<\/p>\n
G\u00e2nduri, atitudini, reac\u0163ii, vise \u015fi vedenii, obsesii de toate felurile, nelini\u015fti \u015fi pendul\u0103ri constante sunt \u00eencapsulate \u00een totul eterogen al existen\u0163ei adolescentului anilor \u201990. \u00centr-o societate dezorientat\u0103 \u015fi neofertant\u0103 din multe puncte de vedere, care \u00ee\u015fi caut\u0103 cu disperare un drum \u015fi un mijloc cu care s\u0103-l str\u0103bat\u0103, problemele t\u00e2n\u0103rului devin \u015fi mai haotice, \u00eentre\u0163inute \u015fi de caracterul dezolant \u015fi inconstant al mediului \u00een care tr\u0103ie\u015fte. \u00cen Leg\u0103turi boln\u0103vicioase de Cecilia \u015etef\u0103nescu cunoa\u015ftem o astfel de existen\u0163\u0103 dezl\u00e2nat\u0103: este cea a tinerei Kiki, adolescent\u0103 care oscileaz\u0103 \u00eentre c\u0103r\u0163ile de poezie modernist\u0103 sau romanul devenit \u201eposesiv, m\u00e2nc\u0103tor de timp, amant \u015fi prieten\u201c (p. 29) \u015fi \u00eembr\u0103c\u0103mintea dandy, \u0163igara, sexul sau jurnalul voiajor. Kiki penduleaz\u0103 \u00eentre realitatea pasiv\u0103 \u015fi imagina\u0163ia activ\u0103 care construie\u015fte scenarii surprinz\u0103toare, devenite surse de hran\u0103 pentru fata \u00eenfometat\u0103 de viziuni. Naratoarea ne poart\u0103 \u201e\u0163in\u00e2ndu-ne de m\u00e2nu\u0163\u0103\u201c prin toate aceste valuri de a\u0163ipiri \u015fi treziri bru\u015fte din via\u0163a adolescentei indecise \u00eentre iubirea pentru b\u0103rba\u0163i \u015fi cea pentru femei.
\nDespre iubire \u015fi sex de toate tipurile s-a scris \u00een literatura rom\u00e2n\u0103 \u015fi \u00eenainte de apari\u0163ia Leg\u0103turilor, dar poate c\u0103 succesul romanului Ceciliei \u015etef\u0103nescu se datoreaz\u0103, \u00een parte, stilului s\u0103u lipsit de inhibi\u0163ii, labirintic-fragmentat \u015fi de aceea at\u00e2t de controversat. Romanul d\u0103 impresia unui puzzle \u00een care piesele au fost a\u015fezate gre\u015fit de c\u0103tre cineva \u201eai c\u0103rui bocanci au p\u0103\u015fit pe planeta Euforiei\u201c, \u015fi cu toate acestea se potrivesc de minune. Dar realitatea e c\u0103 autoarea alege \u00een mod deliberat s\u0103 ofere surprize stilistice cititorului, iar modul \u00een care combin\u0103 cuvintele surprinde \u015fi \u015focheaz\u0103 \u00een acela\u015fi timp, ca \u00een My Sweetest Box.
\nPublicate ini\u0163ial la Paralela 45 \u00een 2002, ulterior la Polirom \u00een 2005, 2006 \u015fi 2011, Leg\u0103turile\u2026 au fost receptate foarte bine \u00een Fran\u0163a, dar cu multe \u00eendoieli \u015fi ezit\u0103ri la noi. \u201eC\u00e2nd am scris Leg\u0103turi boln\u0103vicioase nu m\u0103 a\u015fteptam la foarte mul\u0163i cititori, aici \u00een Rom\u00e2nia\u201c, m\u0103rturise\u015fte autoarea \u00eentr-un interviu acordat Observatorului Cultural. Expunerea direct\u0103 a unor probleme reale cu care se confrunt\u0103 t\u00e2n\u0103rul \u015fi totu\u015fi at\u00e2t de complicat\u0103 prin contopirea planurilor, rupturi \u015fi suprapuneri, alunec\u0103ri mai mult sau mai pu\u0163in controlate \u015fi mixturi de toate felurile au st\u00e2rnit reac\u0163ii diverse care nu au reprezentat dec\u00e2t e\u015fafodajul promov\u0103rii de succes a c\u0103r\u0163ii. Receptat pozitiv sau negativ, nici nu mai conteaz\u0103, romanul a beneficiat de lecturi multiple ale unor cititori numero\u015fi. \u015ei ce poate fi mai important pentru o carte dec\u00e2t s\u0103 fie citit\u0103, s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 prin procesul repetat al \u00eentoarcerii filelor de c\u0103tre degetele lectorului interesat?
\nScrierea Ceciliei \u015etef\u0103nescu \u015fi-a \u00eendeplinit obiectivele: a fost hipercitit\u0103 \u015fi tradus\u0103 \u00een francez\u0103 (prima traducere datorat\u0103 exclusiv deciziei editorului, edi\u0163ie prezent\u0103 pe Amazon.com), englez\u0103, italian\u0103, bulgar\u0103 \u015fi polon\u0103, receptat\u0103 \u00een toate felurile \u015fi etichetat\u0103 divers, \u00een func\u0163ie de perspectiva cititorului \u015fi nu \u00een ultimul r\u00e2nd ecranizat\u0103 \u00een regia lui Tudor Giurgiu. Filmul a constituit pentru carte o modalitate de promovare extraordinar\u0103. De\u015fi literatura va p\u0103stra \u00eentotdeauna ceva aparte \u00een ochii lectorului pasionat, iat\u0103 c\u0103 filmul a fost \u015fi de aceast\u0103 dat\u0103 mult mai… vizibil.
\n\u00cen 2006, Tudor Giurgiu profit\u0103 de vizualismul romanului \u015fi \u00eel transform\u0103 \u00een film. Imaginile-ecran ale c\u0103r\u0163ii devin imagini pe ecran, mai mult sau mai pu\u0163in metamorfozate. Filmul, turnat \u00eentr-o singur\u0103 lun\u0103, \u00een toamna lui 2005, la Bucure\u015fti \u015fi \u00een jude\u0163ul D\u00e2mbovi\u0163a, av\u00e2nd un buget de 350.000 de euro, a avut premiera oficial\u0103 la Berlin \u015fi a captat rapid publicul, fiind selec\u0163ionat \u00een sec\u0163iunea Panorama a Festivalului Interna\u0163ional de Film din capitala Germaniei, dar \u015fi la festivalurile de la Karlovy Vary, Cottbus, Los Angeles, Sarajevo. Proiectat \u00een peste cincisprezece \u0163\u0103ri, el a ob\u0163inut, \u00een 2007, Premiul Publicului \u00een cadrul Galei Premiilor Gopo, pentru cel mai mare success la box office \u00een 2006 (20.472 de spectatori).
\nApari\u0163ia filmului a sporit, f\u0103r\u0103 doar \u015fi poate, v\u00e2nz\u0103rile c\u0103r\u0163ii. Iar dac\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci romanul era receptat \u00eendeosebi de critica literar\u0103 (pozitiv de Simona Sora, negativ de Daniel Cristea-Enache, de exemplu) sau de presa cultural\u0103, odat\u0103 cu filmul se eviden\u0163iaz\u0103 \u015fi critica de blog, iar presa tabloid\u0103 devine extrem de interesat\u0103 de autoare \u015fi de cartea ei. De\u015fi meritele scriitorice\u015fti ale Ceciliei \u015etef\u0103nescu sunt demne de apreciere, totu\u015fi filmul este cel care a propulsat-o printre tinerii scriitori rom\u00e2ni cu succes de talie interna\u0163ional\u0103. Autoarea a fost selec\u0163ionat\u0103 \u00een Les Belles Etrangeres, textele ei au fost inserate \u00een antologia Pove\u015fti erotice rom\u00e2ne\u015fti \u015fi \u00een Biblioteca Digital\u0103 de la metroul bucure\u015ftean, a participat la foarte multe conferin\u0163e \u015fi lecturi publice \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate, s-a implicat \u00een diverse proiecte care sus\u0163ineau cauze sociale (particip\u0103 la protestele \u00eempotriva proiectului minier de la Ro\u015fia Montan\u0103), a organizat ateliere de scriere creativ\u0103 \u00eempreun\u0103 cu Cristi Puiu, a deschis festivaluri, iar \u00een 2006 a fost declarat\u0103 Omul zilei de c\u0103tre Jurnalul Na\u0163ional, pentru contribu\u0163ia la afirmarea scriitorilor rom\u00e2ni contemporani pe pia\u0163a de carte occidental\u0103.
\nMai mult, se pare c\u0103 pasiunea din copil\u0103rie a Ceciliei, aceea de a croi rochi\u0163e, pe care le vindea fetelor din cartier, este o alt\u0103 latur\u0103 a ei \u015fi cea care, probabil, a semnalizat de timpuriu viitoarea ei colaborare la revista de mod\u0103 Elle. \u00cen 2010, scriitoarea ofer\u0103 un interviu \u015fi pozeaz\u0103 pentru Elle, dar apare \u015fi \u00een Harper\u2019s Bazaar, \u00een rubrica De ce s\u0103 nu\u2026?, \u015fi chiar \u00een The One, \u00een sec\u0163iunea C\u0103l\u0103tor V.I.P. Pu\u0163ine scriitoare reu\u015fesc s\u0103 sparg\u0103 acest zid care s\u0103 le permit\u0103 s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een lumea glossy a revistelor de fashion. Sigur c\u0103 majoritatea nici nu sunt interesate, dar apari\u0163iile Ceciliei \u015etef\u0103nescu \u00een astfel de publica\u0163ii sunt un soi de reflector al succesului s\u0103u \u015fi totodat\u0103 constituie noi \u015fi noi pun\u0163i de relansare, cel pu\u0163in prin aceast\u0103 rela\u0163ie armonioas\u0103 cu presa de la noi. Nu mai vorbim de presa str\u0103in\u0103, care \u00eei recunoscuse de la bun \u00eenceput meritele scriitorice\u015fti.
\n\u00cen 2012, ziarele \u015fi revistele rom\u00e2ne\u015fti sunt \u00een extaz c\u00e2nd cincizeci \u015fi trei de scriitori, printre care \u015fi autoarea noastr\u0103, reu\u015fesc s\u0103 scrie cel mai rapid roman din lume, \u00een 5 ore \u015fi 35 de minute, publicat la Editura Art dup\u0103 doar 9 ore, 5 minute \u015fi 8 secunde. Romanul se nume\u015fte Mo\u015f Cr\u0103ciun&Co \u015fi este un experiment reu\u015fit, omologat de Guiness Book of Records.
\nIdeea aceasta de experiment este cea dup\u0103 care scriitoarea pare s\u0103-\u015fi ghideze \u00eentregul parcurs literar \u015fi nu numai, dac\u0103 \u0163inem cont \u015fi de celelalte trasee profesionale (Editura Univers, Paralela 45, comunicare.ro, Studiourile MediaPro, Facultatea de Litere, diverse reviste, organizare de evenimente etc.). Dac\u0103 \u00eentoarcem filele trecutului, observ\u0103m c\u0103 totul \u00eencepe, practic, de la \u201eexperimentele\u201c care au generat scrierea volumul colectiv Tescani 40238 (Editura Image, 2000). Iar de atunci, Cecilia \u015etef\u0103nescu nu se opre\u015fte din experimentat. Urm\u0103re\u015fte \u00eentotdeauna surpriza, iar pentru ca aceasta s\u0103 fie real\u0103 provoac\u0103 inten\u0163ionat anumite reac\u0163ii \u015fi fenomene \u00een r\u00e2ndul publicului cititor. Nu e de mirare, atunci, c\u0103 cel de-al doilea roman al s\u0103u este scris \u00een aceea\u015fi manier\u0103 labirintic-fragmentar\u0103 \u015fi adopt\u0103 teme controversate: erotismul dintre doi copii \u015fi tema morbidit\u0103\u0163ii. Iar pentru ca lectorul s\u0103 recunoasc\u0103 leg\u0103tura dintre prima \u015fi a doua carte, coperta Intr\u0103rii Soarelui ilustreaz\u0103 p\u0103pu\u015fa pe care naratoarea Leg\u0103turilor\u2026 o vede \u00een vitrin\u0103 \u015fi c\u0103reia \u00eei spune \u00een final: \u201eDar tu, Kiki, mi-ai f\u0103cut atunci cu ochiul\u201c (p. 145). P\u0103pu\u015fa aceasta are o poveste interesant\u0103, pe care Cecilia \u015etef\u0103nescu a divulgat-o presei: \u201eP\u0103pu\u015fa e f\u0103cut\u0103 de cea mai bun\u0103 prieten\u0103 a mea, actri\u0163a Maria Popista\u015fu, o v\u0103zusem de mult\u0103 vreme la ea acas\u0103 \u015fi, cum mie \u00eemi trebuia o ilustra\u0163ie morbid\u0103, ap\u0103s\u0103toare, i-am cerut-o. Florin a fotografiat-o \u015fi a conceput coperta. (\u2026) Am ales aceast\u0103 imagine \u015fi pentru c\u0103 face leg\u0103tura cu finalul primei c\u0103r\u0163i\u201c. Mai mult, cea de-a treia carte va fi despre b\u0103tr\u00e2ne\u0163e \u015fi moarte \u015fi va folosi cadavrul din Intrarea Soarelui. Astfel c\u0103 scriitoarea invit\u0103 la lectura unei trilogii care-\u015fi va atinge zenitul, probabil, \u00een ultima parte.
\nAdopt\u00e2nd subiecte specifice genera\u0163iei \u201eEgo\u201c, c\u0103r\u0163ile Ceciliei \u015etef\u0103nescu sunt un fel de \u201eLas\u0103-m\u0103 \u015fi nu-mi da pace\u201c, \u00een sensul c\u0103 limbajul \u015fi stilul creeaz\u0103 confuzie \u00een momentul lecturii, iar expunerea direct\u0103, non\u015falant\u0103, a erotismului \u00eel poate indigna pe cititor. \u00cens\u0103, \u00een acela\u015fi timp, tocmai aceast\u0103 maniera provoac\u0103 interes \u015fi treze\u015fte spiritele. Receptarea scrierilor sale este extrem de diversificat\u0103, iar controversele sunt cele care \u201efac cea mai bun\u0103 reclam\u0103 scriitoarei\u201c. Astfel c\u0103 ea rela\u0163ioneaz\u0103 frecvent cu mass-media (pres\u0103 \u015fi radio), beneficiind de pagini \u00eentregi \u00een revistele rom\u00e2ne\u015fti, dar \u015fi str\u0103ine (datorit\u0103 traducerilor numeroase).
\nDe ce e nevoie pentru a fi un scriitor bun? \u201eR\u0103bdare, ata\u015fament fa\u0163\u0103 de literatur\u0103 \u00een general, o privire cumva de dup\u0103 apari\u0163ia c\u0103r\u0163ii, responsabilitate\u201c, declar\u0103 Cecilia \u015etef\u0103nescu \u00eentr-o \u00eent\u00e2lnire cu studen\u0163ii de la masteratul de Teoria \u015fi Practica Edit\u0103rii al Facult\u0103\u0163ii de Litere. \u201eTeritoriul scrisului m\u0103 cheam\u0103 acas\u0103\u201c \u2013 iat\u0103 g\u00e2ndul pe care ar trebui s\u0103-l aib\u0103 fiecare scriitor, \u00een orice moment.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
G\u00e2nduri, atitudini, reac\u0163ii, vise \u015fi vedenii, obsesii de toate felurile, nelini\u015fti \u015fi pendul\u0103ri constante sunt \u00eencapsulate \u00een totul eterogen al existen\u0163ei adolescentului anilor \u201990. \u00centr-o societate dezorientat\u0103 \u015fi neofertant\u0103 din multe puncte de vedere, care \u00ee\u015fi caut\u0103 cu disperare un drum \u015fi un mijloc cu care s\u0103-l str\u0103bat\u0103, problemele t\u00e2n\u0103rului devin \u015fi mai haotice,… Cite\u0219te mai mult »Leg\u0103turi boln\u0103vicioase. De la literatur\u0103 la cinematografie<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[29,12054],"class_list":["post-20371","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-cecilia-stefanescu","tag-legaturi-bolnavicioase"],"views":997,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20371","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20371"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20371\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20371"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20371"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20371"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}