{"id":20386,"date":"2014-08-13T12:54:22","date_gmt":"2014-08-13T10:54:22","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20386"},"modified":"2014-08-13T12:54:22","modified_gmt":"2014-08-13T10:54:22","slug":"emigratia-hollywood","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/emigratia-hollywood\/","title":{"rendered":"Emigra\u0163ia \u201eHollywood\u201c"},"content":{"rendered":"<p>&nbsp;<\/p>\n<p><em><strong>\u00cemi cade din \u00eent\u00e2mplare \u00een m\u00e2n\u0103 un roman al lui Panait Istrati pe care nu-l citisem p\u00e2n\u0103 acum. Personajul lui central, un oarecare Musa dintr-un t\u00e2rg moldovenesc, \u00ee\u015fi ia la b\u0103tr\u00e2ne\u0163e lumea \u00een cap \u00een c\u0103utarea unei fete plecate \u00een str\u0103in\u0103tate. Tat\u0103l nu \u015ftie exact cu ce se ocup\u0103 ea \u00een str\u0103in\u0103tate, cum tr\u0103ie\u015fte prin \u0163\u0103rile Orientului Mijlociu. Are acas\u0103 familie grea, \u00eenc\u0103 vreo c\u00e2teva fete mai mici, care nu se pot m\u0103rita, fiindc\u0103 reputa\u0163ia celei mari este incert\u0103. A\u015fa c\u0103 familia hot\u0103r\u0103\u015fte s\u0103-\u015fi salveze bunul renume, aduc\u00e2nd-o \u00eenapoi pe fugar\u0103.<\/strong><\/em><br \/>\nPovestea se \u00eent\u00e2mpl\u0103 prin anii \u201830. Nu se poate s\u0103 nu te \u00eentrebi citind aceast\u0103 poveste cum, c\u00e2nd \u015fi de ce s-a schimbat at\u00e2t de des\u0103v\u00e2r\u015fit imaginea despre emigra\u0163ie la un popor care p\u00e2n\u0103 acum mai pu\u0163in de o sut\u0103 de ani se raporta at\u00e2t de diferit la plecarea odraslelor lui prin lume. Cred c\u0103 nu este familie \u00een care confruntarea cu emigra\u0163ia s\u0103 nu fi fost, \u00een urm\u0103 cu c\u00e2teva zeci de ani, un adev\u0103rat cutremur. C\u00e2nd \u015fi cum a ajuns acest element loc comun?<br \/>\nM\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 dac\u0103 ar fi s\u0103 urmeze exemplul lui Musa, acum probabil c\u0103 jum\u0103tate din ta\u0163ii ora\u015felor noastre de provincie \u015fi ai satelor noastre ar trebui s\u0103 fie pe drumuri, \u00een c\u0103utarea fetelor lor. M\u0103 g\u00e2ndesc \u015fi c\u0103 dac\u0103 ar fi ca fetele mai mici, r\u0103mase acas\u0103, s\u0103 nu se poat\u0103 m\u0103rita fiindca sora mai mare e prin str\u0103in\u0103tate, apoi lucrurile stau chiar pe dos. Am \u00eent\u00e2lnit cazuri, pe vremea c\u00e2nd f\u0103ceam pe traduc\u0103torul pentru emigran\u0163i, cu vreo trei decenii \u00een urm\u0103, c\u00e2nd acest argument, cu surorile mai mici, \u00eenduio\u015fa autorit\u0103\u0163ile. Femeie sau b\u0103rbat, prin\u015fi \u00een flagrant delict, la furt prin magazine, la spargeri sau la prostitu\u0163ie, spuneau c\u0103 au surori mai mici acas\u00e3, \u00een Rom\u00e2nia, pe care vor, cu banii ciordi\u0163i prin str\u0103in\u0103tate, \u201es\u0103 le m\u0103rite bine\u201c.<br \/>\nMai ieri m-am \u00eent\u00e2lnit la Atena cu o profesoar\u0103, cu lacrimi \u00een ochi, pe care o repudia familia din Maramure\u015f. \u201eP\u0103i ce cau\u0163i tu acolo?, o \u00eentrebau ai ei. Cas\u0103 \u00een comun\u0103 nu \u0163i-ai f\u0103cut, \u00een vacan\u0163\u0103 vii cu Lilian Travel, nu cu o ma\u015fin\u0103 cum vin ceilal\u0163i, de sparg din\u0163ii vecinilor, aici nu ai cununat, nu ai botezat, cum au f\u0103cut al\u0163ii, de au nu \u015ftiu c\u00e2\u0163i fini, pe care i-au \u00eenzestrat \u015fi-au f\u0103cut ni\u015fte petreceri cu c\u00e2teva sute de invita\u0163i. Tu, ce faci tu \u00een str\u0103in\u0103tate?\u201c Uite a\u015fadar c\u0103 nimeni \u00een vremurile noastre nu se mai mir\u0103 c\u0103 pleci. Se mir\u0103 c\u0103 dup\u0103 c\u00e2\u0163iva ani de str\u0103in\u0103tate nu \u0163i-ai f\u0103cut \u00een comun\u0103 cas\u0103 cu dou\u0103 caturi, c\u0103 nu vii \u00een vacan\u0163\u0103 cu Porche \u015fi nu dai petreceri cu sute de invita\u0163i. C\u00e2nd, cum \u015fi de ce a devenit \u00een\u0163elegerea fenomenului emigra\u0163iei identic\u0103, ei da, cu imaginile tip Hollywood care au bombardat \u015fi au viciat lumea?<br \/>\nCu durere realizez din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd c\u0103 \u00een familia \u00een care am crescut am fost primul emigrant. Bunicii \u015fi p\u0103rin\u0163ii erau din neam \u00een neam oameni ai locului. Tata mai umbla din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd cu treburi pe la Zal\u0103u, bunica fusese odat\u0103 la mine, pe vremea c\u00e2nd eram elev\u0103, la Cluj. Rom\u00e2nii din S\u0103laj aveau treburi de cum se lumina de ziu\u0103 p\u00e2n\u0103 la culcare prin zona lor, unde \u015fi de ce s\u0103 umble prin lume? Cei care fuseser\u0103 mai departe erau cei t\u00e2r\u00e2\u0163i de r\u0103zboi. \u00centor\u015fii erau ca mu\u0163i sau vorbeau scr\u00e2\u015fnit. Cei care nu se mai \u00eentorseser\u0103 st\u0103teau din stepele Rusiei p\u00e2n\u0103-n Tatra cu p\u0103m\u00e2nt \u00een gur\u0103.<br \/>\nTin minte c\u0103 prima imagine despre un emigrant am avut-o privind o fotografie trimis\u0103 din New York. \u00cen zona noastr\u0103 locuiau mul\u0163i evrei, vecin\u0103 cu noi era tanti Nu\u0163i. O b\u0103tr\u00e2n\u0103 tare cumsecade, care ne aduna pe to\u0163i copiii, ne a\u015feza \u00een genunchi \u015fi ne punea pe sc\u0103unele de buc\u0103t\u0103rie, p\u0103trate, farfurii cu boabe de p\u0103rumb fiert cu zah\u0103r. P\u00e2n\u0103 \u00een ziua de ast\u0103zi, cu oric\u00e2te delicatese m-am desf\u0103tat prin cofet\u0103riile lumii, cred c\u0103 un desert mai gustos nu exist\u0103. Era b\u0103tr\u00e2n\u0103 tanti Nu\u0163i, era s\u0103rac\u0103. A\u015fa c\u0103 vestea c\u0103 nu \u015ftiu cine din familia ei a \u201ecump\u0103rat-o\u201c \u015fi ea va pleca la New York a venit ca un tr\u0103znet. Oamenii au ajutat-o, i-au dus bocceaua la curs\u0103, \u015fi-au dat-o unul altuia \u201e\u00eemprimire\u201c p\u00e2n\u0103 la aeroportul din Otopeni. Mama, care de firea ei era mai sp\u0103imoas\u0103, a pl\u00e2ns zile \u00een \u015fir, neput\u00e2nd s\u0103 accepte o asemenea dram\u0103.<br \/>\nPeste vreo c\u00e2teva luni, Pi\u0163urc\u0103-po\u015fta\u015ful s-a oprit la poarta noastr\u0103 cu o scrisoare, timbrat\u0103 \u015fi paratimbrat\u0103. Era din New York. De la acel neam al lui tanti Nu\u0163i. Ai mei au deschis plicul cu m\u00e2ini tremur\u00e2nde. Pe la por\u0163i se adunaser\u0103 deja c\u00e2\u0163iva vecini. Din plic a alunecat o fotografie. Mare, colorat\u0103, lucioas\u0103. \u00cen fotografie&#8230; un b\u0103boi cu p\u0103rul frizat \u015fi vopsit violet, cu un costum \u201eroz-\u0163iclam\u201c, cu vest\u0103 \u015fi pantaloni, st\u00e2nd f\u0103r\u0103 s\u0103 clipeasc\u0103 \u00een fa\u0163a unui frigider c\u00e2t peretele, cu u\u015fa larg deschs\u0103. \u015ei-n frigider, burdu\u015fite, pachete \u015fi pache\u0163ele, care de care mai colorate, care de care mai expuse vederii, unele peste altele, pe rafturi, br\u00e2nzeturi \u015fi c\u0103rnuri \u015fi fructe \u015fi dracu\u2019 mai \u015ftie ce. Am r\u0103mas n\u0103uci\u0163i. Unde era tanti Nu\u0163i? Prima care a recunoscut b\u0103boiul a fost mama. A scos un \u0163ip\u0103t. \u015ei-a dus m\u00e2na la gur\u0103. \u015ei ce-a fost ea \u00een stare s\u0103 spun\u0103? \u201eAu omor\u00e2t-o pe tanti Nu\u0163i. Este ea \u00een fotografie, dar nu este ea\u201c.<br \/>\nNu \u015ftiu c\u00e2nd \u015fi cum s-a strecurat, s-a infiltrat, ne-a fost indus\u0103 aceast\u0103 imagine Hollywood despre emigra\u0163ie. Eu m-am ciocnit de ea pentru prima dat\u0103 la vederea acelei fotografii a lui tanti Nu\u0163i. \u015ei m\u0103 \u00eent\u00e2lnesc cu ea de c\u00e2nd rom\u00e2nii s-au r\u0103sp\u00e2ndit c\u00e2t e globul de mare, aproape zilnic.<br \/>\nDar&#8230; primesc mai zilele trecute o scrisoare din Istanbul. O fost\u0103 student\u0103 rom\u00e2nc\u0103, r\u0103mas\u0103 \u00een Istanbul, \u00eemi scrie c\u0103 \u00eemi cite\u015fte articolele din Cultura. \u015ei m\u0103 sf\u0103tuie\u015fte s\u0103 \u00eencepem \u00eempreun\u0103 o cercetare despre \u201eemigra\u0163ia de succes\u201c. Bun\u0103 idee, \u00eei mul\u0163umesc. \u015ei m\u0103 angajez la colaborare. Da, exist\u0103 \u015fi emigra\u0163ia de succes. Sunt pline universit\u0103\u0163ile lumii de noi, cei pleca\u0163i nu pentru a ne cump\u0103ra Porche, a ne ridica \u00een sat cas\u0103 cu dou\u0103 caturi \u015fi a umple v\u0103ile de fini, cu nun\u0163i \u015fi botezuri la care s\u0103 d\u0103m de m\u00e2ncare, porce\u015fte, la sute de persoane. Exist\u0103 printre noi mul\u0163i r\u0103ma\u015fi \u00een institute de cercet\u0103ri, mul\u0163i arti\u015fti care uimesc lumea, mul\u0163i muncitori de o corectitudine \u015fi de un profesionalism des\u0103v\u00e2r\u015fit. Ceea ce a\u015f vrea eu s-o \u00eentreb pe Veronica, fosta student\u0103 al\u0103turi de care m\u0103 angajez s\u0103 lucrez la o cercetare, este, \u00eens\u0103, dac\u0103 aceast\u0103 imagine a \u201erom\u00e2nului de succes\u201c este un succes. Pentru cine, pentru Rom\u00e2nia? Poate c\u0103 da. La o cercetare nu porne\u015fti niciodat\u0103 de la concluzii. Ia s\u0103 vedem!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>&nbsp; \u00cemi cade din \u00eent\u00e2mplare \u00een m\u00e2n\u0103 un roman al lui Panait Istrati pe care nu-l citisem p\u00e2n\u0103 acum. Personajul lui central, un oarecare Musa dintr-un t\u00e2rg moldovenesc, \u00ee\u015fi ia la b\u0103tr\u00e2ne\u0163e lumea \u00een cap \u00een c\u0103utarea unei fete plecate \u00een str\u0103in\u0103tate. Tat\u0103l nu \u015ftie exact cu ce se ocup\u0103 ea \u00een str\u0103in\u0103tate, cum tr\u0103ie\u015fte&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/emigratia-hollywood\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Emigra\u0163ia \u201eHollywood\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[56],"tags":[8708,2386],"class_list":["post-20386","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-antropologica","tag-artisti-romani-in-europa","tag-emigranti-romani"],"views":1377,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20386","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20386"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20386\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20386"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20386"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20386"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}