{"id":20468,"date":"2014-08-21T16:37:12","date_gmt":"2014-08-21T14:37:12","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20468"},"modified":"2014-09-11T11:20:46","modified_gmt":"2014-09-11T09:20:46","slug":"lupta-cu-inertia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/lupta-cu-inertia\/","title":{"rendered":"Lupta cu iner\u0163ia"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Andrei Bodiu, <em>Firul alb<\/em>, Editura Tracus Arte, Bucure\u015fti, 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Exist\u0103 o marot\u0103 a transferului de semnificat spre zona nord-american\u0103 a poeziei rom\u00e2ne care nu se \u00eencadreaz\u0103 \u00een parametrii tradi\u0163iei autohtone sau \u00een filoanele fran\u0163uze\u015fti (Baudelaire, Rimbaud, Mallarm\u00e9, Francis Jammes, Val\u00e9ry) \u015fi germanice (Gottfried Benn, Trakl, Rilke) deja canonice la noi pe la 1930. E limpede c\u0103 despre o progresie a cunoa\u015fterii poetice putem discuta numai datorit\u0103 creatorilor, nu \u015fi criticilor. Avem de citit ultima sut\u0103 de ani de poezie euroatlantic\u0103 pentru a emite vreo judecat\u0103 priz\u0103rit\u0103 despre influen\u0163e \u015fi surse. Mi-e team\u0103 c\u0103 volumul postum al lui Andrei Bodiu \u2013 Firul alb \u2013 constituie un caz de ne\u00een\u0163elegere a principiilor de compozi\u0163ie. Profilul artistului se \u00eempline\u015fte \u00een consonan\u0163\u0103 cu cel al intelectualului. Andrei Bodiu este un umanist \u00een sensul de cet\u0103\u0163ean preg\u0103tit anume s\u0103 administreze bunuri culturale, asum\u00e2ndu-\u015fi riscul de a pierde contactul cu realitatea.<br \/>\n<strong>Procopius din Cezareea<\/strong><br \/>\nCon\u015ftiin\u0163a poetului datoreaz\u0103 foarte multe mentalit\u0103\u0163ii universitare \u00een care s-a format. Absolvind Facultatea de Filologie a Universit\u0103\u0163ii din Timi\u015foara, a fost atras iremediabil de no\u0163iunea de \u201eMitteleuropa\u201c (Imperiul multietnic condus de Habsburgi). Civismul, etica muncii, datoria fa\u0163\u0103 de publicul cu studii superioare au devenit parte integrant\u0103 a literaturii sale. Poezia lui Andrei Bodiu, din Oameni obosi\u0163i (2008), dar \u015fi din Firul alb, apar\u0163ine unui func\u0163ionar imperial de elit\u0103, nec\u00e2rtitor, constr\u00e2ns s\u0103 pactizeze cu un limbaj ininteligibil, impersonal \u015fi subordonator, \u00eens\u0103 care se revigoreaz\u0103, chiar \u00een situa\u0163ii de degringolad\u0103, recuper\u00e2nd latura uman\u0103 principal\u0103: emo\u0163ia. Emo\u0163ia, nu sentimentul, pentru c\u0103 ea presupune un efort autoreflexiv \u015fi analitic. Pentru Andrei Bodiu, poezia riposteaz\u0103 contra automatiz\u0103rii, fiind o form\u0103 de salvgardare a cerebralit\u0103\u0163ii. E ca \u015fi cum personalitatea lui opereaz\u0103 cu dou\u0103 creiere \u2013 unul afirmativ, cel\u0103lalt polemic \u2013 precum Procopius din Cezareea.<br \/>\nNumai c\u0103 reg\u0103sirea dialogului cu sinele se produce prin intermediari. Firul alb delimiteaz\u0103 un elogiu mocnit al celor care privesc altfel cele 24 ore ale zilei, al celor care se sustrag imperativelor, al celor care g\u0103sesc motive de a se sim\u0163i confortabil \u00een pielea lor: \u201e\u00cen pauze \u00eenv\u00e2rtim furculi\u0163ele-n aer \u00eei\/ Zg\u00e2r\u00e2iem pe ochi pe\/ Responsabilii Educa\u0163iei\/\/ \u00abOricum\u00bb, zice Adriana \u00abmie\/ M\u00e2ine poate mi se taie lumina\u00bb.\/\/ Auzim chelnerii discut\u00e2nd\/ cu patroana lor care cred c\u0103 se cheam\u0103\/ \u00abo doamn\u0103 bine\u00bb\/\/ \u00abSerios, am lucruri mai bune de f\u0103cut\u00bb, zice Adriana\/ \u00abDe exemplu, s\u0103 v\u0103d ploaia\u00bb\u201c (Casa del Sole, p. 66). Cartea lui Andrei Bodiu ascunde \u015fi o medita\u0163ie asupra resurselor fericirii, asupra lucrurilor semnificative. Mi se pare f\u0103r\u0103 umbr\u0103 de t\u0103gad\u0103 c\u0103 aceast\u0103 apari\u0163ie postum\u0103 arat\u0103 cum scriitorul s-a confruntat cu indispozi\u0163ia de a mai acorda sens lumii \u00eenconjur\u0103toare. Fiecare poem devine o incizie \u015fi mai ad\u00e2nc\u0103. Se remarc\u0103 \u015fi din dispunerea versurilor. Din aspectul grafic reies blocajul, \u00eempiedicarea \u015fi fractura. Gerunziile din final sun\u0103 ca pietri\u015ful \u00een gur\u0103. Verbele de la cap\u0103t de r\u00e2nd descriu senza\u0163ii incomplete \u015fi neconcludente. Substantivele necesit\u0103 termeni auxiliari.<br \/>\nCeva \u00eei scap\u0103 poetului. Bine\u00een\u0163eles, frustrarea con\u0163inutului e o \u015farj\u0103 la adresa metafizicului. Dar, \u015fi mai important pentru strategia literar\u0103, suntem pu\u015fi \u00eenaintea unei confrunt\u0103ri dispropor\u0163ionate cu mediul \u00eenconjur\u0103tor, poluat de misticism \u015fi de vulgaritate. Nimic nu se petrece spontan, ci antrenat, c\u00e2nd spiritul de observa\u0163ie pare sedus de recuren\u0163a fenomenelor. Aceast\u0103 atitudine pseudo\u015ftiin\u0163ific\u0103 explic\u0103, \u00een parte, experimentul executat asupra societ\u0103\u0163ii globaliste: \u201eDin c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd se ia curentul.\/\/ Ne amintim atunci de vremea\/ Prea T\u00e2rziu \u00cempu\u015fcatului.\/\/ Ascult\u0103m cum se dezghea\u0163\u0103 frigiderul privim\/ Cum coboar\u0103 gradele \u00een termometru.\/\/ A\u015ftept\u0103m. Sau cobor\u00e2m \u00een pizzerie \u015fi \u00eentreb\u0103m\/ Dac\u0103 au sunat ei.\/\/ \u015ei-apoi revenim \u015fi a\u015ftept\u0103m.\/ \u015ei vorbim \u00eentre noi poate\/ Mai mult ca oric\u00e2nd.\/\/ Suntem captivi casnici: un b\u0103rbat\/ O femeie un copil \u00eentr-un bloc vechi\/ Dup-o u\u015f\u0103 de lemn\u201c (C\u00e2nd se ia curentul,<br \/>\np. 54). Expresivitatea discursului \u0163ine de un cod al panicii. Libertatea nu dep\u0103\u015fe\u015fte nivelul larmei. Orice \u00eempiedic\u0103 forfota impune recluziunea \u00een spatele baricadei. \u00cen momentele de agonie a civiliza\u0163iei, se preumbl\u0103 du\u015fmanul. Traseele culturale din poezia lui Andrei Bodiu, efectuate la Praga \u015fi la Viena (foste capitale habsburgice), transmit atmosfera anarhic\u0103 din preajma Primului R\u0103zboi Mondial, \u00eentr-un fel apropiat cu cel al lui Octavian Soviany \u00een C\u0103lc\u00e2iul lui Magellan. Ciocnirea cu Europa Central\u0103 st\u00e2rne\u015fte repro\u015furi \u00een leg\u0103tur\u0103 cu iner\u0163ia \u015fi pasivitatea din \u0163ara natal\u0103 sau din s\u00e2nul familiei: \u201eAzi pe 24 aprilie copiii au luat\/ \u00cen st\u0103p\u00e2nire Viena cu miile\/ Au strigat au scandat\/ \u00cempotriva guvernului\u201c (Viena copiilor I, p. 33).<br \/>\n<strong>Via\u0163a pe un peron<\/strong><br \/>\nGospod\u0103ria nu aduce nicio oaz\u0103 de intimitate sau de deta\u015fare, oblig\u00e2nd la ascu\u0163irea tuturor sim\u0163urilor. Agita\u0163ia universitarului survine \u015fi din incapacitatea de a se acomoda cu sedentarismul. Cum men\u0163ionam mai sus, Andrei Bodiu a avut un fond similar cu cel al unui \u00eenalt magistrat. De aceea, departe de el fofilarea \u015fi comoditatea mic-burgheze. Deplasarea \u015fi, \u00een consecin\u0163\u0103, ac\u0163iunea \u00eembun\u0103t\u0103\u0163esc tonusul. Pun\u00e2ndu-\u015fi cariera \u00een slujba comunit\u0103\u0163ii, fiind mereu pe drum, i-a r\u0103mas scriitorului s\u0103 se consoleze convers\u00e2nd cu familia. \u00centoarcerea acas\u0103 \u00eenseamn\u0103 \u015fi recuperarea propriei identit\u0103\u0163i. Asist\u0103m la spectacolul lu\u0103rii \u00een posesie a lumii, ca \u015fi cum fiecare p\u0103rticic\u0103 recurent\u0103 \u015fi banal\u0103 e \u00een\u015ff\u0103cat\u0103 de antenele psihice \u015fi organice ale unui nou-n\u0103scut: \u201e\u00abUnde e\u015fti, tati?\u00bb m\u0103 \u00eentreab\u0103 cu\/ Vocea sublim\u0103 de la \u015fapte.\/\/ \u00abAproape de Media\u015f\u00bb r\u0103spund\/ \u015fi trag \u00een piept mirosul de\/ Usturoi din vecini.\/\/ \u00ab\u015ei cum e gara din Media\u015f? E mare?\u00bb\/ \u00centreab\u0103 mai departe \u00abE mai mare ca gara\/ din Predeal?\u00bb\/\/ \u00abCam tot a\u015fa\u00bb zic eu \u00eencurcat.\/\/ Na\u015fu \u00ee\u015fi plimb\u0103 geanta maro\/ Pe burt\u0103 Barmanu\/ Face piruete pe ritm de melc\/\/ \u00abUnde e\u015fti, tati?\u00bb m\u0103 \u00eentreab\u0103\/ \u00ab\u00cen \u00eentunericul de la Augustin, Tudor,\/ Aproape, \u00een \u00eentunericul de la Augustin\u00bb\u201c (G\u0103ri mijlocii, p. 49).<br \/>\nDin nou, circularitatea proceselor neconsumate \u00eentr-un trecut nedefinit \u00eempiedic\u0103 satisfac\u0163ia de a tr\u0103i. Din nou, \u00een ciuda ritmului alert, poetul dispune de aten\u0163ie distributiv\u0103. \u00cenregistreaz\u0103 tot de parc\u0103 realul l-ar asalta. Trepida\u0163ia celorlal\u0163i este receptat\u0103 \u00een mi\u015fc\u0103ri derulate cu \u00eencetinitorul. Referin\u0163a la melc \u2013 molusca lubric\u0103 \u2013 nu este inocent\u0103 \u015fi unic\u0103 \u00een Firul alb. Revine \u00eentr-un poem care, m\u0103car la nivelul ideii de baz\u0103, are leg\u0103turi evidente: \u201eL\u00e2ng\u0103 gara din Predeal o femeie\/ Cu basma pe cap \u015fi\/ O pung\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 merge\/ \u00cen patru labe.\/\/ Se chinuie ca un melc\/ S\u0103 ajung\u0103 la o central\u0103 termic\u0103\/ Dezafectat\u0103\u201c (L\u00e2ng\u0103 gara Predeal, p. 27). S-ar cuveni s\u0103 amintesc, \u00een acest context, de excelenta caracterizare f\u0103cut\u0103 de Florin Manolescu, \u00een momentul recenz\u0103rii volumului colectiv Pauz\u0103 de respira\u0163ie (Ed. Litera, 1991). Sub titlul Poezia Grupului de la Bra\u015fov (\u00een \u201eLuceaf\u0103rul\u201c, nr. 35, 1991), criticul sesiza \u2013 la Andrei Bodiu, Caius Dobrescu, Marius Oprea \u015fi Simona Popescu \u2013 \u00eenclina\u0163ii spre \u201emizerabilism\u201c. C\u00e2t se revendic\u0103 poe\u0163ii genera\u0163iei 2000 de la aceast\u0103 paradigm\u0103? Destul de pu\u0163in, de vreme ce tr\u0103s\u0103turile acestui \u201emizerabilism\u201c se confund\u0103 cu neputin\u0163a de a degusta m\u0103run\u0163i\u015furile cotidiene. Toate activit\u0103\u0163ile se subsumeaz\u0103 conduitei scor\u0163oase. Nici flirtul nu scap\u0103 de pacostea profesiei. Instinctele se sub\u0163iaz\u0103 sub ap\u0103sarea protocolului. Contemplarea femeii cap\u0103t\u0103 accente de blazare, de nedumerire. Devitalizarea universitar\u0103 trimite imediat la stilul lui Alexandru Mu\u015fina. Cochet\u0103ria nu impresioneaz\u0103 \u00een ipostaza de arm\u0103 a seduc\u0163iei. Universitarul locuie\u015fte \u00eentr-o camer\u0103 aseptic\u0103, \u00een care guverneaz\u0103 obiectele de maxim\u0103 stringen\u0163\u0103: \u201e\u00cemi mai trebuie o fraz\u0103\/ o \u00eentreb dac\u0103 e sociabil\u0103.\/\/ Se \u00eenro\u015fe\u015fte scaunul se zg\u00e2l\u0163\u00e2ie\/ O chem s\u0103 vad\u0103 ce am scris.\/\/ Unghii albastre un inel\/ Cu piatr\u0103 albastr\u0103 \u00eemi\/ Atinge u\u015for spatele cu o\/ Coaps\u0103.\/ Scot dou\u0103 foi la imprimant\u0103\/ Semnez o chem cu mine\/ \u015ftampilez\/\/ \u00cemi mul\u0163ume\u015fte. Deschide u\u015fa.\/ Pe hol e praf \u015fi lini\u015fte\/ \u015ftampila zorn\u0103ie de pe primul\/ Pe ultimul raft\u201c (Recomandarea, p. 28). \u00cen loc ca \u00eent\u00e2lnirea s\u0103 pecetluiasc\u0103 vreo urm\u0103 de afec\u0163iune, parafa desfiin\u0163eaz\u0103 clipa de derut\u0103. Pe asemenea jocuri de tip anticlimax, Andrei Bodiu \u00ee\u015fi construie\u015fte poemele cele mai reu\u015fite.<br \/>\nFirul alb e o carte provocatoare, atent lucrat\u0103, cu momente intense, \u00eens\u0103 nu excelent\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Andrei Bodiu, Firul alb, Editura Tracus Arte, Bucure\u015fti, 2014 &nbsp; &nbsp; Exist\u0103 o marot\u0103 a transferului de semnificat spre zona nord-american\u0103 a poeziei rom\u00e2ne care nu se \u00eencadreaz\u0103 \u00een parametrii tradi\u0163iei autohtone sau \u00een filoanele fran\u0163uze\u015fti (Baudelaire, Rimbaud, Mallarm\u00e9, Francis Jammes, Val\u00e9ry) \u015fi germanice (Gottfried Benn, Trakl, Rilke) deja canonice la noi pe la 1930.&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/lupta-cu-inertia\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Lupta cu iner\u0163ia<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[9645,12126],"class_list":["post-20468","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-andrei-bodiu","tag-firul-alb"],"views":1155,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20468","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20468"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20468\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20468"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20468"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20468"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}