{"id":20470,"date":"2014-08-21T17:42:57","date_gmt":"2014-08-21T15:42:57","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20470"},"modified":"2014-09-11T11:24:43","modified_gmt":"2014-09-11T09:24:43","slug":"schita-este-extensia-imediata-a-gandului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/schita-este-extensia-imediata-a-gandului\/","title":{"rendered":"\u201eSchi\u0163a este extensia imediat\u0103 a g\u00e2ndului\u201d"},"content":{"rendered":"

Marius Bercea \u00een dialog cu Robert Terciu<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Marius Bercea (n. 1979 \u00een Cluj) \u00ee\u015fi ob\u0163ine licen\u0163a la sec\u0163ia de pictur\u0103 de la Universitatea de Art\u0103 \u015fi Design din ora\u015ful natal. Din 2006 pred\u0103 \u00een cadrul Departamentului de pictur\u0103 al acelea\u015fi universit\u0103\u0163i. Este unul dintre membrii fondatori ai proiectului Laika, care coordoneaz\u0103 galeria cu acela\u015fi nume de la Fabrica de Pensule din Cluj \u015fi din Bucure\u015fti. Unul dintre cei mai titra\u0163i pictori ai noii genera\u0163ii, Marius Bercea a beneficiat de expozi\u0163ii la Los Angeles, New York, Londra, Milano \u015f.a.m.d. Temele sale predilecte, figurate \u00een picturi ce respect\u0103 cromatica de tip Polaroid, trimit spre o viziune subiectiv\u0103 asupra postcomunismului \u015fi a societ\u0103\u0163ii \u201ede tranzi\u0163ie\u201d, insist\u00e2nd asupra aspectelor paradoxale ale acestora. Dup\u0103 prima expozi\u0163ie solo \u00een Statele Unite, la Galeria Fran\u00e7ois Ghebaly din Los Angeles (2009), Marius Bercea devine pasionat de California ca topos geografic \u015fi mentalitar.<\/strong><\/p>\n

 <\/p><\/blockquote>\n

\"marius-bercea-1\"<\/a>
\nRobert Terciu:<\/strong> De ce abordezi arhitectura \u00een pictur\u0103?
\nMarius Bercea:<\/strong> \u00cent\u00e2mpl\u0103tor a ap\u0103rut elementul arhitectural \u00een picturile mele. Dintotdeauna am f\u0103cut apel la testul timpului \u00een pictur\u0103, subiectele atacate \u00een primele lucr\u0103ri (2005-2006) erau o referin\u0163\u0103 direct\u0103 la nostalgia jocurilor copil\u0103riei, la paradoxul candorii copil\u0103riei suprapuse pe fondul istoric recent, care implic\u0103 Revolu\u0163ia. \u00cen lucr\u0103rile realizate dup\u0103 circa 20 ani de la momentul c\u0103derii Zidului Berlinului, \u00een ciuda infla\u0163iei jocurilor de computer (mecanisme ale leisure-ului copilului vest-european), m-am referit la jocurile fizice, machiste din curtea \u015fcolii, din spatele blocului. A\u015fa am ajuns s\u0103 studiez un soi de vocabular al anumitor jocuri, \u00eencep\u00e2nd de la Friptea, Nu te sup\u0103ra frate, De-a v-a\u0163i ascunselea, Lapte gros etc. Bine\u00een\u0163eles, a trebuit s\u0103 fac apel la imagini de arhiv\u0103, astfel uit\u00e2ndu-m\u0103 peste o gr\u0103mad\u0103 de albume reprezentative epocii: cu copii \u00een excursii, cu elevi \u00eenainte de vacan\u0163a de var\u0103. Acestea surprindeau aceea\u015fi tipologie iconografic\u0103, acela\u015fi tip de lumin\u0103. Ac\u0163iunea am dibuit-o din toate albumele acestea de la diferite \u015fcoli, unde dispunem de acela\u015fi desen coregrafic, aceea\u015fi pozi\u0163ionare, acelea\u015fi jocuri. Un lucru care m-a interesat din ce \u00een ce mai mult a fost s\u0103 localizez ac\u0163iunea \u00eentr-un anumit context. Implicit, mi-am dat seama \u00eent\u00e2mpl\u0103tor c\u0103 scanarea \u00eemprejurimilor mi-a stimulat interesul pentru o alt\u0103 ni\u015f\u0103, cea a arhitecturii eclectice, de exemplu stilul neo-corbusier prezent \u00een cartierul unde am copil\u0103rit \u015fi locuiesc \u015fi acum, Gheorgheni (Cluj) prin blocurile-alam\u0103. \u00cen anii \u201960, blocurile turn de 8-10 etaje erau singulare deoarece dispuneau de mult spa\u0163iu verde \u00eemprejur, apoi industrializarea for\u0163at\u0103 a caracterizat, implicit, constru\u0163ia de blocuri cu patru etaje exact pe spa\u0163iile verzi, care ini\u0163ial f\u0103ceau parte dintr-un plan urbanistic \u00een spiritul lui Corbusier. Ulterior a ap\u0103rut zona consumerist\u0103 care, pe salata aceasta a aruncat neonul, bilboard-ul, au ap\u0103rut toate grafurile. Prin urmare, \u00eentr-o perioad\u0103 scurt\u0103 de aproximativ 17 ani, cu ajutorul fotografiilor \u015fi al albumelor vechi ce reprezentau ora\u015ful sau anumite zone urbane, mi-am dat seama c\u0103 \u00een ace\u015fti ani s-a galopat at\u00e2t de mult, \u00eenc\u00e2t o zon\u0103 devine aproape irecognoscibil\u0103. \u00cen acest mod au ap\u0103rut primele apeten\u0163e pentru arhitectur\u0103, ulterioare acestei cercet\u0103ri. Apoi am \u00eencercat s\u0103 debarasez toate elementele extra \u015fi m-am \u00eentors la un subiect care pentru mine era extrem de important, calamitatea natural\u0103, fenomenul Cernob\u00eel din 1986, la care am fost, s\u0103 spunem, martor. Fenomenul a creat o stare de paranoia, guvernul a ascuns complet realitatea, am aflat cumva de la Europa Liber\u0103 c\u0103 deasupra noastr\u0103 circul\u0103 un nor radioactiv, a \u00eenceput s\u0103 ni se dea pastile de iod \u015f.a.m.d. Astfel, m-am \u00eentors spre a cerceta primul ora\u015f-fantom\u0103, Pripiat (Regiunea Kiev, Ucraina), de care am aflat printr-un rico\u015feu. A\u015fa am realizat c\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, \u00een momentul \u00een care un ora\u015f e depopulat, po\u0163i citi foarte bine anumite coduri arhitecturale, legi ale urbanismului care ulterior, pentru mine, s-au dovedit de mare folos.<\/p>\n

R.T.:<\/strong> A\u015fadar, apogeul cercet\u0103rii arhitecturale a constat \u00een studiul ora\u015fului-fantom\u0103 Pripiat \u015fi a fenomenului Cernob\u00eel?
\nM.B.:<\/strong> Da. La nivel cromatic, anii \u201980-\u201986 erau Kodak-Polaroid, norul radioactiv era \u00eentotdeauna galben, galbenul acela boln\u0103vicios. Ca r\u0103spuns pentru lucr\u0103rile pe care le abordam, am ajuns la stadiul acesta de sintetizare a monocromiei. Pe atunci, \u00eempreun\u0103 cu majoritatea colegilor mei, aveam un apetit pentru ad\u00e2ncimea griului. Eu \u00eencercam s\u0103 ob\u0163in griul din galbenul de Neapole, apel\u00e2nd la aceast\u0103 sintetizare monocromic\u0103 \u00een care imaginam lumina radioactiv\u0103 (galben) ca produs al norului de cenu\u015f\u0103 (gri).<\/p>\n

R.T.:<\/strong> La ce te referi atunci c\u00e2nd spui, \u00eentr-un interviu, c\u0103 \u201earhitectura reflect\u0103 concep\u0163ia metafizic\u0103 \u015fi estetic\u0103 a unei culturi\u201d?
\nM.B.:<\/strong> \u00centotdeauna spun c\u0103 exilul cristalizeaz\u0103 utopia sau c\u0103 aceasta este cristalizat\u0103 de exil. Istoric vorbind, ne putem referi la sudul Siciliei cu a\u015fa-zisul fenomen de suprapunere cultural\u0103 sau la sudul Californiei, tot un rezultat al transparen\u0163elor din diferite culturi. La California, din perspectiv\u0103 istoric\u0103, ne referim la ultima sut\u0103 de ani. Aici e interesant cum arhitectura poate oferi indicii legate de istoria locului respectiv.<\/p>\n

R.T.:<\/strong> A modului de trai, probabil\u2026
\nM.B.:<\/strong> Sau a modului de trai, exact. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 e la fel cu pictura secolului al XVII-lea, c\u00e2nd au ap\u0103rut primele inven\u0163ii optice de reprezentare care au oferit extrem de multe indicii despre modul de via\u0163\u0103 sau modele culturale din Spania, Flandra (Brabant) \u015fi Olanda. M\u0103 refer la faptul c\u0103, din perspectiva mea, consider foarte important momentul \u00een care gustul pentru art\u0103 a devenit mai relaxat, sincroniz\u00e2ndu-se cu disputa la nivel artistic dintre catolici \u015fi protestan\u0163i. Pictorii celor din urm\u0103 care, implicit, desprinz\u00e2ndu-se de toat\u0103 dogma catolic\u0103 la nivel tematic \u015fi la nivel de reprezentare, discut\u0103 efectiv de o cronic\u0103 a momentului respectiv. A\u015fa apar primele picturi, care, indiferent de tematic\u0103, figureaz\u0103 codul vestimentar al vremii, ce pune deja bazele unui moment delimitat temporal, caligrafiat \u00een istoria fashion-ului. Oarecum, ca raport similar v\u0103d \u015fi elementul arhitectural, unde apare factorul-surpriz\u0103 atunci c\u00e2nd ajungi \u00eentr-un loc \u015fi \u00eencepi s\u0103 descoperi modele arhitecturale cu care e\u015fti familiarizat. Chiar dac\u0103 nu ai scanat sau nu ai trecut printr-o Wikipedia a locului \u00een care ai ajuns, chiar dac\u0103 nu \u0163i-ai \u00eenc\u0103rcat hard-disk-ul, apare tipul acesta de semn de \u00eentrebare pe care \u0163i-l ridic\u0103, de exemplu, prezen\u0163a unei moschei \u00een P\u00e9cs (Ungaria) sau prezen\u0163a unor arhitec\u0163i vienezi \u00een California. De aceea consider arhitectura un anumit tip de cronicar.<\/p>\n

R.T.:<\/strong> \u00cen picturile realizate dup\u0103 cercetarea din California, arhitectura are tendin\u0163a s\u0103 dispar\u0103, s\u0103 nu mai fie at\u00e2t de vizibil\u0103 ca \u00een picturile anterioare. E o chestiune de scal\u0103, o diferen\u0163\u0103 de perspectiv\u0103?
\nM.B.:<\/strong> Poate c\u0103 arhitectura este ascuns\u0103, nu am vrut s\u0103 dau multe indicii. Implicit, din momentul \u00een care atac o tem\u0103 de tipul California, pornesc de la ni\u015fte icon-uri. California, din cauza Hollywood-ului, din cauza cinematografiei, este plin\u0103 de cli\u015fee. Sentimentul de familiaritate indus este acela c\u0103 I know this place!. Nu am vrut s\u0103 insist s\u0103 ar\u0103t c\u0103 e vorba despre California. Ceea ce m-a interesat \u00een mod direct a fost lumina special\u0103, de\u015fi arhitectura este prezent\u0103. \u00cen Itinerary Crowds, cea mai mare lucrare este un colaj \u00een care apare cl\u0103direa lui Schindler \u00een partea st\u00e2ng\u0103, apare arhitectura caravanelor \u015fi arhitectura subculture care sugereaz\u0103 perioada post-hippie din California. Pentru mine, expozi\u0163ia recent\u0103 din Londra (Hypernova, Galeria Blain\/Southern, 28.03 \u2013 17.04.2014) a reprezentat o orchestra\u0163ie de mai multe lucr\u0103ri. C\u00e2nd construie\u015fti o expozi\u0163ie, nu lucrezi doar pe compozi\u0163ia operei, ci mai ales pe compozi\u0163ia statement-ului \u015fi compozi\u0163ia conceptual\u0103 a momentului c\u00e2nd realizezi panotarea.<\/p>\n

R.T.:<\/strong> A\u015fadar vorbim de o idee ini\u0163ial\u0103, o form\u0103 de icon.
\nM.B:<\/strong> Am plecat oarecum de la ideea lui Ilf \u015fi Petrov, adic\u0103 mi-am luat rucsacul est-european \u015fi am mers acolo pentru cercetarea fenomenului Goldrush, a ora\u015felor abandonate dup\u0103 El Dorado. Lucrurile s-au schimbat pe parcurs\u2026 Aceasta este frumuse\u0163ea unor spa\u0163ii at\u00e2t de vaste, \u00een momentul \u00een care conduci, toat\u0103 perspectiva pe care o ai e dat\u0103 de cadranul parbrizului. A\u015fa au ap\u0103rut foarte multe curiozit\u0103\u0163i. Totul este o experien\u0163\u0103 motion, nu ai tipul acela de contempla\u0163ie \u00een care te-ai oprit s\u0103 stai, dec\u00e2t \u00een anumite momente \u00een de\u015fert, ca s\u0103 po\u0163i acapara o anumit\u0103 lumin\u0103, un anumit v\u00e2nt, un fenomen meteorologic, un ora\u015f-fantom\u0103, dar \u00een rest toat\u0103 c\u0103l\u0103toria prin California este aceea \u00een care ma\u015fina devine extensia picioarelor, adic\u0103 realitatea este dat\u0103 de unghiul de privire al celor 180 de grade, cele dou\u0103 parbrize laterale \u015fi cel frontal, curbat.<\/p>\n

R.T.:<\/strong> Perspectiva se datoreaz\u0103 dimensiunii vaste a spa\u0163iului?
\nM.B.:<\/strong> Da, e cum zicea \u015fi Kerouac: \u201eCalifornia is about driving, you can reach California while driving it\u201d, a\u015fadar nu se poate compara cu San Gimignano sau cu Bruges.<\/p>\n

R.T.:<\/strong> Scopul t\u0103u este s\u0103 surprinzi un peisaj-cadru? A\u015f dori s\u0103 \u015ftiu dac\u0103 prin utilizarea tehnicii tale picturale, de factur\u0103 abstract-expresionist\u0103, \u00eencerci s\u0103 surprinzi mi\u015fcarea?
\nM.B.:<\/strong> E dificil s\u0103 r\u0103spund la \u00eentrebarea asta dintr-odat\u0103. Poate la nivel formal nu este o solu\u0163ie fericit\u0103, dar la nivel de onestitate a practicianului, da. Cred foarte mult \u00een schi\u0163\u0103. Schi\u0163a este extensia imediat\u0103 a g\u00e2ndului, reprezint\u0103 transferul instant al unei st\u0103ri, senza\u0163ii sau a unei informa\u0163ii vizuale.<\/p>\n

R.T.:<\/strong> Schi\u0163a este transferul imediat al g\u00e2ndului?
\nM.B.:<\/strong> Da, desenul efectiv care poate fi, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, substituit, \u015fi simplei ap\u0103s\u0103ri a butonului aparatului de fotografiat. \u00cen momentul \u00een care ai schi\u0163at o stare, o situa\u0163ie, ai \u00eenregistrat-o vizual, deja acela este momentul cel mai onest, cel mai sincer. C\u00e2nd m\u0103 \u00eentorc \u00een atelier, \u00eencep s\u0103 distrug senza\u0163ia respectiv\u0103, oarecum \u00eencerc s\u0103 reconstruiesc realitatea respectiv\u0103 prin mijloace picturale, iar senza\u0163ia ini\u0163ial\u0103 devine diluat\u0103. Prin cosmetizare, elementul original \u00ee\u015fi pierde \u015farmul respectiv. C\u00e2nd \u00eencerci s\u0103 reconstruie\u015fti un vis sau o realitate indic\u00e2nd prea multe lucruri, s-ar putea ca realitatea respectiv\u0103 s\u0103 fie distrus\u0103. Asta e marea lupt\u0103 \u00een atelier: am memorat ceva, de\u0163in un indiciu minimal, b\u0103t\u0103lia fiind dus\u0103 la re\u00eentoarcerea \u00een atelier c\u00e2nd \u00eencerc s\u0103 redau starea, dramatismul, emo\u0163ia acelui moment ini\u0163ial, acelei experien\u0163e vizuale sau experien\u0163e tr\u0103ite, \u00een clipa \u00een care transferi pe curat, pe p\u00e2nz\u0103, obiect sau alt suport.<\/p>\n

R.T.:<\/strong> \u00centoarcerea \u00een atelier, bazat\u0103 pe filonul mental retrospectiv, ajut\u0103?
\nM.B.:<\/strong> Da, asta-mi place mult, c\u0103 m\u0103 despart. Din cauza c\u0103l\u0103toriilor pe care le fac, de\u0163in un fel de raport panoramic atunci c\u00e2nd m\u0103 \u00eentorc la munca pe care am \u00eenceput-o. A\u015fa \u00eencerc s\u0103-mi omor rutina asta zilnic\u0103, cum e s\u0103 vin la atelier timp de un an. Apropo de mi\u015fcare, \u00een toat\u0103 chestia asta californian\u0103 a fost absolut necesar\u0103 pentru c\u0103 toat\u0103 experien\u0163a a fost On the Move, On the Road, Motion, devenind o experien\u0163\u0103 static\u0103 doar \u00een momentele anumitor situa\u0163ii \u00een care nu aveam cum s\u0103 trec cu vederea, devenind relevante doar st\u00e2nd \u015fi contempl\u00e2nd pentru a-mi induce o anumit\u0103 stare. Ca practic\u0103, am \u00eentr-adev\u0103r un fel de trac ce m\u0103 \u00eempinge c\u0103tre un soi de coregrafie a picturii. Felul \u00een care pictez poate s\u0103 m\u0103 \u00eempov\u0103reze cu o atitudine tip Pollock, pentru c\u0103 majoritatea lucr\u0103rilor sunt realizate la orizontal\u0103. Aceast\u0103 metod\u0103 surprinde nu un gest de 180 de grade pe care \u00eel fac, ci unul aproape de 360 de grade, \u00een momentul \u00een care m\u0103 pot roti.<\/p>\n

R.T.:<\/strong> Te referi la momentul c\u00e2nd lucrezi cu suportul pe podea?
\nM.B.:<\/strong> Da, c\u00e2nd lucrez la orizontal\u0103. Metoda implic\u0103 un efort fizic, \u00een primul r\u00e2nd, apoi dimensiunile mari pe care le abordez implic\u0103 o latur\u0103 performativ\u0103 a actului. \u00cencerc s\u0103 evit mijloacele sau uneltele tradi\u0163ionale \u015fi atunci nu pot dec\u00e2t s\u0103-mi asum ni\u015fte noi metode pentru a crea hazardul pictural, survenit din modul cum stropesc sau din suprapunerile de diferite straturi pe care le realizez. La orizontal\u0103 interac\u0163ioneaz\u0103 mi\u015fcarea pe care o fac cu p\u00e2nza, a\u015fa apar splash-urile respective.<\/p>\n

R.T.: <\/strong>Prin urmare, consideri c\u0103 metoda bazat\u0103 pe mi\u015fcare reprezint\u0103 extensia mi\u015fc\u0103rii \u00een pictur\u0103?
\nM.B.:<\/strong> Da. Exact. Ca efect imediat, datele sau bazele unei compozi\u0163ii picturale sunt schimbate. \u00centr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103 m\u0103 adaptez din mers, ajung la ni\u015fte situa\u0163ii care-mi plac, le pun deoparte \u015fi eventual le atac ulterior sau le las o perioad\u0103 mai lung\u0103 de timp pentru a-mi da seama ce r\u0103spunsuri pot genera. Am nevoie de testul timpului, v\u0103d pictura ca pe o arheologie, care semnific\u0103 timp, suprapuneri multe de straturi, indecizii \u015fi griji, din care cumva totul rezult\u0103. A\u015fa cum \u00ee\u0163i spuneam, cred foarte mult \u00een prospe\u0163imea schi\u0163ei, \u00een momentul \u00een care o \u00eencarci foarte mult coloristic, compozi\u0163ional, epic, ea poate s\u0103-\u015fi piard\u0103 din intensitate. De aceea \u00eencerc s\u0103 las deoparte \u015fi ulterior s\u0103 v\u0103d exact ce s-a p\u0103strat proasp\u0103t, ce poate fi anulat, ce poate fi acoperit, ce poate fi repictat.<\/p>\n

R.T.: <\/strong>\u00cen pictura pe care o practici se pot observa dou\u0103 elemente primordiale: lumina \u015fi culoarea. Ce ofer\u0103 lumina unei scene?
\nM.B.:<\/strong> Dac\u0103 lu\u0103m ca exemplu lumina din teatru, observ\u0103m cum intensitatea ei amplific\u0103 machiajul, implicit starea emo\u0163ional\u0103 \u015fi induce drama sau bucuria. La fel, g\u00e2nde\u015fte-te c\u00e2t de important\u0103 e lumina \u00een cinematografie, dar pentru mine\u2026 Lumina \u00ee\u0163i d\u0103 multe indicii. Apoi, eclerajul \u00een pictur\u0103, c\u00e2nd se vorbe\u015fte de ecleraj \u00een pictur\u0103\u2026 De exemplu \u015fi \u00een mozaicurile de la Pompei exista tendin\u0163a de a reda volumul, \u00een perioada Evului Mediu pictura era cumva subordonat\u0103, dar c\u00e2nd putem vorbi de rena\u015fterea picturii, efectiv a picturii \u00een ulei, la sf\u00e2r\u015fit de secol XVI \u2013 \u00eenceputul secolului al XVII-lea, nimeni nu concepea s\u0103 nu vad\u0103 \u00een pictur\u0103 tendin\u0163a tridimensionalit\u0103\u0163ii, tocmai datorit\u0103 luminii utilizate. \u00centr-un interviu mai vechi al lui David Hockney, el discuta despre cei doi poli la nivel de intensitate a luminii: unul era California \u015fi cel\u0103lalt Scandinavia, unde exist\u0103 o lumin\u0103 special\u0103 \u00een timpul verii polare. Atunci Soarele aproape c\u0103 nu mai apune \u015fi cel pu\u0163in trei luni de zile oamenii au o umbr\u0103 aruncat\u0103 de aceea\u015fi dimensiune, datorit\u0103 pozi\u0163iei Soarelui. Lumina de California este extrem de intens\u0103, nu pot s\u0103 o descriu, dar \u00eencerc s\u0103 o redau \u00een lucr\u0103ri, s\u0103 ajung la ni\u015fte solu\u0163ii care pot s\u0103 induc\u0103 receptorului, audien\u0163ei, experien\u0163a tr\u0103it\u0103 \u00een California, calitatea \u015fi puritatea luminii californiene. Lumina difer\u0103 \u00een func\u0163ie de anotimp; iarna este o umbr\u0103 aruncat\u0103 violet, dar violetul acela este pur \u015fi e cumva inexplicabil, probabil granula\u0163ia nisipului care intersecteaz\u0103 cu fasciculele luminoase ofer\u0103 tipul acesta de culoare. Am fotografii f\u0103cute \u00een luna ianuarie, care \u015fi \u00een inkjet \u015fi \u00een laserjet mi-au dat aceea\u015fi combina\u0163ie aproape complementar\u0103, violet-ocru.<\/p>\n

R.T.:<\/strong> Consideri c\u0103 \u201eefectele generate de hazard\u201d, cum spui \u00eentr-un interviu, pot constitui expresia pur artistic\u0103?
\nM.B.:<\/strong> Hazardul este preg\u0103tit \u00eenainte, nu este pur \u00eent\u00e2mpl\u0103tor. Comparativ vorbind, este ca un meci de fotbal, \u015ftii exact pa\u015fii, mi\u015fc\u0103rile, coregrafia jocului, dar nu po\u0163i \u015fti c\u00e2nd apare elementul-surpriz\u0103. Este asem\u0103n\u0103tor cu hazardul de care vorbesc, adic\u0103 am schi\u0163a, am imaginea memorat\u0103, dar nu \u015ftiu dac\u0103 se pot materializa lucrurile acestea, \u015fi atunci \u00eencerc s\u0103 creez un fel de baz\u0103 destul de abulic\u0103 din care s\u0103 organizez ulterior, utiliz\u00e2nd diverse metode \u015fi solu\u0163ii tehnice atipice laboratorului de pictor. Prin urmare, nu pot s\u0103 m\u0103 a\u015ftept dec\u00e2t la ni\u015fte accidente plastice pe care ulterior le valorific sau care devin e\u015fecuri.<\/p>\n

R.T.:<\/strong> Accidentele sunt bazate pe o anumit\u0103 impulsivitate?
\nM.B.:<\/strong> Recent, ac\u0163iunea de a picta este foarte dinamic\u0103, performativ\u0103. Nu am nici un fel de inten\u0163ie s\u0103 m\u0103 cenzurez. Evident, la \u00eentrebarea des folosit\u0103 \u201ec\u00e2nd crezi c\u0103 o pictur\u0103 e gata\u201d sau \u201ec\u00e2nd crezi c\u0103 acel hazard sau accident este bine articulat\u201d nu cred c\u0103 se poate r\u0103spunde deoarece \u0163ine foarte mult de emo\u0163ie.<\/p>\n

R.T.: <\/strong>Efectele acestea creeaz\u0103 \u201eimaginea pictural\u0103 \u00eenc\u0103rcat\u0103 metafizic\u201d?
\nM.B.:<\/strong> \u00cemi place s\u0103 joc un rol dublu, de om implicat \u015fi de om deta\u015fat. \u00cen primul caz intervine emo\u0163ia personal\u0103 \u00een momentul \u00een care m\u0103 manifest. Emo\u0163ia pe care o am atunci c\u00e2nd rev\u0103d ceea ce am creat poate s\u0103 aib\u0103 o implica\u0163ie metafizic\u0103, filosofic\u0103, mai contemplativ\u0103. Faptul c\u0103 fac in and out-urile astea din atelier m\u0103 deleag\u0103 s\u0103 am condi\u0163ia aceasta dubl\u0103, de slujba\u015f \u015fi patron totodat\u0103.<\/p>\n

R.T.:<\/strong> Mul\u0163umesc!<\/p>\n

\"marius-bercea-4\"<\/a><\/p>\n

\"marius-bercea-3\"<\/a><\/p>\n

\"Marius-Bercea-2\"<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Marius Bercea \u00een dialog cu Robert Terciu   Marius Bercea (n. 1979 \u00een Cluj) \u00ee\u015fi ob\u0163ine licen\u0163a la sec\u0163ia de pictur\u0103 de la Universitatea de Art\u0103 \u015fi Design din ora\u015ful natal. Din 2006 pred\u0103 \u00een cadrul Departamentului de pictur\u0103 al acelea\u015fi universit\u0103\u0163i. Este unul dintre membrii fondatori ai proiectului Laika, care coordoneaz\u0103 galeria cu acela\u015fi… Cite\u0219te mai mult »\u201eSchi\u0163a este extensia imediat\u0103 a g\u00e2ndului\u201d<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11317],"tags":[12127,12128],"class_list":["post-20470","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-vizuala","tag-marius-bercea-interviu","tag-marius-bercea-lucrari"],"views":3680,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20470","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20470"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20470\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20470"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20470"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20470"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}