C\u00e2nd arhivele se deschid, adev\u0103rul ia locul fic\u0163iunii \u2013 scrie \u00een Observator cultural Vartan Arachelian, prietenul \u015fi fostul meu coleg prin tran\u015feele at\u00e2tor b\u0103t\u0103lii pierdute, dar niciuna zadarnic\u0103 \u00een destule privin\u0163e. O \u201eb\u0103t\u0103lie pierdut\u0103\u201c, cel pu\u0163in \u00een mare m\u0103sur\u0103, este \u015fi cea iscat\u0103 imediat dup\u0103 deschiderea acelei \u201ecutii a Pandorei\u201c pe care v\u0103d c\u0103 o reprezint\u0103 Arhiva Securit\u0103\u0163ii: c\u00e2nd arhivele acestea se \u00eentredeschid, constat\u0103m cu nelini\u015fte cum adesea adev\u0103rul nu \u201eia locul\u201c ci ia din ce \u00een ce mai mult doar chipul fic\u0163iunii! Ultimul, \u015fi probabil nu cel din urm\u0103 episod al acestui straniu fenomen, paranormal!, este serialul \u00eenceput de Gabriel Andreescu intitulat Cum se face o porc\u0103rie. \u00cen esen\u0163\u0103, nici articolul lui V. Arachelian cu un titlu at\u00e2t de promi\u0163\u0103tor dar \u00een\u015fel\u0103tor, C\u00e2nd arhivele se deschid, adev\u0103rul ia locul fic\u0163iunii, nu spune altceva: un document important promite un drept ulterior neconfirmat \u015fi r\u0103mas \u00een pur\u0103 fic\u0163iune. \u00cen perioada interbelic\u0103, scrie Vartan Arachelian, \u201edup\u0103 descoperirea \u00een arhive poloneze a unui edict domnesc (Alexandru cel Bun, 1401) prin care armenilor din Moldova le-a fost recunoscut dreptul de a avea propria episcopie, am \u00eenceput s\u0103 a\u015fez\u0103m pe \u015firagul timpului fapte care schi\u0163eaz\u0103 o istorie scris\u0103. Dar \u015fi ea e plin\u0103 de fic\u0163iuni \u00een care dorin\u0163a natural\u0103 a oamenilor pozitivi de a le fi fost bine a deturnat amintirea faptelor care bine ar fi fost dac\u0103 nu se \u00eent\u00e2mplau. Un soi de fic\u0163iune mitic\u0103 \u00een locul unei istorii adev\u0103rate. M\u0103rturisesc c\u0103 sunt unul dintre cei sedu\u015fi de astfel de istorii \u015fi \u00een pl\u0103cuta lor companie mi-am format armenitatea, at\u00e2ta c\u00e2t\u0103 exist\u0103 \u00een convie\u0163uire cu rom\u00e2nitatea mea, format\u0103 \u015fi ea prin pove\u015fti \u015fi doine, ghicitori, eresuri. De exemplu, mi-ar fi pl\u0103cut s\u0103 cred \u00een perenitatea amintitului edict domnesc, dar n-a fost a\u015fa. Sau \u00een solidaritatea din interiorul comunit\u0103\u0163ii, cum ne laud\u0103 cei din afara ei, dar n-a fost \u015fi, probabil, nici nu va fi deloc a\u015fa\u201c. Cu privire la aceast\u0103 \u201esolidaritate\u201c, Vartan Arachelian a demonstrat peremptoriu (\u00een Siruni \u2013 odiseea unui proscris, Editura Niculescu, 2012), tulbur\u00e2nd apele a\u015fa-zisei lini\u015ftite solidarit\u0103\u0163i, \u201eravagiile produse de lupta de clas\u0103 \u00een s\u00e2nul comunit\u0103\u0163ii imediat dup\u0103 ocuparea Rom\u00e2niei de c\u0103tre Armata Ro\u015fie\u201c. Cazul exemplar al unui veritabil \u201eboicot\u201c n\u0103scut \u015fi manipulat \u00een interiorul sf\u00e2\u015fiat al comunit\u0103\u0163ii \u00eel constituie acela exercitat asupra biografiei \u015fi mo\u015ftenirii istorice a reputatului orientalist rom\u00e2n de origine armean\u0103, Hagop Djololian Siruni, pre\u0163uit la superlativ \u015fi comunicat \u00een termeni elogio\u015fi opiniei publice rom\u00e2ne\u015fti de savantul rom\u00e2n Nicolae Iorga, \u201ena\u0163ionalist\u201c care, \u00een fa\u0163a contribu\u0163iei documentare a eruditului istoric armean, a consim\u0163it (!) s\u0103 treac\u0103 printre \u201edesc\u0103lec\u0103torii\u201c principatelor rom\u00e2ne comunitatea armeneasc\u0103, factor pozitiv \u015fi foarte influent al emancip\u0103rii moderne a \u0163\u0103rilor rom\u00e2ne\u015fti. Pre\u0163uirea exigentului \u201eapostol al neamului\u201c n-a convins comunitatea lui armeneasc\u0103 s\u0103-l excepteze de la boicotul aprig din interiorul s\u0103u. Un boicot al t\u0103cerii atunci \u015fi dup\u0103 ce, scrie Vartan Arachelian \u201e\u00een dou\u0103 loturi succesive, elitele comunit\u0103\u0163ii au fost v\u00e2ndute poli\u0163iei politice a ocupantului\u201c. N-a fost destul \u015fi, dup\u0103 noua eliberare, c\u00e2nd \u201ecutia Pandorei\u201c, pardon!, Arhiva Securit\u0103\u0163ii, a fost \u201edeschis\u0103\u201c, boicotul asupra lui Siruni \u2013 un martir autentic \u2013 a continuat, \u015fi nu doar cu opera \u015fi personalitatea lui, ci \u015fi asupra celor care, ca scotocitorul neobosit Vartan Arachelian, i-au smuls din arhive chipul autentic, de savant orientalist \u015fi martir al elitei rom\u00e2ne\u015fti. Mai e nevoie s\u0103 adaug c\u0103 \u201eboicotul\u201c asupra armeanului Siruni seam\u0103n\u0103, ca dou\u0103 pic\u0103turi de ap\u0103, cu \u201eboicotul\u201c rom\u00e2nesc pe care \u00eel descrie Gabriel Andreescu \u00eentr-o lung\u0103 poveste ar\u0103t\u00e2nd Cum se face o porc\u0103rie?!. C\u00e2nd \u201earhivele se deschid\u201c nu \u00eencepe domnia adev\u0103rului, ci doar lunga, nesf\u00e2r\u015fita st\u0103p\u00e2nire a manipul\u0103rii datorit\u0103 c\u0103reia adev\u0103rul se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 fulger\u0103tor, ca Mecca de emirul lui Macedonski. Cui i se datoreaz\u0103 acest straniu fenomen? Poate acelui \u201epersonaj viclean\u201c despre care scria Nicolae Iorga c\u0103 se afl\u0103 \u00een dosul oric\u0103rui document \u015fi datorit\u0103 c\u0103ruia orice document asupra unui fapt real exprim\u0103 un interes personal \u015fi nu o realitate \u201eobiectiv\u0103\u201c. Poate fi vorba, totodat\u0103, \u015fi despre un efect secundar, dar nociv, al p\u0103rerii moderne c\u0103 Istoria nu e una a faptelor, a\u015fa cum a fost, ci doar Istoria istoricilor, cu \u201eemo\u0163iile\u201c \u015fi interesele lor: un reputat istoric de azi demonstreaz\u0103, str\u00e2mb \u015fi str\u0103lucitor, acest fenomen printr-un \u015fir de c\u0103r\u0163i aflate \u00een \u201etopul\u201c cititorilor de istorii\u2026 Despre eroul \u015fi martirul boicotat pe care \u00eel dezgroap\u0103 din arhive Vartan Arachelian \u015ftiam c\u00e2te ceva mai de mult, dintr-o carte tip\u0103rit\u0103 \u00een 1976 la Editura Dacia din Cluj \u2013 Manuc Bei, zaraf \u015fi diplomat la \u00eenceputul secolului al XIX-lea de \u015etefan Ionescu. Citeam atunci c\u0103 \u201eMaterialul documentar \u00een care este redat\u0103 \u00een lumina faptelor \u015fi a evenimentelor reale, autentice, via\u0163a \u015fi activitatea comercial\u0103, politic\u0103 \u015fi diplomatic\u0103 a lui Manuc Bei, a fost cercetat \u00een mare parte, datorit\u0103 concursului generos \u015fi dezinteresat al regretatului orientalist H.Dj. Siruni\u201c. Aflam pe atunci, cu o libertate \u015fi pl\u0103cere a cititului pierdute azi, c\u0103 \u201ePe de o parte, ne-a pus la dispozi\u0163ie din arhiva sa personal\u0103 o seam\u0103 de comunic\u0103ri, note, articole \u015fi rezumate de documente \u00een manuscris, \u00een leg\u0103tur\u0103 at\u00e2t cu via\u0163a lui Manuc, c\u00e2t \u015fi cu istoria am\u0103nun\u0163it\u0103, a perioadei \u00een care a tr\u0103it acest mare om de afaceri \u015fi abil diplomat. Pe de alt\u0103 parte, \u00een arhiva Muzeului de Istorie a municipiului Bucure\u015fti se afl\u0103 fondul documentar provenit din arhiva de la H\u00e2nce\u015fti, unde era conacul lui Manuc Bei, alc\u0103tuit din 632 de piese. Toate (subl. ns.) documentele, scrise \u00een limba turc\u0103 sau armean\u0103, au fost traduse de H.Dj. Siruni \u015fi urmeaz\u0103 a fi tip\u0103rite (subl. ns.). Dup\u0103 limba \u00een care au fost scrise ele se repartizeaz\u0103 astfel: 493 \u00een limba turc\u0103, scrise cu caractere arabe, armene sau latine; 19 \u00een limba armean\u0103 clasic\u0103 \u015fi modern\u0103; 19 \u00een limba rus\u0103; 19 \u00een limba greac\u0103; 5 \u00een limba francez\u0103 \u015fi 80 \u00een limba rom\u00e2n\u0103, scrise cu caractere chirilice sau armene\u201c. Din Cuv\u00e2nt \u00eenainte la monografia dedicat\u0103 de istoricul \u015ftefan Ionescu lui Manuc Bei, zaraf \u015fi diplomat de la \u00eenceputul secolului al XIX-lea, rusofil, agent de influen\u0163\u0103 \u015fi iscusit negociator, afl\u0103m c\u0103 o \u201eIstorie a vie\u0163ii lui Manuc Bei Mirzaean\u201c apar\u0163ine unui scriitor armean din secolul XIX, Mser Mseriant, chemat dup\u0103 moartea lui Manuc (1817) la conacul acestuia de la H\u00e2nce\u015fti, unde a tr\u0103it 12 ani \u015fi, \u00een 1841, a scris biografia lui Manuc Bei: \u201eBiografia \u2013 informeaz\u0103 \u015etefan Ionescu \u2013 a fost tradus\u0103 integral de c\u0103tre H.Dj. Siruni \u015fi se afl\u0103 \u00een manuscris\u201c. Siruni, eroul martir al lui Vartan Arachelian, \u015fi-a f\u0103cut cu asupra de m\u0103sur\u0103 datoria lui de istoric rom\u00e2n \u015fi savant orientalist, z\u0103logit mul\u0163i ani, dup\u0103 1944, \u00een Rusia sovietic\u0103: omul \u015fi-a \u00eenvins epoca cu pre\u0163ul unei vie\u0163i exemplare \u015fi cu o mo\u015ftenire \u00een manuscrise asupra c\u0103reia nu \u015ftiu s\u0103 m\u0103 pronun\u0163 c\u00e2t de valoroas\u0103 \u015fi, mai ales, c\u00e2t de public\u0103 (!) este. Constat c\u0103, dup\u0103 alt\u0103 eliberare, asupra lui \u015fi asupra celor ce-l redescoper\u0103, ca Vartan Arachelian, continu\u0103 boicotul. Cu o excep\u0163ie, care, pesemne, confirm\u0103 regula: Academia Rom\u00e2n\u0103 l-a ales membru post-mortem al s\u0103u. S\u00e2c\u00e2itoare r\u0103m\u00e2ne \u00eentrebarea \u201ece-am pierdut dup\u0103 ce am c\u00e2\u015ftigat?\u201c, precum \u015fi constatarea lui Vartan Arachelian c\u0103 \u201eravagiile produse de lupta de clas\u0103 \u00een s\u00e2nul comunit\u0103\u0163ii\u201c armene \u015fi rom\u00e2ne\u015fti continu\u0103 azi ca \u015fi cum ar fi tot ieri. Dac\u0103 aceste comunit\u0103\u0163i fraternale vor continua s\u0103 manipuleze \u015fi s\u0103 confunde cu miopie Arhiva Securit\u0103\u0163ii cu o \u201eCutie a Pandorei\u201c, mai bine s\u0103 le \u00eenchid\u0103: pe am\u00e2ndou\u0103!, \u015fi s\u0103 citim \u00een lini\u015ftea serii, doar \u00een manuscrise, \u201ecum se face o porc\u0103rie\u201c c\u00e2nd fic\u0163iunea ia locul adev\u0103rului\u2026<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
C\u00e2nd arhivele se deschid, adev\u0103rul ia locul fic\u0163iunii \u2013 scrie \u00een Observator cultural Vartan Arachelian, prietenul \u015fi fostul meu coleg prin tran\u015feele at\u00e2tor b\u0103t\u0103lii pierdute, dar niciuna zadarnic\u0103 \u00een destule privin\u0163e. O \u201eb\u0103t\u0103lie pierdut\u0103\u201c, cel pu\u0163in \u00een mare m\u0103sur\u0103, este \u015fi cea iscat\u0103 imediat dup\u0103 deschiderea acelei \u201ecutii a Pandorei\u201c pe care v\u0103d c\u0103 o… Cite\u0219te mai mult »Ce-am pierdut dup\u0103 ce am c\u00e2\u015ftigat\u2026<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[12102,12100,8619,12101,6278],"class_list":["post-20439","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-cum-se-face-o-porcarie","tag-editura-niculescu","tag-gabriel-andreescu","tag-siruni-odiseea-unui-proscris","tag-vartan-arachelian"],"views":1211,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20439","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20439"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20439\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20439"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20439"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20439"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}