene ale festivalului, multitudinea concertelor \u015fi orarul lor (de diminea\u0163a p\u00e2n\u0103 noaptea t\u00e2rziu) f\u0103ceau imposibil\u0103 participarea la toate reprezenta\u0163iile. Nu pot \u00eens\u0103 trece cu vederea \u015fi alte importante prezen\u0163e la acest festival: cvintetul trompetistului american Roy Hargrove, grupul Celestian Circle, al cunoscutei percu\u0163ioniste daneze Marilyn Mazur, pianista american\u0103 Diane Schuur, fadista portughez\u0103 Cristina Branco, francezii Anthony Caillet, Christophe Girard, Remi Panossian, Nicolas Gardel, Swedish Statesmen Jazz Group, sextetul saxofonistului suedez Fredrik Kronkvist, Afro Cuban Supreme, Jukka Perko Streamline Jazztet din Finlanda etc.
\nAr mai fi un aspect, demn de emulat: nic\u0103ieri altundeva nu am v\u0103zut at\u00e2t de mul\u0163i voluntari. La parada final\u0103 am aflat c\u0103 erau o sut\u0103 dou\u0103zeci. \u00cei v\u0103zusem mi\u015fun\u00e2nd pretutindeni (cu maxim\u0103 eficien\u0163\u0103), afabili, s\u0103ritori, \u00eentotdeauna dispu\u015fi s\u0103 dea o m\u00e2n\u0103 de ajutor, de-a lungul zilelor \u015fi nop\u0163ilor de festival. Se vede c\u0103 pre\u015fedintele acestuia, Thomas Lantz, \u015fi principalii s\u0103i asocia\u0163i \u2013 dintre care am avut pl\u0103cerea s\u0103-i cunosc pe Bryan Ralph, Itta Johnson, Urban Nilmander \u2013 dispun de capacitatea rar\u0103 de a transforma o asemenea ocazie jazzistic\u0103 \u00eentr-un eveniment cultural cu ad\u00e2nci implica\u0163ii umane. Sincere felicit\u0103ri!<\/p>\n

\"Formatia-Enrico-Rava-Tribe\"<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

  Ajuns la edi\u0163ia a cincea, Festivalul de Jazz de la Ystad e considerat deja de c\u0103tre establishment-ul cultural autohton drept cea mai important\u0103 manifestare de acest gen din Suedia. Judec\u00e2nd dup\u0103 ceea ce am constatat la fa\u0163a locului, estimarea e justificat\u0103. Timp de cinci zile, \u00een vechiul port din extremitatea sudic\u0103 a frumoasei \u0163\u0103ri… Cite\u0219te mai mult »Vechiul Ystad, noua capital\u0103 a jazzului suedez<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[12129,12132,12130,12131],"class_list":["post-20476","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-bryan-ralph","tag-festivalul-de-jazz-de-la-ystad","tag-itta-johnson","tag-urban-nilmander"],"views":1105,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20476","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20476"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20476\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20476"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20476"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20476"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}