{"id":2041,"date":"2010-03-31T22:46:02","date_gmt":"2010-03-31T20:46:02","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=2041"},"modified":"2010-03-31T07:49:18","modified_gmt":"2010-03-31T05:49:18","slug":"scandal-la-catedrala-notre-dame","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/scandal-la-catedrala-notre-dame\/","title":{"rendered":"Scandal la Catedrala Notre-Dame"},"content":{"rendered":"

Utilitatea marginala a c\u00e2ntecului de orga<\/strong><\/p>\n

\n

\n

Pe 21 martie, Catedrala Notre-Dame, in cadrul ciclului de conferinte pregatitoare pentru Paste, l-a invitat pe Rabinul Rivon Krygier. Este pentru prima oara in istoria catedralei c\u00e2nd un rabin este invitat.\u00a0 Mgr. Andr\u00e9 Vingt-Trois risca si obtine un rezultat pe care nu mi-l puteam imagina in aceasta tara desacralizata. Conferinta rabinului este intrerupta de revolta salii \u2013 de c\u00e2ntecele si de strigatele unei parti a auditorului, venita din timp sa ocupe primele r\u00e2nduri, pentru a asigura vizibilitatea protestului.<\/strong><\/em>
\nIntegristii vs
\ndialogul interreligios<\/strong>
\nMouvement de la Jeunesse Catholique de France este impotriva acestei invitatii. Imaginile care se deruleaza sunt socante. Tinerii urla impotriva \u201epredicii\u201c rabinului, un episcop foarte enervat incerca sa ii dea afara, cheama gardienii, tinerii o iau catre usa c\u00e2nt\u00e2nd. Totul este acoperit de orga. C\u00e2ntecul incearca sa mascheze conflictul pentru vizitatorii care continua sa faca poze in catedrala. Dupa evacuarea integristilor, conferinta continua, dar nu din mijlocul bisericii, ci dintr-o sala laterala, fiind filmata si difuzata pe ecrane. E adevarat, la final, la partea de intrebari rabinul are curajul sa se reintorca in mijlocul multimii.
\nAvem 4 tipuri de atitudini care se desfasoara in fata ochilor, sub forta muzicala absoluta a c\u00e2ntecului de orga.
\n1. Tinerii catolici revoltati ce nu vor sa aiba drept conferentiar in postul Pastelui un evreu, un rabin, un om dintr-o alta religie;
\n2. Arhiepiscopul, organizatorul evenimentului, care incearca sa ii aseze si sa ii calmeze pe revoltati si, cum nu reuseste, ii da afara cu paza;
\n3. Catolicii veniti sa asculte conferinta\u00a0 comenteaza pe margine, acuz\u00e2ndu-i pe tineri de integrism;
\n4.\u00a0 Turistii care continua sa faca turul catedralei si sa contemple vitralii, aproape ca intr-un film absurd.
\nSa le analizam pe r\u00e2nd:
\n1. Mouvement de la Jeunesse Catholique de France (probabil un fel de ASCOR al lor). Putem sa spunem c\u00e2te ceva despre motivatiile lor in timp ce-i privim cum arunca prin sala fluturasii cu criticile. Sunt suparati pe Arhiepiscopul Parisului \u201epentru ca in timp ce el isi face dialogurile interreligioase, Franta isi pierde sufletul\u201c (1). Sustin ca invitarea rabinului este un semn al decrestinarii continue facute dupa Vatican II. Se bazeaza pe o enciclica a lui Pius al XI lea impotriva dialogului interreligios.
\nPot fi acuzati de antisemitism ? Da, evident, insa aceasta ar fi o explicatie prea simplista. Trebuie sa constientizam un pic situatia, este vorba despre un set de conferinte traditionale care tin de pregatirea pentru Paste, sarbatoare ce anunta invierea lui Hristos, fiul lui Dumnezeu, nerecunoscut de evrei. Probabil ca integristii ar fi fost la fel de enervati daca oricare alta personalitate ne-crestina ar fi fost invitata.
\nIn plus, a fi tanar crestin in Parisul secolului XXI nu este un lucru deloc simplu, ceea ce poate duce foarte usor la integrism. Integrismul este expresia academica pentru a desemna talibanismul de tip catolic. Daca esti atacat des sau daca alegerile tale sunt ignorate de restul societatii, este aproape natural sa ajungi extremist. Sunt sincer mirata ca un asfel de grup exista si ca el nu a fost sufocat de rationalismul francez tipic sau de relativismul mai nou, postmodern.<\/p>\n

2. Arhiepiscopul si echipa lui ce sustine dialogul interreligios. Pozitia lor este justificata, in contextul studierii consecintelor Conciliului Vatican II, caci una dintre urmari este exact dialogul cu cei din afara crestinismului (fie ca este vorba despre atei sau despre alte religii), iar o alta este ridicarea anatemelor impotriva evreilor. Deci, un punct ce merita subliniat in descrierea Conciliului este deschiderea fata de lume, fata de altceva dec\u00e2t propria parohie.
\nIn plus, dupa Auschwitz este dificil sa nu vrei sa discuti cu evreii, adica, vaz\u00e2nd la ce duce lipsa dialogului, nu ai cum sa alegi alta cale dec\u00e2t promovarea dialogului, pentru a evita un rau viitor. Nu vreau doar sa spun ca esti taxat imediat drept antisemit, ci ca este firesc sa deschidem dialogul, pentru a ne intelege trecutul si pentru a construi un viitor. Nu vreau sa spun nici ca tinerii au mai multa dreptate dec\u00e2t Arhiepiscopul, doar ca poate ar fi fost util ca dialogul interreligios sa se faca intr-o alta ocazie dec\u00e2t cea a pregatirii Pastelui, cu toate ca Pastele este in primul r\u00e2nd o sarbatoare evreiasca, celebr\u00e2nd iesirea din Egipt, eliberarea poporului evreu.<\/p>\n

3. Restul catolicilor din sala asculta de Arhiepiscop, nu protesteaza, nu critica, ba chiar aplauda si sustin invitatul evreu. Una dintre doamnele din spatele meu incearca sa loveasca un tanar ce distribuia fluturasi in drum spre iesire. Deci sa fim clari, catolicii integristi ii enerveaza pe catolicii progresisti, iar acestia reactioneaza violent. Inteleg atitutudinea gazdei: dupa ce l-am invitat de bietul om, nu o sa il lasam sa fie linsat, protejarea lui apare drept fireasca, indiferent de optiunile metafizice care ii stau in spate.<\/p>\n

4. Turistii, ca intr-un film suprarealist, continua sa se plimbe, sa admire vitraliile, orga si statuetele din catedrala. Nu stiu daca ei constientizeaza ca ceva nefiresc se int\u00e2mpla, dar nu sunt dispusi sa isi intrerupa traseul turistic sau pur si simplu nu sunt interesati, pentru ca ei sunt separati de restul, de credinciosii ce asista la slujba.
\nDe fapt, daca te uiti de undeva de sus, ai impresia ca acesti credinciosi sunt inchisi intr-o celula, prin jurul careia marsaluiesc turistii. Intr-o alta tara civilizata (Germania) bisericiile nu se viziteaza in timpul slujbei, ba uneori chiar in intreaga zi de duminica. Este straniu sa incerci sa te rogi si unii sa faca poze pe margine si sa filmeze cum se ridica tamaia la vecernie, dupa vorba rugaciunii. Probabil ca se joaca de-a antropologii, urmarind comportamentul ultimilor bastinasi inchisi pentru a nu influenta restul comunitatii.
\nCel mai indepartat
\npunct comun<\/strong>
\nConflictul este unul real si serios si nu e vorba despre un conflict dintre catolici si evrei, ci de unul in interiorul catolicismului, despre cum sa tratam alteritatea in general si alteritatea iudaica in special. Trebuie sa introducem o diferenta in cadrul dialogului interreligios pe care filosoful Dominique Folscheid, al doilea conferentiar din seara de 21 martie, o face: termenul interreligios este prea vag si trebuie sa se faca distinctii intre o dezbatere cu iudaismul ce are un statut special si o dezbatere cu budismul, care este mai degraba structurat ca o forma de intelepciune si nu ca o religie. Iudaismul are in comun cu crestinismul mai mult dec\u00e2t faptul de a fi o religie a cartii si o religie monoteista.
\nCeea ce am observat este dorinta rabinului de a pune discutia in termenii diferentei radicale, in acelasi stil in care s-ar pune si cu islamul. Pozitia este stranie in primul moment, de ce sa plecam intr-un dialog de la cel mai indepartat punct comun? Aceasta decizie este una strategica si are doua motive fundamental politice:
\n1. A pleca de la pozitia formala \u201eo alta religie monoteista\u201c\u00a0 nu risca producerea de confuzii, intercalari, si permite o mai buna diferentiere, ce nu este tentata de asimilare, din nici o parte.
\n2. Asa cum rabinul lasa sa se inteleaga din discursul sau si cum declara oficial in interviul din \u201eLa Croix\u201c, desenul celor trei monoteisme si desfasurarea dialogului interreligios in triunghi permite crestinismului o pozitie intermediara in situatii de conflict, precum cel din Palestina. Evreii doresc medierea crestinilor in dialogul lor cu islamul.
\nNu vreau sa generalizez, este pozitia rabinului Rivon Krygier, un rabin care isi are sinagoga in centrul Parisului si nu la Ierusalim, deci din punct de vedere politic el poata sa nu reprezinte o majoritate. Vreau doar sa subliniez ca, probabil, aceasta optiune se bazeaza pe ceea ce am fost obisnuiti sa numim \u201ebazele iudeo-crestine ale Europei\u201c. O pozitie coerenta a crestinismului, ce se poate naste de aici, ar fi privilegierea iudaismului in fata islamului. Diferentierea nu tine de o conceptie metafizica, ci de una sociala. Daca metafizica din spate difera, comportamentul socio-economico-politic al unui evreu nu se poate distinge de comportamentul socio-economico-politic al unei crestin. Cu islamul lucrurile sunt diferite si cultura lor este de un alt tip. Pentru a ne face o imagine asupra diferentei, putem sa luam un singur exemplu: pozitia femeii.
\nTraditia
\npoporului ales<\/strong>
\nTrebuie sa spun c\u00e2te ceva si despre Rabinul care a vorbit. Rivon Krygier este doctor in stiinte religioase si traieste intr-o Franta laica. A predat cursuri despre iudaism in facultati catolice, deci nu a devenit un adept al dialogului peste noapte.
\nIn plus, are un avantaj foarte mare, tactic, fata de fratii musulmani si crestini. Nu incearca sa faca convertiri, iudaismul nu este o religie ce vrea sa faca prozeliti (2). Asadar, daca nu incearca sa converteasca oameni la iudaism, daca nu vrea sa ii convinga pe ceilalti, dialogul pentru el nu poate dec\u00e2t sa aduca avantaje: ii lasa pe ceilalti sa il cunoasca si, cunosc\u00e2ndu-l, sa il respecte.
\nDe aceea, el are curajul de a spune traditia mea, care este si a voastra. El isi cunoaste prioritatea cronologica si ontologica de popor ales, pe care si crestinii i-o recunosc, si nu spune, de dragul apropierii, \u201etraditia noastra\u201c, ci \u201etraditia mea\u201c, pe care si voi o preluati. Finalul conferintei este de asemenea interesant. Popoarelor ce construiau turnul Babel li s-au incurcat limbile, la sf\u00e2rsitul istoriei toate popoarele vor munci pentru a inalta un templu si atunci toate limbile vor fi unite intr-una singura, limba ideala. Un pic de atentie, va rog, popoarele nu construiesc un turn sau o biserica sau un parlament european, ci un templu, locasul aliantei din Vechiul Testament intre Dumnezeu si popor.
\nIn final, as vrea sa imi definesc pozitia pentru a nu fi interpretata gresit. Cred ca fara promisiunea facuta in Vechiul Testament evreilor, venirea lui Hristos nu ar fi avut acelasi sens al promisiunii implinite a lui Dumnezeu. Cred ca nu putem g\u00e2ndi crestinismul dincolo de cultura iudaica in care el apare, fie ca este vorba despre descifrarea parabolelor din Biblie, fie pentru a intelege miza teologica a venirii lui Mesia. Cred ca poporul evreu a suferit foarte mult in istorie si ca trebuie sa acordam o atentie speciala culturii iudaice.
\nNu cred insa ca dialogul trebuie facut in treimea: crestinism, islamism, iudaism. Relatia dintre crestinism si iudaism este mult mai bogata dec\u00e2t cea dintre doua religii monoteiste. Crestinii ar trebui sa se raporteze la iudaism ca la surse si iudaismul la crestinism ca la\u00a0 completare, iar, daca evreii vor refuza sa vada in crestinism o completare, ma bazez pe faptul ca Dumnezeu are niste planuri speciale cu poporul ales.<\/p>\n

\n

\n

NOTE:
\n1. Expresia ce apare pe protestele lor, \u201eFrance prend garde de perde ton \u00e2me!\u201c, trimite la o carte celebra din timpul Rezistentei impotriva ocupatiei naziste a teologului iezuit Gaston Fessard, ce critica colaborarea cu regimul Vichy.<\/p>\n

2. E adevarat ca exista persoane de religie iudaica ce nu sunt evrei prin nastere, dar numarul lor este foarte, foarte mic si presupune o adoptare din partea comunitatii evreiesti.<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Utilitatea marginala a c\u00e2ntecului de orga Pe 21 martie, Catedrala Notre-Dame, in cadrul ciclului de conferinte pregatitoare pentru Paste, l-a invitat pe Rabinul Rivon Krygier. Este pentru prima oara in istoria catedralei c\u00e2nd un rabin este invitat.\u00a0 Mgr. Andr\u00e9 Vingt-Trois risca si obtine un rezultat pe care nu mi-l puteam imagina in aceasta tara desacralizata.… Cite\u0219te mai mult »Scandal la Catedrala Notre-Dame<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[1674,1678,1675,1676,1677],"class_list":["post-2041","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-catedrala-notre-dame","tag-mouvement-de-la-jeunesse-catholique-de-france","tag-rabinul-rivon-krygier","tag-revolta-la-catedrala-notre-dame","tag-scandal-la-catedrala-notre-dame"],"views":2568,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2041","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2041"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2041\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2041"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2041"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2041"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}