<\/p>\n
Declan\u015farea Primului R\u0103zboi Mondial are alura unui eveniment care coboar\u0103 parc\u0103 din rivalit\u0103\u0163ile dinastice ale Evului Mediu, dar care dezl\u0103n\u0163uia o confruntare dramatic\u0103 de cea mai larg\u0103 anvergur\u0103 cunoscut\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci \u00een evolu\u0163ia lumii moderne.<\/strong><\/em><\/p>\n S-a \u00eenfipt ca o bard\u0103 \u00een trunchiul istoriei moderne, a angajat energiile popoarelor europene \u00een frunte cu marile sale unit\u0103\u0163i politico-statale, a solicitat participarea altor state \u015fi popoare extraeuropene \u015fi s-a stins \u00een contextul angaj\u0103rii la r\u0103zboi, de partea Antantei, a Statelor Unite ale Americii.<\/strong><\/em> P.S. : Acum c\u00e2teva decenii un cercet\u0103tor de \u00eenalt\u0103 clas\u0103, Francis Fukuyama, g\u00e2ndea c\u0103 dup\u0103 \u201eR\u0103zboiul Rece\u201c din a doua jum\u0103tate a secolului al XX-lea se va instaura \u201eo pace etern\u0103\u201c deasupra umanit\u0103\u0163ii. <\/p>\n Am \u00eent\u00e2lnit un participant la \u201eAtentatul de la Sarajevo\u201c<\/strong><\/p>\n Prin anii 1974-1975 am avut ocazia s\u0103 merg, \u00eempreun\u0103 cu doi \u00eensemna\u0163i istorici ai \u0163\u0103rii \u2013 profesorii C.C. Giurescu \u015fi Mihai Berza, pe atunci director al Institutului de Studii Sud-Est Europene \u2013, la Belgrad, la invita\u0163ia Institutului de Istorie \u015fi Arheologie al Serbiei. Declan\u015farea Primului R\u0103zboi Mondial are alura unui eveniment care coboar\u0103 parc\u0103 din rivalit\u0103\u0163ile dinastice ale Evului Mediu, dar care dezl\u0103n\u0163uia o confruntare dramatic\u0103 de cea mai larg\u0103 anvergur\u0103 cunoscut\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci \u00een evolu\u0163ia lumii moderne. S-a \u00eenfipt ca o bard\u0103 \u00een trunchiul istoriei moderne, a angajat energiile popoarelor europene \u00een frunte cu marile sale… Cite\u0219te mai mult »Un veac de la declan\u015farea Primului R\u0103zboi Mondial<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_feature_clip_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2},"jetpack_post_was_ever_published":false},"categories":[42],"tags":[12116],"class_list":["post-20450","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-istoriei","tag-declansarea-primului-razboi-mondial"],"views":1371,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20450","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20450"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20450\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20450"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20450"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20450"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nO fi premonitoriu acest act? Ar trebui s\u0103 descifr\u0103m \u00een el mai mult dec\u00e2t ne spune dimensiunea angaj\u0103rii atunci, \u00een epoc\u0103?
\nDe domeniul indiscutabilului r\u0103m\u00e2ne faptul c\u0103 declan\u015farea r\u0103zboiului de c\u0103tre Austro-Ungaria, prin ultimatumul dat Serbiei la 20 iulie 1914 \u015fi apoi prin declara\u0163ia de r\u0103zboi adresat\u0103 acesteia la 28 iulie, a fost o stupiditate.
\nSigur, cercurile dominante austriece \u00een cap cu \u00eemp\u0103ratul Franz Iosif au fost stupefiate \u00eenaintea unui asemenea asasinat, f\u0103ptuit, este drept, nu de o grupare de oameni maturi, bine \u00eenarmat\u0103 \u015fi preg\u0103tit\u0103, ci de o m\u00e2n\u0103 de tineri exalta\u0163i sus\u0163inu\u0163i probabil de o organiza\u0163ie matur\u0103 \u015fi \u00eensufle\u0163it\u0103 de valul popular de simpatie din Serbia.
\nDar faptul era consumat odat\u0103 cu \u00eemplinirea lui. Au mai avut loc \u015fi anterior asemenea atentate. Austro-Ungaria abia anexase definitiv Bosnia, dup\u0103 ce o st\u0103p\u00e2nise pe temeiul unui statut ambiguu \u00eenc\u0103 din 1877.
\nSpun c\u0103 ultimatumul lansat de Austro-Ungaria a fost o provocare stupid\u0103 din orice unghi l-am privi. \u00cen primul r\u00e2nd, Imperiul Austro-Ungar era o putere subsumat\u0103 Germaniei. Avea o popula\u0163ie de 48 de milioane de locuitori, dintre care 20 de milioane reveneau Ungariei.
\nImperiul se confrunta cu o problem\u0103 na\u0163ional\u0103 care b\u00e2ntuia at\u00e2t componenta ungar\u0103, c\u00e2t \u015fi cea austriac\u0103. De altfel, conduc\u0103torii politici ai Ungariei erau rezerva\u0163i fa\u0163\u0103 de hot\u0103r\u00e2rea luat\u0103 de Curtea de la Viena.
\nS\u0103 presupunem c\u0103, dincolo de cele petrecute, conflictul s\u00e2rbo-austriac s-ar fi m\u0103rginit exclusiv la spa\u0163iul dat. Atunci, \u00een cazul anexiunii Serbiei, Imperiul Austro-Ungar ar fi dob\u00e2ndit un adversar l\u0103untric \u00een plus. \u00cei mai trebuia imperiului un astfel de adversar, \u00een condi\u0163iile \u00een care acesta se afla \u015fi a\u015fa \u00een fierbere, at\u00e2t \u00een cuprinsul Austriei, c\u00e2t \u015fi al Ungariei, cele dou\u0103 componente ale lui? Las faptul c\u0103 Ungaria \u00eens\u0103\u015fi afi\u015fa frust\u0103ri la adresa Imperiului, recte a conducerii supreme de la Viena. Se invoca, de pild\u0103, insatisfac\u0163ia pentru faptul c\u0103 limba de comunicare \u00een armat\u0103 era exclusiv cea german\u0103. At\u00e2t ar mai fi trebuit! S\u0103 se renun\u0163e \u015fi la o singur\u0103 limb\u0103, \u015fi la o comand\u0103 unic\u0103…
\nDe altfel, \u00een domeniul politicii externe Imperiul a folosit nu doar mini\u015ftri de provenien\u0163\u0103 austriac\u0103, ci \u015fi ungar\u0103. Poate cel mai \u00eensemnat a fost Andr\u00e1ssy Gyula (1823-1890), care a de\u0163inut portofoliul Afacerilor Externe \u00eentre 1871 \u015fi 1879.
\nUn contemporan a caracterizat sugestiv politica de opozi\u0163ie a Ungariei fa\u0163\u0103 de guvernarea central\u0103 de la Viena: aceasta \u00eentindea spectaculos coarda nemul\u0163umirii, dar avea grij\u0103 s\u0103 nu se rup\u0103 niciodat\u0103.
\nMarile Puteri, \u00een special cele dou\u0103 grup\u0103ri politico-militare, Tripla Alian\u0163\u0103, care \u00eensemna, de fapt, doar o dubl\u0103 alian\u0163\u0103 \u2013 Germania \u015fi Austro-Ungaria (de\u015fi includea \u015fi Italia), de o parte, \u015fi Tripla \u00cen\u0163elegere (Antanta) \u2013 Fran\u0163a, Anglia \u015fi Rusia, de partea cealalt\u0103.
\nRom\u00e2nia intrase din 1883, cum \u015ftim, \u00een Tripla Alian\u0163\u0103. Anumite interese viz\u00e2nd \u00een special securitatea \u0163\u0103rii fa\u0163\u0103 de o eventual\u0103 amenin\u0163are dinspre R\u0103s\u0103rit (Rusia), ca \u015fi \u00eenclinarea monarhului Carol I spre aceast\u0103 Alian\u0163\u0103 (el era doar un Hohenzollern) au \u00eenr\u00e2urit politica extern\u0103 a Rom\u00e2niei \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie.
\n\u00centre timp, \u00eens\u0103, simpatiile rom\u00e2nilor pentru Fran\u0163a deveniser\u0103 tot mai evidente.
\n\u00cen august 1914 monarhul a convocat la Sinaia un Consiliu de Coroan\u0103, la care au participat membrii guvernului (prim-ministru era liberalul Ion I. C. Br\u0103tianu) \u015fi c\u00e2\u0163iva lideri ai partidelor politice din epoc\u0103.
\nCarol I era sigur c\u0103 propunerea lui (de a participa la r\u0103zboi al\u0103turi de Germania \u015fi Austro-Ungaria) va fi acceptat\u0103 \u015fi votat\u0103. Rezultatul Consiliului i s-a p\u0103rut uluitor: propunerea a fost sus\u0163inut\u0103 doar de Petre P. Carp, b\u0103tr\u00e2nul conservator cu constante simpatii progermane. Dincolo de conspira\u0163iile sale viz\u00e2nd asumarea sarcinii de aliat, P. P. Carp a proiectat r\u0103zboiul \u00een orizontul confrunt\u0103rii dintre slavism \u015fi germanism. Pentru Carp era evident, ca de altfel \u015fi pentru democrat-liberalul Constantin Stere, c\u0103 rom\u00e2nii trebuie s\u0103 opteze pentru ideea german\u0103 \u015fi germanism.
\nGuvernul era dator, \u00eens\u0103, s\u0103 judece pragmatic. I. I. C. Br\u0103tianu \u015ftia c\u0103 \u0163ara este nepreg\u0103tit\u0103 pentru r\u0103zboi, c\u0103 op\u0163iunea popular\u0103 se \u00eendreapt\u0103 c\u0103tre Transilvania. Pre\u0163uia Basarabia, \u00eens\u0103 reprezentarea condi\u0163iei acestei provincii se estompase cu timpul; sl\u0103biser\u0103 leg\u0103turile cu aceasta, at\u00e2t cele materiale, c\u00e2t \u015fi cele de ordin spiritual. Integrarea Basarabiei \u00eensemna un proces \u00eendelungat de despuiere a straturilor produse de ocupa\u0163ia imperial\u0103 rus\u0103, \u00een vreme ce Transilvania \u00ee\u015fi multiplicase contactele economice, dar, mai ales, deveniser\u0103 o permanen\u0163\u0103 cele spirituale \u015fi suflete\u015fti.
\n\u00cen plan politic s-a petrecut ceea ce regele Carol I nu se a\u015ftepta nicicum: guvernul a respins propunerea intr\u0103rii \u00een r\u0103zboi al\u0103turi de Germania \u015fi Austro-Ungaria.
\nUn martor ocular, ministrul \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, I. G. Duca, av\u00e2nd atunci doar 35 de ani, prezint\u0103 \u00een amintirile sale desf\u0103\u015furarea situa\u0163iei, tensiunea solemn\u0103 \u015fi grav\u0103 a momentului, dar mai ales sentimentul pr\u0103bu\u015firii pe care l-a \u00eencercat atunci b\u0103tr\u00e2nul rege (avea 75 de ani). Peste o lun\u0103 regele se va stinge din via\u0163\u0103. Destinul a ales calea cuvenit\u0103. Regelui i-ar fi fost greu s\u0103 accepte o op\u0163iune \u00een care nu se reg\u0103sea, iar el, ca om, nu era persoana \u00eenclinat\u0103 s\u0103 accepte toate muta\u0163iile \u015fi toate versatilit\u0103\u0163ile.
\nI-a luat locul nepotul s\u0103u Ferdinand, al\u0103turi de regina Maria. Nici noul rege nu era un entuziast al op\u0163iunii antantofile. \u015fi-a pus \u00eens\u0103 n\u0103dejdea \u00een alegerea lui I. I. C. Br\u0103tianu \u015fi a lui Take Ionescu. Acesta din urm\u0103 era \u00eenzestrat, negre\u015fit, cu darul premoni\u0163iei. A f\u0103cut o excep\u0163ional\u0103 radiografie a transform\u0103rilor pe care le va antrena r\u0103zboiul, printre care \u015fi aceea c\u0103 va antrena \u201eo cascad\u0103 de tronuri\u201c, iar lumea va dob\u00e2ndi o nou\u0103 \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare.
\n\u00centr-adev\u0103r, primul dintre monarhii c\u0103zu\u0163i a fost chiar regele nostru, Carol I. Noroc c\u0103 nu s-a stins \u00een vuietul unor transform\u0103ri produse de r\u0103zboi. I-a urmat Franz Iosif, \u00eemp\u0103ratul Austriei din 1848, iar din 1867 al Austro-Ungariei. N-a asistat la pr\u0103bu\u015firea Imperiului, dar a presim\u0163it pr\u0103bu\u015firea. A venit r\u00e2ndul \u0163arului Nicolae al II-lea, autocratul Rusiei, detronat la 1917 \u015fi mort de glonte \u00eempreun\u0103 cu toat\u0103 familia \u00een casa Ipatievici, aflat\u0103 nu departe de Ekaterinburg (1918). \u00cen sf\u00e2r\u015fit, \u00een noiembrie 1918, a abdicat de pe tron Wilhelm al II-lea, \u00eemp\u0103ratul Germaniei, care avea s\u0103 se sting\u0103 t\u00e2rziu, \u00een 1941, \u00een exilul lui din Olanda…
\nSic transit gloria mundi!
\n* * *
\nRom\u00e2nia avea s\u0103 intre \u00een r\u0103zboi abia \u00een august 1916. Guvernul Br\u0103tianu a c\u0103utat s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 armata pentru marea \u00eencercare. Eforturile au fost \u00eens\u0103 departe de a \u00eenl\u0103tura insuficien\u0163ele structurale ale economiei \u2013 lipsit\u0103 de arsenalul modern tehnico-economic \u2013, precum \u015fi caren\u0163ele \u00een ce prive\u015fte nivelul de preg\u0103tire a armatei \u00een acord cu cerin\u0163ele de instruire \u015fi de abordare tehnic\u0103 \u015fi strategic\u0103 proprii fenomenului modern al ac\u0163iunii militare.
\nCu acest prilej este necesar s\u0103 subliniem urm\u0103toarea idee: oric\u00e2te eforturi \u015fi preocup\u0103ri ar fi depus Rom\u00e2nia \u00een vederea dezl\u0103n\u0163uirii ac\u0163iunilor militare, ea nu putea atinge nivelul \u0163\u0103rilor dezvoltate sub raport tehnic \u015fi economic, \u00eentruc\u00e2t nu dispunea de condi\u0163ii globale comparabile cu ale \u0163\u0103rilor dezvoltate.
\nDup\u0103 cum au probat evenimentele r\u0103zboiului, Rom\u00e2niei i-a lipsit \u00een special artileria grea, arma esen\u0163ial\u0103 \u00een cursul Primului R\u0103zboi Mondial.
\nDe aici, retragerea accelerat\u0103 din zonele cucerite de peste mun\u0163i, apoi degringolada survenit\u0103 pe \u00eentinderea c\u00e2mpiei muntene, spargerea frontului prin c\u00e2teva f\u0103ga\u015fe de la Jiu la Bucure\u015fti, p\u0103r\u0103sirea precipitat\u0103 a capitalei \u015fi intrarea trupelor germane \u00een aceasta la 6 decembrie 1916.
\nR\u0103zboiul nu se terminase \u00eens\u0103; Rom\u00e2nia mai r\u0103m\u0103sese cu aproape jum\u0103tate din teritoriul ei. La Ia\u015fi s-a reconstruit un nou guvern, condus tot de I. I. C. Br\u0103tianu, dar cooper\u00e2nd \u015fi cu aripa conservatoare, al c\u0103rei lider era Take Ionescu.
\nTat\u0103l meu a fost pe front \u00een aceast\u0103 vreme. Erau multe unit\u0103\u0163i \u00een partea apusean\u0103 a frontului, a a\u015fa-zisei Armata I-a. Era \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor, cu gradul de elev plutonier, \u015fi comunica \u00een permanen\u0163\u0103 cu solda\u0163ii afla\u0163i \u00een unitatea lui. Printre ei se afla \u015fi un \u0163igan. La un moment dat, descump\u0103nit ca tot corpul militar care \u0163inuse de generalul Dragalina, tata a intrat \u00een vorb\u0103 cu Marin \u0163iganul: \u201eM\u0103i, Marine, vin \u0103\u015ftia peste noi de nu ne mai putem opri\u201c, a spus tata. La care Marin i-a r\u0103spuns: \u201eAu scule, bre\u201c. Un r\u0103spuns relevant, pe care tat\u0103l meu l-a \u0163inut minte toat\u0103 via\u0163a.
\nRetras la Ia\u015fi, guvernul \u015fi parlamentul \u015fi-au limpezit parc\u0103 problemele \u015fi condi\u0163ia \u0163\u0103rii a devenit mai clar\u0103 dec\u00e2t o f\u0103cuser\u0103 toate deceniile de dup\u0103 reformele lui Cuza. Au revenit la problema agrar\u0103 \u015fi la adoptarea unei reforme \u00eentr-o dimensiune mult mai radical\u0103 dec\u00e2t o f\u0103cuser\u0103 dup\u0103 r\u0103scoala din 1907. Au dezb\u0103tut problemele reformei politice electorale \u00een termeni efectivi moderni, de\u015fi avea s\u0103 mai treac\u0103 \u00eenc\u0103 o vreme p\u00e2n\u0103 la adoptarea ei, la afirmarea unor forma\u0163ii politice noi, la pr\u0103bu\u015firea Partidului Conservator ca purt\u0103tor al exclusivismului mo\u015fieresc.
\nAt\u00e2t pe teritoriul liber, c\u00e2t \u015fi pe cel aflat sub ocupa\u0163ie german\u0103, condi\u0163ia social-economic\u0103 a maselor a fost neobi\u015fnuit de grea. A f\u0103cut ravagii tifosul exantematic, iar \u00een ora\u015fele libere, \u00een special \u00een Ia\u015fi, spitalele gemeau de bolnavii de tifos, c\u00e2t \u015fi de r\u0103ni\u0163ii evacua\u0163i de pe front.
\nS-a distins \u00een aceast\u0103 ac\u0163iune dr. profesor Cantacuzino. Regina Maria a venit \u015fi ea la c\u0103p\u0103t\u00e2iul r\u0103ni\u0163ilor, i-a alinat cu o vorb\u0103 de \u00eencurajare. Regina \u00eentruchipa, pentru \u0163\u0103ranii solda\u0163i, ideea de st\u0103p\u00e2n suprem al \u0163\u0103rii, al entit\u0103\u0163ii politico-statale rom\u00e2ne\u015fti.
\n\u00centre cuv\u00e2nt\u0103rile-apel rostite c\u0103tre popor \u00een Parlamentul anului 1917 se \u00eenal\u0163\u0103 neasemuita chemare a lui Nicolae Iorga. Din caierul \u00eencerc\u0103rilor prin care a trecut poporul rom\u00e2n \u2013 se adresa contemporanilor s\u0103i Nicolae Iorga \u2013 s-a tras firul de aur al unei istorii care poart\u0103 cu sine t\u0103ria de a rezista acestora. Prezentul impunea, poate mai mult ca oric\u00e2nd \u2013 ad\u0103uga \u00eenv\u0103\u0163atul \u2013 ca Rom\u00e2nia \u015fi to\u0163i fiii ei s\u0103 fie la \u00een\u0103l\u0163imea noii \u00eencerc\u0103ri purificatoare.
\nAnul 1917 a marcat un proces de consolidare a tuturor parametrilor de ac\u0163iune, de comportament \u015fi de asumare a sarcinilor r\u0103zboiului. Armata german\u0103 spera s\u0103 tran\u015feze situa\u0163ia de pe frontul rom\u00e2nesc \u015fi, eventual, s\u0103 realizeze o str\u0103pungere \u00een sud-est spre teritoriul Rusiei. Armata rom\u00e2n\u0103 s-a reorganizat \u00eens\u0103 \u00een prima jum\u0103tate a acestui an. \u015ei-a m\u0103rit efectivele (ajung\u00e2nd la peste 400.000 de militari combatan\u0163i), \u015fi-a cristalizat dispunerea \u00een dou\u0103 armate \u015fi a parcurs un proces de instruire \u015fi de \u00eenarmare cu armament modern.
\n\u00cen acest proces de refacere, de instruire \u015fi de organizare s-a implicat activ misiunea militar\u0103 francez\u0103 condus\u0103 de generalul Henri Mathias Berthelot. A r\u0103mas celebr\u0103 \u015fi nu prea m\u0103gulitoare observa\u0163ia acestuia cu privire la starea armatei rom\u00e2ne la venirea lui \u00een \u0163ar\u0103: \u201eSunte\u0163i admirabil dezorganiza\u0163i\u201c. Transformarea poten\u0163ialului armatei s-a produs \u00een numai c\u00e2teva luni \u2013 februarie-iunie 1917.
\n\u00cen acest r\u0103stimp s-au primit \u015fi masive ajutoare \u00een armament din Fran\u0163a \u015fi Anglia: aproape 2.000 de mitraliere, 2.800 de pu\u015fti-mitraliere, 92 de tunuri grele, 49 de obuziere grele, 130 de mortiere, aproximativ 50 de avioane de cercetare \u015fi de lupt\u0103 (vezi Rom\u00e2nia \u00een Primul R\u0103zboi Mondial, Bucure\u015fti, Editura Militar\u0103, 1979, p. 272-273.) \u00cen ac\u0163iunile militare de pe frontul rom\u00e2nesc a participat \u015fi armata rus\u0103. P\u00e2n\u0103 spre lunile iulie-august 1917 implicarea ei a fost masiv\u0103.
\nIat\u0103, prin urmare, c\u0103 \u00een b\u0103t\u0103liile din vara anului 1917 la M\u0103r\u0103\u015fti \u015fi M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti armata german\u0103 s-a izbit de zidul de ap\u0103rare al celor dou\u0103 armate rom\u00e2ne, una condus\u0103 de generalul Alexandru Averescu, cealalt\u0103, de Eremia Grigorescu. Frontul n-a mai putut fi str\u0103puns de trupele lui Mackensen.
\nAm putea spune c\u0103 \u00een vara anului 1917 s-a petrecut o muta\u0163ie \u00een realitatea militar\u0103 pe frontul rom\u00e2nesc.
\nIstoriografia str\u0103in\u0103 e pornit\u0103 s\u0103 minimalizeze contribu\u0163ia Rom\u00e2niei \u00een efortul militar comun franco-anglo-rus.
\n\u00centr-o Istorie ilustrat\u0103 a Primului R\u0103zboi Mondial \u00eentocmit\u0103 de Antonella Astori \u015fi Patrizia Salvador, publicat\u0103 \u015fi \u00een rom\u00e2n\u0103 la Editura RAO, \u00een 2005, se scrie: \u201ePe 27 august 1916 Rom\u00e2nia intr\u0103 \u00een r\u0103zboi \u00eempotriva Puterilor Centrale. Este o hot\u0103r\u00e2re catastrofal\u0103 pentru \u0163ar\u0103 \u015fi pentru Antant\u0103. Falkenhayn scoate din joc noul aliat \u00een doar c\u00e2teva luni\u201c (p. 97).
\nEi bine, nici chiar a\u015fa!
\n* * *
\nPrimul R\u0103zboi Mondial cheam\u0103 la evoc\u0103ri pe care nu le g\u0103sesc de prim-plan, cum ar fi m\u0103iestria militar\u0103, rafinarea artei r\u0103zboiului, nevoia de a \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa un eveniment de dimensiune efectiv mondial\u0103. Din el se desprind \u00eens\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103minte \u015fi concluzii pe care le consider mai importante:
\n1. Am ar\u0103tat stupiditatea motiva\u0163iei declan\u015f\u0103rii lui. Este clar (dup\u0103 mine) c\u0103 atentatul de la Sarajevo nu justifica declan\u015farea unui r\u0103zboi care a prins \u00een chingile lui spuma lumii civilizate.
\n2. R\u0103zboiul a propulsat un fel de monitor al lumii (anume S.U.A.), care ajungea \u015fi altfel, cred, la acest statut, dar mai \u00eencet \u015fi cu o participare mai masiv\u0103 la \u201evia\u0163a lumii\u201c dec\u00e2t a fost implicarea din 1918. Poate c\u0103 nu a fost \u201e\u00een regul\u0103\u201c chiar pentru beneficiarul conjuncturii anilor 1917-1918, \u00eentruc\u00e2t a indus \u00eenclinarea \u00een a crede c\u0103 roadele istoriei se pot culege u\u015for.
\n3. R\u0103zboiul a dezv\u0103luit caren\u0163ele structurale ale Imperiului \u0162arist, intrat \u00een faza modern\u0103 a evolu\u0163iei sale, dar fiind marcat de dou\u0103 neajunsuri istorice interferente. Anume: \u0163arismul a \u0163inut la domina\u0163ia autocratismului s\u0103u \u00eentr-o vreme \u00een care era nevoie de o ampl\u0103 rena\u015ftere \u00een constituirea structurii politice a Rusiei. La r\u00e2ndul ei, burghezia rus\u0103, \u201eclasa de mijloc\u201c, cum se mai spune, nu a mers pe linia unei confrunt\u0103ri directe cu absolutismul \u0163arist, ci s-a acomodat cu acesta, bucur\u00e2ndu-se de unele avantaje de ordin material pe care le ob\u0163inea prin acest soi de colaborare.
\nBurghezia rus\u0103 s-a ar\u0103tat \u015fov\u0103itoare, lipsit\u0103 de energia \u015fi de hot\u0103r\u00e2rea rupturii. Pe acest teren a ap\u0103rut mi\u015fcarea socialist\u0103 intransigent\u0103 condus\u0103 de Lenin, care a ac\u0163ionat hot\u0103r\u00e2t \u00een contextul degringoladei generate de criza provocat\u0103 de r\u0103zboi, de imaturitatea clasei mijlocii, de frustr\u0103rile pe care le \u00eencercau masele muncitore\u015fti din mediile urbane \u015fi de spiritul de revolt\u0103 \u015fi de nemul\u0163umire propriu lumii rurale ruse de secole \u00eentregi.
\nFenomenul a fost sesizat \u015fi expus cu sclipiri de maestru de I. G. Duca \u00een incomparabilele sale articole de analiz\u0103 a vie\u0163ii interna\u0163ionale, la rubrica Politica extern\u0103 din Universul.
\n4. R\u0103zboiul s-a soldat cu un Tratat de pace trufa\u015f din partea c\u00e2\u015ftig\u0103torilor, umilitor \u015fi greu de acceptat de partea celor \u00eenvin\u015fi. \u00cen special Germania a privit condi\u0163iile p\u0103cii umilitoare \u015fi neacceptabile. Sigur, Austro-Ungaria nici nu mai exista. Din imperiul de 48 de milioane de locuitori \u015fi aproape 600.000 de kmp r\u0103m\u0103sese o Austrie mic\u0103, de circa 100.000 kmp, \u015fi o Ungarie la fel de restr\u00e2ns\u0103.
\nGermania a \u00eenregistrat \u015fi ea masive pierderi teritoriale. Dar mai grele \u00eenc\u0103 s-au v\u0103dit compensa\u0163iile materiale. I s-au impus desp\u0103gubiri de 130 de miliarde de dolari, o sum\u0103 imens\u0103, insuportabil\u0103 pentru o \u0163ar\u0103 istovit\u0103 de r\u0103zboi, r\u0103v\u0103\u015fit\u0103 de adversit\u0103\u0163i interne, \u00eentre care se deta\u015fau, pe de o parte, radicalismul curentelor revolu\u0163ionare inspirate de transform\u0103rile din Rusia, iar de cealalt\u0103 parte, curentele ultrana\u0163ionaliste, \u00eentre care se distingeau cercurile militariste ale ofi\u0163erimii \u00eenvinse, dar ne\u00eemp\u0103cate cu \u00eenfr\u00e2ngerea pe care o puneau pe seama tr\u0103d\u0103rii \u015fi lipsei de patriotism a curentelor de st\u00e2nga. S-a asimilat cu ele masiva prezen\u0163\u0103 a evreilor \u00een r\u00e2ndul acestora. Se \u015ftie, probabil, c\u0103 adversitatea fa\u0163\u0103 de st\u00e2nga procomunist\u0103 a ajuns at\u00e2t de puternic\u0103, \u00eenc\u00e2t Roza Luxemburg \u015fi Karl Liebnecht, doi conduc\u0103tori evrei ai st\u00e2ngii procomuniste, au fost uci\u015fi \u00een urma unor atentate.
\nPe acest val de frustr\u0103ri \u015fi de nemul\u0163umiri s-a lansat curentul condus de Hitler, care \u015fi-a \u00eendep\u0103rtat competitorii prin atentate \u015fi execu\u0163ii fizice. Se p\u0103rea totu\u015fi c\u0103 Germania \u00ee\u015fi va reveni \u00een albia unui liberalism condus cu abilitate de Stresemann. Aceast\u0103 personalitate de echilibru, promotor al unor m\u0103suri de succes \u015fi pe plan economic, s-a stins \u00eens\u0103 din via\u0163\u0103 \u00een pragul intr\u0103rii Germaniei \u00een volbura crizei economice din 1929-1933. Ca un f\u0103cut, criza s-a manifestat cu o virulen\u0163\u0103 deosebit\u0103 tocmai \u00een Germania \u015fi S.U.A.
\nS.U.A. au fost st\u0103p\u00e2nite printr-o politic\u0103 inteligent\u0103 condus\u0103 de pre\u015fedintele Franklin Roosevelt, \u00een vreme ce \u00een Germania a c\u00e2\u015ftigat alegerile, \u00eentr-o serie de c\u00e2teva prezent\u0103ri la urne, partidul cu nume exotic: \u015fi na\u0163ional, \u015fi socialist, \u015fi al muncitorilor germani (N.S.D.A.P.). Denumire aleas\u0103 parc\u0103 anume pentru a-\u015fi ascunde identitatea real\u0103, dar menit\u0103 s\u0103 c\u00e2\u015ftige adeziuni. Din primul an de guvernare, Hitler a eliminat partidele politice de pe scena Germaniei, iar dup\u0103 moartea mare\u015falului Hindenburg, pre\u015fedintele de fa\u0163ad\u0103 al Germaniei, Hitler a ocupat \u015fi acest portofoliu, \u00eenm\u0103nunchind \u00een titlul de F\u00fchrer un fel de putere \u015fi de rol mesianic \u00een via\u0163a Germaniei.
\nScenariul ulterior al istoriei germane, europene \u015fi mondiale este, \u00eentr-un fel, mai bine cunoscut, oricum mai apropiat de noi.
\nSe pornise o nou\u0103 faz\u0103 a istoriei, cu dou\u0103 mari puteri exotice \u00een raport cu dezvoltarea istoriei p\u00e2n\u0103 la Primul R\u0103zboi Mondial \u015fi cu destine \u00eentr-un fel diferite. Se pot distinge \u00eens\u0103 elemente comune ale ambelor Mari Puteri, f\u0103r\u0103 ca aceasta s\u0103 conduc\u0103 spre identit\u0103\u0163i \u015fi identific\u0103ri, a\u015fa cum se opinte\u015fte istoriografia, chiar \u015fi savant\u0103.
\nSemnificativ este dispre\u0163ul lui Hitler pentru ra\u0163ionalism \u015fi ideea ra\u0163ional\u0103 \u00een istorie. Nu de altceva, dar hedonismul \u015fi individualismul juvenil de azi, nestrunit, pot s\u0103 schimbe fundamental fa\u0163a istoriei.<\/p>\n
\nA \u00eencercat \u015fi Kant s\u0103 formuleze \u00een termeni ra\u0163ionali\u015fti ideea p\u0103cii eterne, \u00eentr-un remarcabil text, existent \u015fi \u00een limba rom\u00e2n\u0103 sub titlul Spre pacea etern\u0103.
\nCeea ce g\u00e2ndea \u015fi demonstra Kant era prea frumos spre a se realiza. Omenirea \u015fi oamenii se afl\u0103 \u00eenc\u0103 sub semnul priorit\u0103\u0163ii intereselor, iar at\u00e2ta timp c\u00e2t va fi a\u015fa, impecabila demonstra\u0163ie a lui Kant va trebui s\u0103 mai a\u015ftepte.
\nAr fi totu\u015fi un semn de pre\u0163uire pentru genialul filozof dac\u0103 aceast\u0103 lucrare ar fi dezb\u0103tut\u0103 m\u0103car la facult\u0103\u0163ile de Istorie, Filozofie \u015fi Sociologie.<\/p>\n
\nCu acest prilej am v\u0103zut ce \u00eensemna acurate\u0163ea \u00een munc\u0103 pentru C.C. Giurescu: nu pierdea prilejul s\u0103-\u015fi noteze impresiile c\u0103l\u0103toriei \u00eentr-un caiet gata preg\u0103tit.
\nProfesorul Berza era mai contemplativ, mai aplecat spre sine.
\nSe discutau probleme de istorie agrar\u0103. Bine\u00een\u0163eles, Giurescu \u015fi Berza nu au c\u0103zut de acord asupra condi\u0163iei r\u0103ze\u015filor \u015fi mo\u015fnenilor: au fost ace\u015ftia boieri sau nu au fost? Despre mazili \u015fi neamuri exista un consens. Asupra mo\u015fnenilor \u015fi r\u0103ze\u015filor p\u0103rerile erau \u00eens\u0103 ireconciliabile.
\nAsisten\u0163a privea disputa cu interes \u015fi cu o doz\u0103 de blajin sarcasm. \u015fi-or fi zis: \u201eE \u015fi la ei ca \u015fi la noi!\u201c
\nDirectorul Institutului de Istorie \u015fi Arheologie al Serbiei era profesorul Ciubrilovic, un domn v\u00e2rstnic, cu mersul leg\u0103nat. A f\u0103cut parte, \u00eempreun\u0103 cu fratele lui mai mare, din gruparea atentatorilor care au participat la Sarajevo.
\nFratele s\u0103u, mai mare cu c\u00e2\u0163iva ani, a fost executat al\u0103turi de Princip \u015fi de al\u0163i c\u00e2\u0163iva participan\u0163i. \u201eEu am sc\u0103pat \u2013 spunea v\u00e2rstnicul de acum Ciubrilovic \u2013 fiindc\u0103 eram mic, abia \u00eemplineam 13 ani.\u201c Iat\u0103 ocrotirea destinului!
\nL-am \u00eentrebat dac\u0103 este previzibil\u0103 \u00eentocmirea unei lucr\u0103ri de istorie comun\u0103 a Iugoslaviei federale. \u201eNu, a\u015fa ceva nu cred c\u0103 ar avea \u015fanse\u201c \u2013 mi-a r\u0103spuns Ciubrilovic.
\nAm \u00een\u0163eles cu acest prilej mai limpede condi\u0163ia Federa\u0163iei Iugoslave dec\u00e2t din edulcoratele prezent\u0103ri ale presei.<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"