<\/p>\n
O trecere Prin anotimpurile lumii de azi, \u00eenso\u0163it\u0103 \u015fi de inevitabilele \u00centreb\u0103ri. Reac\u0163ii. Atitudini, c\u00e2te se pot formula pe seama \u201elumii \u00een care am tr\u0103it \u015fi tr\u0103im\u201c, ne-a oferit, cu ceva timp \u00een urm\u0103, Teodor Tihan \u00eentr-o carte de interviuri de o mare frumuse\u0163e spiritual\u0103.
\nSpeciali\u015ftii pe care criticul a contat apar\u0163in, cum era \u015fi firesc, \u015fi domeniului s\u0103u de elec\u0163ie, dar \u015fi unor alte sfere ale \u015ftiin\u0163ei \u015fi culturii contemporane, c\u0103ci sunt aduse \u00een prim-plan personalit\u0103\u0163i de excep\u0163ie, prin care s-a ilustrat, \u00een ace\u015fti ani, medicina clujean\u0103, dar \u015fi alte discipline ce se pot circumscrie, \u00een sens larg, domeniului umanist, cum sunt istoria \u015fi diploma\u0163ia, lingvistica \u015fi teoria literar\u0103, psihologia, folcloristica sau etnologia, ca s\u0103 ne raport\u0103m la disciplinele la care \u015fi criticul a apelat.
\nOpt\u00e2nd, oricum, pentru acele ramuri ale \u015ftiin\u0163ei \u015fi culturii care presupun \u015fi o mai sever\u0103 educa\u0163ie a muncii \u015fi a crea\u0163iei, el a vrut, probabil, s\u0103 ne atrag\u0103 aten\u0163ia c\u0103 s-a bazat, \u00eenainte de toate, pe oameni capabili s\u0103 treac\u0103 peste inerentul lor subiectivism, pentru a putea s\u0103 discearn\u0103, fie \u015fi cu o relativ\u0103 obiectivitate, \u00eentre aparen\u0163\u0103 \u015fi esen\u0163\u0103, \u00eentre ceea ce este major \u015fi minor \u00een aria specific\u0103 propriei lor activit\u0103\u0163i, ca s\u0103 poat\u0103 pune astfel \u00een eviden\u0163\u0103 \u015fi ceea ce a fost cu adev\u0103rat viabil \u015fi peren \u00een dezvoltarea noastr\u0103 ca neam. Cu at\u00e2t mai mult, cu c\u00e2t istoria \u00een care am fost cuprin\u015fi, dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, nu ne-a fost totdeauna, eufemistic vorbind, prea favorabil\u0103.
\nPrivi\u0163i din aceast\u0103 perspectiv\u0103, cei care \u201eau binevoit\u201c s\u0103 devin\u0103 partenerii de dialog ai criticului \u201eau consim\u0163it, \u00eentr-un fel, s\u0103 treac\u0103 din simpla postur\u0103 de companioni \u00een aceea, mult mai complex\u0103, de \u00abpersonaje\u00bb capabile s\u0103-\u015fi asume oric\u00e2nd o nou\u0103 identitate, a\u015fa cum o fac, dup\u0103 cum observase c\u00e2ndva \u015fi Georg Simmel, \u015fi atunci c\u00e2nd \u00eembrac\u0103 haina profesiei prin care se definesc \u00een plan social\u201c. Ceea ce \u00eei face s\u0103 fie \u201ela fel de interesan\u0163i, din unghi ideatic \u015fi uman, ca \u015fi eroii pe care i-am putea \u00eent\u00e2lni pe t\u0103r\u00e2mul mai aparte al imaginarului\u201c, cum \u0163ine s\u0103 ne conving\u0103, de altfel, \u015fi
\nT. Tihan. C\u0103ci, pentru el, dialogul r\u0103m\u00e2ne, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, un mod de a comunica, dar \u015fi un mod de a fi \u00eentr-o istorie care ne poate oric\u00e2nd modela \u015fi defini.
\nDe aceea, probabil, criticul nici nu poate concepe ca o convorbire s\u0103 alunece pe panta unui simplu, dar irelevant taifas. Iar pentru a evita un asemenea impas, va c\u0103uta, \u00een orice clip\u0103, s\u0103-l cointereseze pe cel aflat \u00een fa\u0163a sa, prin intermediul unor \u00eentreb\u0103ri apte s\u0103-i scoat\u0103 \u00een eviden\u0163\u0103 preocup\u0103rile, dar \u015fi s\u0103-l oblige s\u0103 ia atitudine \u00een problemele de interes vital ale lumii \u00een care i-a fost dat a tr\u0103i.
\nRevelatoare, sub acest aspect, r\u0103m\u00e2n \u015fi punctele de vedere pe care T. Tihan le avanseaz\u0103 cu privire la noua istorie, \u00een care, de aproape un sfert de veac, am intrat. C\u0103ci, \u00een opinia sa, evenimentele care au avut loc nu doar la noi, ci \u015fi \u00een plan european, \u00een 1989, care au schimbat fundamental fa\u0163a lumii de azi, au adus, implicit, \u015fi adev\u0103ratul sf\u00e2r\u015fit al ultimei mari conflagra\u0163ii mondiale. E o constatare ce se situeaz\u0103 indiscutabil sub semnul unei marcate originalit\u0103\u0163i, pe care \u015fi criticul simte nevoia de a o supune discu\u0163iei, pentru a afla, \u00een felul acesta, \u015fi \u00een ce m\u0103sur\u0103 ea poate s\u0103 reziste \u201eunei mai ample analize politice \u015fi istorice\u201c. De aceea \u015fi a\u015fteapt\u0103 un r\u0103spuns care s\u0103-l poat\u0103 fie \u015fi par\u0163ial confirma. Iar el se \u015fi reg\u0103se\u015fte \u00een opinia unora sau altora dintre interlocutorii s\u0103i. C\u0103ci \u201econstat\u0103rile de ordin istoric \u015fi interpretarea dat\u0103 acestora\u201c i \u201ese par corecte\u201c nu doar fostului nostru ambasador \u00een Marele Ducat de Luxemburg, profesorului universitar Liviu Petru Z\u0103p\u00e2r\u0163an, ci \u015fi acad. Camil Mure\u015fanu, pentru care \u201eAnul 1989 r\u0103m\u00e2ne \u00eenc\u0103 o problem\u0103 doar \u00een parte dezlegat\u0103\u201c. Marele istoric clujean pare a fi convins, de altminteri, \u015fi el c\u0103 pr\u0103bu\u015firea sistemului socialist s-a datorat nu at\u00e2t unei crize de ordin intern, c\u00e2t, mai cu seam\u0103, ad\u00e2ncirii acesteia p\u00e2n\u0103 la un stadiu care i-a devenit fatal, \u2013 aten\u0163ie! \u2013 \u201eprin influen\u0163a\u201c \u2013 \u015fi e de re\u0163inut precizarea \u2013 \u201eunor factori externi, generali\u201c. Ceea ce \u00eei \u015fi permite intervieveurului \u2013 ca s\u0103 apel\u0103m la un termen ce i se pare \u015fi lui \u00eensu\u015fi c\u0103 sun\u0103 deocamdat\u0103 ciudat \u2013 s\u0103-\u015fi duc\u0103 propria observa\u0163ie p\u00e2n\u0103 la ultimele ei consecin\u0163e. C\u0103ci, \u00een opinia sa, schimb\u0103rile survenite \u00een 1989 \u00een plan rom\u00e2nesc \u015fi european par a fi fost convenite sau, mai degrab\u0103, puse la cale \u00een cadrul \u00eent\u00e2lnirii pe care au avut-o, la Malta, cei mai de seam\u0103 oameni ai momentului. E vorba, desigur, de pre\u015fedintele Statelor Unite ale Americii, George Bush, \u015fi conduc\u0103torul Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov. Prezen\u0163a lor, \u00een acel \u00eenceput de septembrie, \u201epe o mare agitat\u0103 de furtun\u0103\u201c, va r\u0103m\u00e2ne, \u00een tot cazul, memorabil\u0103, prin chiar consecin\u0163ele pe care pare s\u0103 le fi avut pentru mersul lumii de azi. Este o supozi\u0163ie pe care profesorul Camil Mure\u015fanu n-o respinge, ba chiar o consider\u0103 \u201everosimil\u0103\u201c. Desigur \u201eal\u0103turi \u015fi de altele care ar putea s\u0103 transpar\u0103 din examinarea acestor momente enigmatice ale istoriei contemporane\u201c. Fiindc\u0103, a\u015fa cum ne pune \u00een gard\u0103 venerabilul Profesor, \u201e\u00abCei mari\u00bb \u015ftiu s\u0103-\u015fi p\u0103streze secretele mai bine dec\u00e2t credem noi, cei care le examin\u0103m de departe sentimentele \u015fi reac\u0163iile\u201c.
\nIar dac\u0103 am insistat asupra vorbelor sale, am f\u0103cut-o \u015fi pentru c\u0103, \u00eentr-un fel sau altul, ele tind s\u0103 se constituie \u015fi ca un model de atitudine, \u00een ordine uman\u0103 \u015fi profesional\u0103. A\u015fa cum tind s\u0103 devin\u0103, din unghiul specific propriei lor specializ\u0103ri, \u015fi interven\u0163iile altor nume cu rezonan\u0163\u0103 \u00een domeniul \u015ftiin\u0163elor din care descind. \u015ei ne g\u00e2ndim \u00eenainte de toate la c\u00e2teva dintre personalit\u0103\u0163ile de excep\u0163ie ale lumii medicale care au dat \u015fi dau \u015fi \u00een acest moment str\u0103lucire acesteia. \u015fi i-am aminti, sub acest aspect, pe prof. dr. Mircea B\u00e2rsan \u2013 \u201eun chirurg de excep\u0163ie \u015fi un om cum tot mai rar po\u0163i \u00eent\u00e2lni\u201c, pe cardiologul prof. dr. Radu C\u0103p\u00e2lneanu, sub veghea c\u0103ruia, la Institutul Inimii, \u015fi criticul a stat, sau pe medicii Doina Piciu \u015fi Sorina Livia Pop, prima, un nume important pentru Institutul Oncologic, a doua, un excelent internist \u015fi cadru didactic universitar.
\nBiografiile acestora, ca \u015fi ale altor personalit\u0103\u0163i al\u0103turi de care criticul a stat, pun, nu o dat\u0103, \u00een lumin\u0103 \u015fi dificult\u0103\u0163ile pe care ele le-au \u00eent\u00e2mpinat \u00een momentele \u00een care au \u00eencercat s\u0103-\u015fi pun\u0103 \u00een oper\u0103 proiectul creator. De aici \u015fi triste\u0163ea pe care o resimt \u00eenc\u0103 atunci c\u00e2nd \u00eemprejur\u0103rile le silesc s\u0103 vorbeasc\u0103 despre propriile lor n\u0103zuin\u0163e \u015fi a\u015ftept\u0103ri \u00een\u015felate adesea \u2013 cum observase c\u00e2ndva \u015fi Mihail Ralea \u2013 chiar de lipsa de asumare a unei responsabilit\u0103\u0163i, care ar fi trebuit s\u0103 vin\u0103 din partea celor chema\u0163i, prin func\u0163iile lor, s\u0103-i ajute \u015fi s\u0103 ac\u0163ioneze, \u00een consecin\u0163\u0103, altfel. \u015ei e aici nu doar un simplu cli\u015feu portretistic, de vreme ce \u015fi Emil Cioran vorbea despre el, sesiz\u00e2nd, implicit, \u00een aceast\u0103 neasumare a unui destin chiar un defect de fabrica\u0163ie caracteristic poporului rom\u00e2n.
\nDac\u0103 vom trece, totu\u015fi, peste hibele care i se pot oric\u00e2nd imputa acestuia, vom avea \u015fi destule motive s\u0103 credem c\u0103, prin cei mai buni reprezentan\u0163i ai s\u0103i, acela\u015fi popor f\u0103cea, p\u00e2n\u0103 \u015fi \u00een cele mai grele \u00eemprejur\u0103ri, dovada c\u0103 poate da \u015fi un r\u0103spuns substan\u0163ial celor mai vitale \u00eentreb\u0103ri ale vremii sale. C\u0103ci e de semnalat \u015fi satisfac\u0163ia pe care o au aceste personalit\u0103\u0163i de prim-plan atunci c\u00e2nd au prilejul de a reevalua treptele propriei lor deveniri spirituale \u015fi de a le circumscrie prin prisma locurilor \u00een care s-au format \u015fi crescut. Exemplare, \u00een acest sens, r\u0103m\u00e2n m\u0103rturiile acad. Gabriel Strempel, pentru care, \u0163inutul s\u0103u de ba\u015ftin\u0103 pare a fi unul cu puteri anteice. A\u015fa cum este \u015fi locul din care descinde acad. Dimitrie Vatamaniuc, un loc care poart\u0103 amprenta unei istorii voievodale.
\nPersonalit\u0103\u0163ile aflate \u00een dialog, indiferent de domeniul pe care \u00eel reprezint\u0103, sunt, de altfel, profund legate de preocup\u0103rile societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti. Prin intermediul acesteia se \u015fi legitimeaz\u0103, \u00een sfera lor de activitate, fie un mare lingvist, cum se arat\u0103 a fi prin impresionanta sa oper\u0103 acad. Marius Sala, fie folclori\u015fti precum Ion Talo\u015f \u015fi Ion \u015eeuleanu, un teoretician \u015fi critic literar de prim\u0103 m\u00e2n\u0103, cum e prof. univ. Florin Mih\u0103ilescu, ori \u201eun as al gramaticii normative\u201c, cum este \u015fi profesorul universitar G. Grui\u0163\u0103. Iar lor li se al\u0103tur\u0103 cu aplomb \u015fi un psiholog atent la problemele \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, cum a fost prof. univ. Nicolae Jurc\u0103u. Buni observatori ai lumii din care s-au desprins, to\u0163i par a fi dispu\u015fi s\u0103 examineze, la fel de atent \u015fi lumile prin care au trecut. Ceea ce se face evident, \u00een interpret\u0103rile lor, \u0163ine de chiar vibrantul lor patriotism, fiecare dintre ei fiind convins c\u0103 avem suficiente resurse de ordin spiritual \u015fi uman pentru a ne exprima la cele mai \u00eenalte cote valorice. Pentru asta, este \u00eens\u0103 oric\u00e2nd nevoie s\u0103 ne reasum\u0103m identitatea \u015fi s\u0103 o structur\u0103m pe cele mai importante temeiuri ale propriei contemporaneit\u0103\u0163i. Fiindc\u0103 numai a\u015fa putem avea \u015fi un rol bine definit pe scena interna\u0163ional\u0103. Este, de altfel, \u015fi semnifica\u0163ia la care subscrie, \u00een fond, \u015fi T. Tihan, c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 o \u015fi fac\u0103 evident\u0103 prin cartea sa.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
O trecere Prin anotimpurile lumii de azi, \u00eenso\u0163it\u0103 \u015fi de inevitabilele \u00centreb\u0103ri. Reac\u0163ii. Atitudini, c\u00e2te se pot formula pe seama \u201elumii \u00een care am tr\u0103it \u015fi tr\u0103im\u201c, ne-a oferit, cu ceva timp \u00een urm\u0103, Teodor Tihan \u00eentr-o carte de interviuri de o mare frumuse\u0163e spiritual\u0103. Speciali\u015ftii pe care criticul a contat apar\u0163in, cum era… Cite\u0219te mai mult »Printre istoriile lumii de ieri \u015fi de azi<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[12125],"class_list":["post-20466","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-teodor-tihan"],"views":922,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20466","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20466"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20466\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20466"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20466"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20466"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}