{"id":20458,"date":"2014-08-21T16:24:29","date_gmt":"2014-08-21T14:24:29","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20458"},"modified":"2014-09-11T11:18:49","modified_gmt":"2014-09-11T09:18:49","slug":"gandirea-strategica-noi-provocari","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/gandirea-strategica-noi-provocari\/","title":{"rendered":"G\u00e2ndirea strategic\u0103. Noi provoc\u00e3ri"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>George Cristian Maior, <em>Incertitudine. G\u00e2ndire strategic\u0103 \u015fi rela\u0163ii interna\u0163ionale \u00een secolul XX<\/em>I, edi\u0163ia a II-a, rev\u0103zut\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103, Editura Rao, Bucure\u015fti, 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Am citit cu interes, ani la r\u00e2nd, \u00een revista Cultura, o suit\u0103 de eseuri dedicate evolu\u0163iei rela\u0163iilor interna\u0163ionale. Acestea au alc\u0103tuit o carte, pe care o citim \u015fi recitim acum, \u00een cea de a II-a edi\u0163ie, rev\u0103zut\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103 \u2013 Incertitudine. G\u00e2ndire strategic\u0103 \u015fi rela\u0163ii interna\u0163ionale \u00een secolul XXI. Despre modul ei de alc\u0103tuire, autorul face aceste preciz\u0103ri:<br \/>\n\u201eFa\u0163\u0103 de prima edi\u0163ie, am ad\u0103ugat subiecte de reflec\u0163ie noi, unele dintre acestea ie\u015fite din tiparele clasice ale analizei rela\u0163iilor interna\u0163ionale (\u00abpornind de la Asimov\u00bb), dar sugestive pentru a reflecta plaja extraordinar de larg\u0103 din care putem extrage sensuri \u015fi semnifica\u0163ii relevante \u00een efortul de a gestiona incertitudinea. Luate individual, anumite eseuri pot p\u0103rea, din anumite puncte de vedere, perimate, \u00eens\u0103 grupate laolalt\u0103, consider c\u0103 formeaz\u0103 un tot unitar \u015fi reflect\u0103 evolu\u0163ia g\u00e2ndirii, a viziunii proprii asupra sistemului global de putere, a interdependen\u0163elor \u015fi echilibrelor care s-au conturat de la \u00eenceputul secolului al XXI-lea p\u00e2n\u0103 \u00een prezent\u201c.<br \/>\n\u00centre timp, am citit cu creionul \u00een m\u00e2n\u0103 \u015fi am comentat pe larg, \u00een revista Acas\u0103 (nr. 1-2 din 2013) volumul acestui mare specialist \u00een domeniul serviciilor speciale \u015fi al politicii interna\u0163ionale, volum intitulat Noul aliat \u2013 Reg\u00e2ndirea politicii de ap\u0103rare a Rom\u00e2niei la \u00eenceputul secolului XXI.<br \/>\nA\u015fadar, \u00een ambele c\u0103r\u0163i, cititorul se poate apropia de teme care, \u00eensum\u00e2nd experien\u0163ele trecutului recent, prelungit \u00eentr-un prezent, de-at\u00e2tea ori tulbure \u015fi tulburat, ne dezv\u0103luie ipoteze, \u00eentreb\u0103ri \u015fi unele r\u0103spunsuri legate de viitor \u2013 toate, privindu-ne direct \u015fi pe noi rom\u00e2nii, \u00een interiorul alian\u0163elor actuale (Uniunea European\u0103 \u015fi NATO), dar, cred eu, \u015fi \u00een afara lor.<br \/>\nTocmai fiindc\u0103 este vorba de o tematic\u0103 special\u0103, de mare anvergur\u0103 \u015fi stringent\u0103 nevoie de \u00een\u0163elegere, dac\u0103 nu deplin\u0103, oricum necesar\u0103 chiar \u015fi pentru un fost diplomat dintr-o alt\u0103 epoc\u0103 important\u0103 a politicii rom\u00e2ne\u015fti, am apelat la cuprinz\u0103torul studiu introductiv semnat de universitarul Vasile Sebastian D\u00e2ncu. Voi reproduce aici doar c\u00e2teva fragmente semnificative din acest text, el \u00eensu\u015fi memorabil:<br \/>\n\u201eCartea lui George Cristian Maior, Incertitudine, ap\u0103rut\u0103 la Editura RAO, este un eveniment care marcheaz\u0103 intrarea Rom\u00e2niei pe o hart\u0103 a contribu\u0163iilor \u015ftiin\u0163ifice care, din p\u0103cate, \u00een \u0163ara noastr\u0103 apar rar \u015fi \u00een foarte pu\u0163ine domenii. Noua g\u00e2ndire privind arta strategiei include \u00een ultimii ani tot mai multe distinc\u0163ii \u015fi chiar trei Premii Nobel, toate ob\u0163inute prin contribu\u0163ii care leag\u0103 decizia, conflictul \u015fi teoria jocurilor. Fie c\u0103 este vorba de conflicte militare sau de competi\u0163ia economic\u0103, acest nou domeniu interdisciplinar al \u015ftiin\u0163elor sociale atrage aten\u0163ia \u015fi mai ales este solicitat s\u0103 rezolve probleme practice. Este vorba de noile provoc\u0103ri la care este obligat\u0103 s\u0103 r\u0103spund\u0103 g\u00e2ndirea strategic\u0103. Prima provocare este legat\u0103 de viteza schimb\u0103rilor, interdependen\u0163ele tot mai profunde care creeaz\u0103 o sporit\u0103 vulnerabilitate societ\u0103\u0163ilor; apari\u0163ia cyberspa\u0163iului, realitate nou\u0103, ca dublura unei realit\u0103\u0163i care este greu de controlat, se adaug\u0103 multiplic\u0103rii actorilor, mijloacelor de conflict \u015fi vulnerabilit\u0103\u0163ilor.\u201c<br \/>\n\u201eConcluzia lui George Cristian Maior este foarte clar\u0103: este nevoie s\u0103 reg\u00e2ndim conceptul de balan\u0163\u0103 de putere pentru secolul XXI. Dac\u0103 pe talerele balan\u0163ei au fost pu\u015fi la \u00eenceput doar agen\u0163i statali, \u00een contextul globaliz\u0103rii, agen\u0163i non-statali cum ar fi \u015fefii unor multina\u0163ionale financiare sau transna\u0163ionale, precum \u015fi capii unor grup\u0103ri teroriste au un impact uneori decisiv asupra politicilor statale.\u201c<br \/>\n\u201eFost artizan al negocierilor \u015fi preg\u0103tirilor armatei rom\u00e2ne pentru integrarea \u00een NATO, Maior face dovada c\u0103 \u00een lumea de ast\u0103zi strategia nu e doar militar\u0103, c\u0103 este necesar\u0103 o alian\u0163\u0103 \u00eentre teoreticieni \u015fi practicieni, situa\u0163ie \u00een care uneori teoreticienii ajung s\u0103 fac\u0103 lucruri practice. Autorul ne demonstreaz\u0103 c\u0103, \u00een fa\u0163a noilor amenin\u0163\u0103ri, trebuie deschise \u015fantiere strategice \u2013 c\u0103 este urgent\u0103 trecerea de la a spune la a face.\u201c<br \/>\n\u201eMaior fixeaz\u0103 deosebit de expresiv \u015fi ap\u0103sat schimbarea de paradigm\u0103; dac\u0103 \u00een paradigma clasic\u0103 urm\u0103rirea ob\u0163inerii hegemoniei, echibrul ulterior de putere \u2013 ambele apanaje ale statelor puternice, bine \u00eenarmate \u015fi stabile \u2013 erau sursele principale de conflict, \u00een paradigma post-modern\u0103 statele slabe, s\u0103race, f\u0103r\u0103 for\u0163\u0103 de decizie \u00een plan interna\u0163ional sunt cele care constituie amenin\u0163\u0103ri latente sau directe la adresa securit\u0103\u0163ii globale.\u201c<br \/>\n\u201eUn alt aspect pe care autorul \u00eel \u00eent\u0103re\u015fte este acela c\u0103 dezvoltarea tehnologiei \u015fi progresul economic nu sunt sinonime cu progresul moral sau politic la nivel interna\u0163ional. Incertitudinea impregneaz\u0103 fiecare aspect ce \u0163ine de globalizare, lucru care face un demers analitic foarte dificil, \u00een acela\u015fi timp demonstr\u00e2nd c\u0103 nu este \u00een\u0163elept a ignora limitele politicii interna\u0163ionale \u015fi a supraestima validitatea unei solu\u0163ii universale.\u201c<br \/>\nUrm\u0103rind modul \u00een care George Cristian Maior, ca un fin epistemolog, \u00ee\u015fi plaseaz\u0103 \u00eentregul demers sub metafora incertitudinii, profesorul clujean Vasile Sebastian D\u00e2ncu conclude: \u201eIndiferent de modul \u00een care intui\u0163ia noastr\u0103 va duce mai departe pistele de reflec\u0163ie \u015fi interoga\u0163iile ambasadorului George Maior, lucrarea lui \u2013 Incertitudine \u2013 este o lucrare memorabil\u0103, deschiz\u0103toare de \u015fcoal\u0103 \u00een condi\u0163iile emergen\u0163ei unei noi g\u00e2ndiri strategice. \u00cen plus, este o lucrare ce dovede\u015fte un mare curaj, \u015fi nu m\u0103 refer aici doar la curajul de a pune incertitudinea ca principiu metodic \u00een construirea cadrului pentru descifrarea dinamismului lumii contemporane. Acolo unde alt\u0103dat\u0103 a fost pus\u0103 \u00eendoiala ca principiu director, a pune incertitudinea ca singur\u0103 variabil\u0103 cunoscut\u0103 a viitorului este un gest intelectual de mare for\u0163\u0103 \u015fi \u00eencredere \u00een sine\u201c.<br \/>\nCu o astfel de c\u0103l\u0103uz\u0103, am parcurs ceva mai u\u015for cele 24 de capitole ale c\u0103r\u0163ii, cu titluri at\u00e2t de atractive, \u00eenc\u00e2t ar merita s\u0103 fie enumerate aici, spre a satisface curiozitatea fireasc\u0103 a celor care nu vor ajunge la lectura integral\u0103 a volumului. Prin toate, autorul, blindat cu o bibliografie na\u0163ional\u0103 \u015fi interna\u0163ional\u0103 excep\u0163ional\u0103, \u00ee\u015fi \u00eenchin\u0103 eforturile \u00een\u0163elegerii unei g\u00e2ndiri strategice de tip nou, \u00een care se amestec\u0103 elemente tradi\u0163ionale ale jocului de putere clasic cu rela\u0163iile noii cunoa\u015fteri a puterii, mult mai fluid\u0103 \u00een sistemul interna\u0163ional actual, c\u00e2nd se creeaz\u0103 noi ordini \u015fi noi legimit\u0103\u0163i. Renun\u0163area la puncte fixe \u015fi la repere rigide, favorizeaz\u0103 viteza \u015fi adaptabilitatea la noile situa\u0163ii \u015fi evolu\u0163ii. Prin \u00een\u0163elegerea acestor factori, \u00een evolu\u0163ia lor multipl\u0103 \u015fi complicat\u0103, s-ar putea ajunge la ceea ce \u2013 ne spune autorul \u2013 ar fi \u201eo g\u00e2ndire strategic\u0103 izvor\u00e2t\u0103 din \u00een\u0163elepciune\u201c \u015fi care \u201ear trebui s\u0103 contribuie la reducerea incertitudinii, care ne va ap\u0103sa \u015fi \u00een viitor \u00een ceea ce prive\u015fte construc\u0163ia stabilit\u0103\u0163ii \u015fi a ordinii pe care ne-o dorim\u201c.<br \/>\n\u0162in s\u0103 remarc inspira\u0163ia autorului de a include \u00een volum patru h\u0103r\u0163i color, originale \u015fi demne de tot interesul:<br \/>\n1. Europa \u00een Primul R\u0103zboi Mondial, cu sistemul de alian\u0163e militare \u00een 1914 \u2013 Puterile Centrale, Tripla Alian\u0163\u0103, Alia\u0163i slavi ai Rusiei \u015fi minorit\u0103\u0163ile na\u0163ionale \u00een Austro-Ungaria;<br \/>\n2. Harta lumii \u00een al Doilea R\u0103zboi Mondial (toamna anului 1942) cu Alia\u0163ii, coloniile, teritoriile ocupate \u015fi sfera de influen\u0163\u0103 a Alia\u0163ilor, Regimul de la Vichy \u015fi coloniile controlate de acesta, Uniunea Sovietic\u0103, sateli\u0163ii \u015fi sfera acesteia de influen\u0163\u0103, statele Axei, Coloniile, teritoriile ocupate \u015fi sfera de influen\u0163\u0103 a Axei, Statele neutre;<br \/>\n3. Harta lumii \u00een timpul R\u0103zboiului Rece (1980) NATO, al\u0163i alia\u0163i ai SUA, statele nealiniate, Pactul de la Var\u015fovia, state socialiste aliniate cu URSS, al\u0163i alia\u0163i ai Uniunii Sovietice, Gherile comuniste, Gherile anti-comuniste;<br \/>\n4. O geografie a haosului. Competi\u0163ia \u00eentre marile puteri tradi\u0163ionale, puterile emergente, accesul la resurse, fluxuri de criminalitate organizat\u0103, ciocnirea civiliza\u0163iilor.<br \/>\nUn labirint color, din care ie\u015fi n\u0103ucit de at\u00e2tea schimb\u0103ri \u015fi raporturi de for\u0163e, \u00eenc\u0103 \u00een evolu\u0163ie, \u00een v\u00e2rtejul c\u0103rora au fost \u015fi sunt implicate milioane \u015fi miliarde de oameni, \u0163\u0103ri \u015fi continente, triburi \u015fi na\u0163iuni care au pl\u0103tit \u015fi pl\u0103tesc, de at\u00e2tea ori cu s\u00e2nge \u015fi dezastre, ceea ce era \u015fi nu era, devenind acum incertitudine.<br \/>\nP\u0103cat c\u0103 nu am spa\u0163iu s\u0103 relev noutatea unor idei cuprinse \u00een Anul 1989, \u00een Idealism, \u00een Realism, cu analiza at\u00e2tor evenimente recente, care nu doar au afectat, adeseori tragic, via\u0163a \u015fi istoria \u0163\u0103rilor din vechiul sistem comunist, dar n-au l\u0103sat niciun col\u0163 al p\u0103m\u00e2ntului neatins de focul lor.<br \/>\nCapitolul cel mai atractiv pentru mine a fost cel referitor la Diploma\u0163i, solda\u0163i \u015fi strategi \u00een secolul XXI. Vechi \u015fi noi roluri, cu subdiviziunea lui Noul soldat diplomat: o paradigm\u0103 periculoas\u0103 sau necesar\u0103?. E vorba mai ales de terorism, spaima lumii civilizate.<br \/>\nEste \u00eenc\u0103 un merit al revistei Cultura c\u0103 a cultivat \u015fi cultiv\u0103 \u00een paginile ei dezbateri pe asemenea teme \u015fi prin condeiul unor colaboratori speciali, ca domnul George Cristian Maior.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>George Cristian Maior, Incertitudine. G\u00e2ndire strategic\u0103 \u015fi rela\u0163ii interna\u0163ionale \u00een secolul XXI, edi\u0163ia a II-a, rev\u0103zut\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103, Editura Rao, Bucure\u015fti, 2014 &nbsp; &nbsp; Am citit cu interes, ani la r\u00e2nd, \u00een revista Cultura, o suit\u0103 de eseuri dedicate evolu\u0163iei rela\u0163iilor interna\u0163ionale. Acestea au alc\u0103tuit o carte, pe care o citim \u015fi recitim acum, \u00een&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/gandirea-strategica-noi-provocari\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">G\u00e2ndirea strategic\u0103. Noi provoc\u00e3ri<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[4094,12121],"class_list":["post-20458","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-george-cristian-maior","tag-incertitudine-gandire-strategica-si-relatii-internationale-in-secolul-xxi"],"views":1158,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20458","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20458"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20458\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20458"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20458"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20458"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}