Constanze von Nissen, v\u0103duv\u0103 Mozart. Cuvintele din finalul prozei scurte Triunghi amoros a lui Eric-Emmanuel Schmitt lumineaz\u0103 retrospectiv povestea, invit\u00e2nd la ramp\u0103 protagoni\u015ftii. Dintr-o dat\u0103, \u201epramatia boem\u0103\u201c \u015fi \u201edanezul\u201c \u2013 etichete sugestive folosite de eroin\u0103 pentru a-\u015fi denumi partenerii de via\u0163\u0103 \u2013 cap\u0103t\u0103 identit\u0103\u0163i precise, intr\u00e2nd \u00een pielea \u201ereal\u0103\u201c a celor pe care i-au… Cite\u0219te mai mult »Case, muzici \u015fi praline<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11319],"tags":[12068,12067,12070,12069],"class_list":["post-20395","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-sunetelor","tag-alpii-bavarezi","tag-berchtesgaden","tag-hohensalzburg","tag-wolfgang-amadeus-mozart"],"views":1204,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20395","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20395"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20395\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20395"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20395"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20395"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}![\"Untitled-1\"](\"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2014\/08\/Untitled-1.jpg\")
<\/a>
\nNu \u015ftiam, atunci c\u00e2nd am cobor\u00e2t din avionul de M\u00fcnchen \u015fi m-am urcat \u00een ma\u015fina care avea s\u0103 m\u0103 duc\u0103 la Berchtesgaden (or\u0103\u015fel din Alpii bavarezi, la numai treizeci de kilometri distan\u0163\u0103 de Salzburg), c\u0103 nuvela pe care o citisem \u00een timpul zborului urma s\u0103-mi ritmeze c\u00e2teva din ceasurile vacan\u0163ei care tocmai \u00eencepuse.
\nExist\u0103 spa\u0163ii care r\u0103m\u00e2n impregnate de amintirea celor care le-au locuit, dup\u0103 cum exist\u0103 ora\u015fe ce se nutresc din fantomele pline de farmec ale celor care le-au str\u0103b\u0103tut c\u00e2ndva, conferindu-le str\u0103lucire \u015fi impun\u00e2ndu-le pe harta lumii, sub zodia unei anumite arte sau descoperiri. Salzburg-ul este un exemplu potrivit \u00een acest sens, c\u0103ci cetatea cu linii baroce (inclus\u0103 pe lista monumentelor UNESCO \u00een 1997) r\u0103m\u00e2ne infuzat\u0103 obsesiv de urmele muzicianului n\u0103scut aici la jum\u0103tatea veacului al XVIII-lea. Cele dou\u0103 case \u00een care familia Mozart a locuit consecutiv, o pia\u0163\u0103 din inima ora\u015fului vechi (care poart\u0103 numele artistului \u015fi \u00eei \u00eenal\u0163\u0103 impun\u0103tor spre cer statuia, ridicat\u0103 \u00een 1842 de c\u0103tre regele Bavariei, Ludwig I), mormintele surorii (din cimitirul m\u0103n\u0103stirii Sf. Petru), so\u0163iei \u015fi tat\u0103lui (din cimitirul bisericii Sf. Sebastian) configureaz\u0103 un traseu \u00een care bastonul c\u0103l\u0103torului este \u00eenlocuit de acordurile unor melodii ce declan\u015feaz\u0103 aproape automat imaginea copilului-minune. S\u0103lile de concert, spa\u0163iile muzeelor sau ale bibliotecilor, edificiile cultice \u015fi pie\u0163ele ora\u015fului se metamorfozeaz\u0103, organizat sau \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, \u00een podiumuri ale rememor\u0103rilor muzicale. Sear\u0103 de sear\u0103, \u00een timpul verii, turi\u015ftii urc\u0103 pe jos sau cu funicularul spre fort\u0103rea\u0163a alb\u0103, veche de mai bine de nou\u0103 sute de ani (Hohensalzburg), pentru a se bucura de spectacolele sus\u0163inute \u00een Sala de Aur. Din program nu pot lipsi compozi\u0163iile lui Mozart, c\u0103ci spiritul s\u0103u tutelar pare a fi cel care \u00eei pune \u00een mi\u015fcare pe muzicieni \u015fi pe turi\u015fti deopotriv\u0103. Iar dac\u0103 o bucat\u0103 celebr\u0103 precum Eine kleine Nachtmusik ar putea fi uitat\u0103 de copiii ajun\u015fi din voin\u0163a p\u0103rin\u0163ilor la concert, gustul pralinelor \u00eenvelite \u00een staniolul ce poart\u0103 chipul artistului \u00eel face s\u0103 fie u\u015for recognoscibil chiar \u015fi pentru cei ce nu sunt melomani. V\u00e2ndute \u00een cutii sub form\u0103 de viori, bomboanele de ciocolat\u0103 \u015fi de mar\u0163ipan propun sinestezic subjugarea (\u00eendulcirea) sim\u0163ului auditiv, prin intermediul celui gustativ. Memoria papilelor particip\u0103, \u00een felul ei, la construirea piedestalului pe care este amplasat compozitorul. Excelen\u0163a lor consfin\u0163e\u015fte (dac\u0103 mai era nevoie!) geniul celui care le-a \u00eemprumutat efigia.
\nCel mai aglomerat muzeu din Salzburg (de\u015fi urbea nu duce lips\u0103 de re\u015fedin\u0163e princiare, castele sau pinacoteci) este cel \u00eenfiin\u0163at \u00een casa vopsit\u0103 \u00een galben, de la num\u0103rul 9 de pe Getreidegasse, unde s-a n\u0103scut, pe 27 ianuarie 1756, viitorul muzician, \u00een familia lui Johann Georg Leopold Mozart \u015fi a so\u0163iei sale, Anna Maria. Venit pe lume \u00een ziua s\u0103rb\u0103toririi Sf\u00e2ntului Ioan Gur\u0103 de Aur, copilul a fost botezat Joannes Chrysostomus Wolfgangus Theophilus (ultimul prenume \u00eensemn\u00e2nd cel \u201eiubit de Dumnezeu\u201c, ceea ce \u00een latin\u0103 se traduce prin Amadeus). Dac\u0103 primul nume aminte\u015fte de Sf\u00e2ntul patron al zilei de na\u015ftere, celelalte dou\u0103 evoc\u0103 figura bunicului matern (Wolfgang) \u015fi a na\u015fului de botez (Theophilus). De la c\u0103s\u0103toria lor din 1747 (oficiat\u0103 \u00een Catedrala din Salzburg), timp de dou\u0103zeci \u015fi \u015fase de ani, so\u0163ii Mozart au locuit la etajul al treilea al acestei cl\u0103diri unde li s-au n\u0103scut cei \u015fapte copii dintre care au ajuns la v\u00e2rst\u0103 adult\u0103 numai doi, Maria Anna, alintat\u0103 Nannerl (1751-1829) \u015fi talentatul compozitor (1756-1791).
\nInstalat ast\u0103zi pe trei niveluri ale imobilului, muzeul este mai mult dec\u00e2t o cas\u0103 memorial\u0103. El rescrie, prin intermediul figurilor c\u0103rora \u00eencearc\u0103 s\u0103 le restituie consisten\u0163a, via\u0163a din ora\u015ful de pe r\u00e2ul Salzach, din veacul al XVIII-lea. Portrete, obiecte, tablouri, scrisori, instrumente muzicale (printre care vioara \u015fi clavecinul la care a interpretat Mozart \u00een copil\u0103rie), piese de mobilier sau articole de vestimenta\u0163ie prelungesc povestea familiei, integr\u00e2nd-o \u00een atmosfera epocii. Dintre nenum\u0103ratele detalii care te urm\u0103resc dup\u0103 ce p\u0103r\u0103se\u015fti \u00eenc\u0103perile acestei vizitate Geburtshaus, \u00eemi st\u0103ruie \u00een minte dou\u0103: primul se leag\u0103 de maniera ironic-juc\u0103u\u015f\u0103 a artistului de a compune scrisori, cel de-al doilea de numeroasele c\u0103l\u0103torii \u00eentreprinse de-a lungul \u015fi de-a latul Europei, \u00eensum\u00e2nd aproape o treime din scurta lui existen\u0163\u0103. \u00cenc\u0103 de la v\u00e2rsta de \u015fase ani, Mozart a c\u0103l\u0103torit \u00eempreun\u0103 cu familia sa, fiind prezentat la diverse cur\u0163i europene \u015fi compun\u00e2nd pentru personaje apar\u0163in\u00e2nd elitelor sociale ale vremii. Unele dintre s\u0103lile muzeului con\u0163in vitrine cu artefacte folosite \u00een timpul peregrin\u0103rilor, precum \u015fi cu traseele itinerariilor (pe care apar marcate cele peste dou\u0103 sute de localit\u0103\u0163i \u00een care a poposit). C\u0103l\u0103toria \u00een secolul al XVIII-lea era o aventur\u0103 \u00een sine, distan\u0163ele parcurse \u00een timpul unei zile fiind reduse (c\u0103ci se circula \u00eencet, cu circa 5,5-7,5 kilometri pe or\u0103), iar pericolele de diverse naturi (contaminarea cu felurite boli, atacurile r\u0103uf\u0103c\u0103torilor asupra diligen\u0163elor etc.) amenin\u0163au constant voiajorii. De altfel, mama muzicianului, Anna Maria (n\u0103scut\u0103 Pertl), a murit pe 3 iulie 1778, la Paris, \u00een timpul unei expedi\u0163ii \u00een care \u00ee\u015fi \u00eenso\u0163ea fiul (so\u0163ul ei fiind re\u0163inut, din pricina func\u0163iei ocupate, la Salzburg).
\nFinalul c\u0103l\u0103toriilor mundane este marcat de piatra de morm\u00e2nt care consfin\u0163e\u015fte trecerea. Stabilit la Viena din 1781 (unde se va c\u0103s\u0103tori cu Constanze Weber, un an mai t\u00e2rziu), Mozart nu a oferit ora\u015fului natal gloria de a \u00eenscrie pe lista popasurilor obligatorii locul s\u0103u de odihn\u0103 etern\u0103. \u00cen schimb, apropia\u0163ii lui \u00ee\u015fi dorm somnul de veci \u00een cimitirele de aici. La intrarea \u00een catacombele m\u00e2n\u0103stirii Sf. Petru, la picioarele panoului de la 1660, \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u00e2nd un \u00eentunecat Dans macabru, se afl\u0103 piatra funerar\u0103 care acoper\u0103 r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele p\u0103m\u00e2nte\u015fti ale surorii lui Mozart, Nannerl, ea \u00eens\u0103\u015fi o talentat\u0103 muzician\u0103, revenit\u0103 la Salzburg dup\u0103 moartea so\u0163ului (a tr\u0103it, spre sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii, din lec\u0163iile de muzic\u0103 pe care le d\u0103dea).
\nAmenajat dup\u0103 modelul acelor Campi santi din lumea italian\u0103, \u00een timpul arhiepiscopului Wolf Dietrich, la finele veacului al XVI-lea, cimitirul Sf. Sebastian, este cunoscut pentru c\u0103 ad\u0103poste\u015fte monumentul funerar al doctorului Theophrastus Bombastus Paracelsus (\u2020 1541), dar \u015fi lespezile c\u00e2torva dintre reprezentan\u0163ii familiei Mozart. Pe crucea central\u0103 care atrage irezistibil privirile, inscrip\u0163ia aminte\u015fte de persoana care s-a \u00eengrijit de posteritatea artistului, \u00eempreun\u0103 cu cel de-al doilea so\u0163, devenit (\u00een mod straniu!) biograful primului: Constantia von Nissen, wittnv\u00e9 Mozart.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"