{"id":20364,"date":"2014-08-13T12:38:08","date_gmt":"2014-08-13T10:38:08","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20364"},"modified":"2014-08-13T12:40:18","modified_gmt":"2014-08-13T10:40:18","slug":"convoiul-umbrelor-arghezi-aproape-inedit","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/convoiul-umbrelor-arghezi-aproape-inedit\/","title":{"rendered":"Convoiul umbrelor. Arghezi aproape inedit"},"content":{"rendered":"<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Tudor Arghezi \u015ftia foarte bine starea deplorabil\u0103 a \u0163\u0103rii dup\u0103 r\u0103zboi \u015fi, mai ales, dup\u0103 instaurarea deplin\u0103 a regimului comunist. Rom\u00e2nia de dup\u0103 1948 era o \u0163ar\u0103 ocupat\u0103, istovit\u0103, furat\u0103, umilit\u0103. O reprezint\u0103 ca pe un convoi de de\u0163inu\u0163i: un convoi al umbrelor, un convoi al stafiilor, cu oameni vl\u0103gui\u0163i de foame, \u00een alegoria din amplul poem f\u0103r\u0103 titlu dat de autor (p. 196-201 \u00een edi\u0163ia de la Arad), care \u00eencepe abrupt chiar cu aceast\u0103 imagine: \u201eE un convoi de zdren\u0163e b\u0103l\u0163ate, de paia\u0163\u0103,\/ O gloat\u0103-ntre r\u0103sp\u00e2ntii, \u00eencremenit\u0103-n cea\u0163\u0103\u201c. Descrierea urmeaz\u0103 aceast\u0103 not\u0103 a dezol\u0103rii, a ruinei \u015fi a suferin\u0163ei, pentru o umanitate f\u0103r\u0103 speran\u0163\u0103. Imaginea convoiului de fantome prime\u015fte treptat o dimensiune simbolic\u0103, pe m\u0103sura acumul\u0103rii de detalii: \u201emom\u00e2i de paie\u201c risc\u00e2nd s\u0103 fie luate de v\u00e2nt, \u201eun chip uscat\u201c, \u201eun glas oftat\u201c, incapabil s\u0103-\u015fi rosteasc\u0103 suspinul, un convoi de \u201ecadavre u\u015foare ca ni\u015fte lampioane \u00een \u015fir\u201c, cl\u0103tinate de v\u00e2nt, schi\u0163e de profiluri umane desprinse parc\u0103 dintr-un tablou de Bosch. Atmosfera ap\u0103s\u0103toare, dezolant\u0103, e foarte bine conturat\u0103 \u00een tr\u0103s\u0103turile ei sumbre, cu o mare densitate de imagini ale maleficului. Din mul\u0163imea oropsit\u0103 abia se disting c\u00e2teva individualit\u0103\u0163i, m\u0103\u015fti hilare ale unui trecut abia ghicit: \u201echipiul unui frunta\u015f de o\u015fti\u201c, \u201efa\u0163a sf\u0103r\u00e2mat\u0103\u201c a unei \u201eDomni\u0163e b\u0103lane de-alt\u0103dat\u0103\u201c, voinici coc\u00e2rja\u0163i, un cap ca o h\u00e2rc\u0103, un copil sug\u00e2nd c\u0103ma\u015fa mamei, un F\u0103t-Frumos \u00een zdren\u0163e \u2013 \u201efiecare-\u015fi duce oasele-n sac, \u00een c\u00e2rc\u0103\u201c. Geniul verbal al sordidului \u00ee\u015fi relev\u0103 sorgintea \u00een excelen\u0163a exerci\u0163iilor portretistice din Flori de mucigai.<br \/>\nDup\u0103 dou\u0103 strofe analitice, una sintetic\u0103, a treia, de numai dou\u0103 versuri, fixeaz\u0103 semnifica\u0163ia \u015fi o deschide spre conota\u0163ii mai generale: \u201ePo\u0163i num\u0103ra de-a lungul p\u00e2n\u0103-ntr-un cap de \u0163ar\u0103\/ Convoiul lung c\u00e2t lumea, de pl\u00e2nset \u015fi ocar\u0103\u201c. Strofa urm\u0103toare, a patra, continu\u0103 descrierea convoiului, pun\u00e2nd c\u00e2teva accente dramatice: stafiile sau strigoii, aceste ar\u0103t\u0103ri sinistre ale degrad\u0103rii umane, nu sunt fic\u0163iuni, inven\u0163ii ale imagina\u0163iei, ci fiin\u0163e vii (b\u0103rba\u0163i, femei, copii) dintr-o realitate cumplit\u0103. Dou\u0103 drepturi fundamentale le lipsesc: libertatea \u015fi dreptul la via\u0163\u0103. Convoiul simbolic e alc\u0103tuit din de\u0163inu\u0163i decima\u0163i de foame \u015fi alte priva\u0163iuni: cad sute de pu\u015fc\u0103ria\u015fi \u00een fiecare noapte, aproape sau departe (ultimele versuri din strofa a patra). Un str\u0103in \u201esa\u015fiu \u015fi c\u00e2rn, s\u0103lbatec \u015fi g\u0103lbejit \u015fi \u015fui\u201c (portret arghezian al ocupantului, al veneticului) cere \u00eenfometa\u0163ilor totul pentru o bucat\u0103 de p\u00e2ine: \u201eVrea sufletul la plat\u0103 pentru merindea lui\u201c. Reac\u0163ia umili\u0163ilor e un r\u0103spuns de demnitate: \u201eDau via\u0163\u0103, oseminte \u015fi s\u00e2ngele meu sau\/ Bordeiul \u015fi-ar\u0103tura, dar sufletul nu-l dau\u201c (de remarcat rima ingenioas\u0103 \u201esau\/dau\u201c, \u00een ingambament). Suferin\u0163a are un cap\u0103t, o limit\u0103 de suportabilitate. Sfidarea \u015fi arogan\u0163a ocupan\u0163ilor sunt prea mari.<br \/>\nDin acest punct, poemul iese din regimul alegoricului \u015fi intr\u0103 \u00eentr-un regim discursiv al explicit\u0103rilor \u015fi al atitudinii directe. Fl\u0103m\u00e2nzii sunt, de fapt, st\u0103p\u00e2nii \u015fi posesorii acestor bunuri (\u201eSunt neam cu str\u0103bunia \u015fi spicele de gr\u00e2u\u201c), dar ironia sor\u0163ii face ca acum s\u0103-\u015fi cer\u015feasc\u0103 hrana de la o \u201ehait\u0103 nes\u0103tul\u0103\u201c de \u201ecorci \u015fi de golani\u201c, de la care trebuie s\u0103 rabde drept \u201er\u0103splat\u0103 batjocur\u0103 \u015fi hul\u0103\u201c. A\u015fteptarea unei izb\u0103viri se dovede\u015fte zadarnic\u0103 (strofa a \u015faptea): \u201eDe zece ani a\u015fteapt\u0103 cumva s\u0103 se aleag\u0103\/ \u00cen negur\u0103 \u015fi bezn\u0103 \u015fi-n r\u00e2nduri \u0163ara-ntreag\u0103,\/ Poporul cu trupuri de n\u0103luci\/ Pare un drum prin \u0163ar\u0103 de r\u0103stigni\u0163i pe cruci\u201c. Primul vers de aici ne d\u0103 o sugestie despre posibila datare a poemului: \u201eDe zece ani&#8230;\u201c ar \u00eensemna c\u0103 suntem \u00een 1954 sau 1955, dac\u0103 anul de referin\u0163\u0103 ar fi 1944 sau 1945.<br \/>\nImaginea dezastrului se identific\u0103 \u00een mod clar cu starea general\u0103 a \u0163\u0103rii: \u201eT\u00e2r\u00e2t\u0103 de osta\u015fii simbriilor gr\u0103mad\u0103\/ E toat\u0103 \u0163ara noastr\u0103 \u00eenghesuit\u0103-n strad\u0103.\/ Goni\u0163i de prin ogoare \u015fi sate, \u00eentre pu\u015fti,\/ Semenii ni-s al\u0103turi mai scur\u0163i \u015fi mai \u00eengu\u015fti\u201c. Neputin\u0163a protestului sau a revoltei face imposibil\u0103 eliberarea. Ultimele dou\u0103 strofe au un ton moralizator, de consolare trist\u0103. \u201eStr\u0103inii r\u0103i\u201c, profitori \u015fi \u00eenrobitori, \u015fi \u201estr\u0103inii buni\u201c, am\u0103gitori c\u0103 ar putea oferi un ajutor, sunt la fel de meschini. \u00centre ei nu e de ales. Singurii la care e bine s\u0103 te supui \u015fi s\u0103 te \u00eenchini sunt sfin\u0163ii propriei credin\u0163e. Adres\u00e2ndu-se unui Ion generic, cet\u0103\u0163eanul obi\u015fnuit, finalul poemului deta\u015feaz\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura trist\u0103 de a nu mai \u201eda credin\u0163a \u015fi via\u0163a pe cuvinte\u201c, adic\u0103 pe promisiuni propagandistice \u00een\u015fel\u0103toare. Alegoricul sf\u00e2r\u015fe\u015fte \u00een apoftegmatic, dar am\u00e2ndou\u0103 registrele sunt str\u0103b\u0103tute de specificul aceluia\u015fi discurs arghezian, bine organizat \u00eentr-un imaginar apocaliptic \u015fi \u00eentr-o versifica\u0163ie dac\u0103 nu des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103, atunci de mare virtuozitate.<br \/>\nManuscrisul, cu un scris foarte m\u0103runt, dar u\u015for descifrabil, cuprinde trei file, numerotate cu 2 \u015fi 3 \u00een susul paginilor, numerot\u0103ri care nu trebuie luate drept p\u0103r\u0163i ale poemului, cum procedeaz\u0103 edi\u0163ia de la Arad. \u00cemp\u0103r\u0163irea discursului liric se face \u00een strofe inegale: primele dou\u0103, mai lungi, ocup\u0103 prima fil\u0103; urmeaz\u0103 o strof\u0103 de dou\u0103 versuri explicative \u015fi generalizatoare, care fac transparent\u0103 alegoria, alegorie continuat\u0103 \u015fi \u00een strofa a patra. Apoi strofele sunt mai scurte, \u00eentr-un discurs din ce \u00een ce mai sacadat, un fel de comentarii asertorice la prima parte (alc\u0103tuit\u0103 din primele patru strofe), cea alegoric\u0103. Edi\u0163ia de la Arad nu separ\u0103 corect, \u00een conformitate cu manuscrisul, strofele a cincea \u015fi a \u015fasea, l\u0103sate s\u0103 fac\u0103 corp comun cu strofa anterioar\u0103.<br \/>\nNu sunt prea multe variante de discutat. \u00cen josul primei pagini sunt t\u0103iate opt versuri, integrate mai sus, \u00een prima strof\u0103, cu mici modific\u0103ri, \u00eencep\u00e2nd cu versul \u201eUn chip uscat&#8230;\u201c, \u00eenlocuind \u201eProfil uscat&#8230;\u201c. \u00cen versul \u201eCurmat de-o tuse seac\u0103&#8230;\u201c, atributul anterior era \u201etuse lung\u0103\u201c. Forma anterioar\u0103 a versului \u201eUn cap cu tibi\u015firul<br \/>\ne-ajuns acum la h\u00e2rc\u0103\u201c (din strofa a doua) era \u201eUn cap la fel cu altul&#8230;\u201c. \u00cen strofa a patra, cel care trebuia s\u0103 fie versul al treilea \u201ePo\u0163i num\u0103ra de-a lungul sute \u015fi mii de mii\u201c este t\u0103iat, \u00eentruc\u00e2t, modificat, este utilizat \u00een strofa anterioar\u0103, de dou\u0103 versuri. Versul al cincilea \u201ePo\u0163i blestema, dar iat\u0103-i, sunt oameni ca de carne\u201c \u00eencepea \u00een varianta \u201eDar de te-apropii, iat\u0103-i&#8230;\u201c. Mai departe, unde e vorba de F\u0103t-Frumos, versul urm\u0103tor ar fi trebuit s\u0103 fie: \u201eEl \u0163ine-n m\u00e2na dreapt\u0103, ginga\u015fe, de fecioar\u0103\u201c, la care autorul renun\u0163\u0103 pentru forma \u201eI-at\u00e2rn\u0103 l\u00e2ng\u0103 c\u00e2rja v\u00e2r\u00e2t\u0103 subsuoar\u0103\u201c. \u00cen strofa a cincea, versul al patrulea \u00eencepea cu \u201eR\u00e2z\u00e2nd\u201c, \u00eenlocuit cu mai expresivul \u201eR\u00e2njind\u201c, pentru str\u0103inul care vinde p\u00e2inea. \u00cen strofa care \u00eencepe cu versurile \u201eT\u00e2r\u00e2t\u0103 de osta\u015fii simbriilor gr\u0103mad\u0103\/ E toat\u0103 \u0163ara noastr\u0103, \u00eenghesuit\u0103-n strad\u0103\u201c, nu e clar dac\u0103 nu cumva al doilea vers ar trebui s\u0103 fie: \u201eE fosta noastr\u0103 \u0163ar\u0103&#8230;\u201c sau, poate, \u201eE fosta \u0163ar\u0103-a noastr\u0103&#8230;\u201c. Edi\u0163ia de la Arad nu vede cuv\u00e2ntul \u201enoastr\u0103\u201c \u015fi las\u0103 versul incomplet.<br \/>\nLa sf\u00e2r\u015fitul ultimei file se afl\u0103 o sumedenie de nota\u0163ii, unele de con\u0163inut, altele pentru rime sau pentru sinonime, pe mai multe coloane: \u201eslav\u0103\/ firav\u0103\/ isprav\u0103\u201c; \u201ec\u0103l\u0103ul c\u00e2rn\u201c; \u201ecre\u015ftini\/ m\u0103r\u0103cini; r\u0103pide\/ ve\u015fminte; engolpion\/omofon; stihar; stindarde; fa\u0163\u0103\/ mog\u00e2ldea\u0163\u0103\/ cea\u0163\u0103\/ istea\u0163\u0103\/ mustea\u0163\u0103; borangic; care cu fire alese; blege\/ alege; o p\u00e2ine ca p\u0103m\u00e2ntul; \u00eempodobeau; \u0163\u00e2\u0163\u0103\/ t\u0103r\u00e2\u0163\u0103; bejenie; r\u0103ze\u015fi\/ ale\u015fi; p\u00e2sl\u0103, p\u0103tur\u0103; co\u015ful pieptului; gonit \u015fi r\u0103spopit; Te-au dus de nas; bolnav\u0103 \u015fi pribeag\u0103; ovalul frumos de alt\u0103dat\u0103; \u00cen culion de preot un cre\u015ftet se preface\/ cozoroace; firid\u0103\/ tind\u0103\/ perind\u0103; r\u0103chite\u201c. Aceste \u00eensemn\u0103ri stau m\u0103rturie, \u00een laboratorul de crea\u0163ie, despre marea preocupare a lui Arghezi pentru versifica\u0163ie \u015fi pentru rime.<br \/>\nDintre erorile transcrierii de la Arad, trec peste problemele de punctua\u0163ie \u015fi le notez pe cele mai grave. Substantivul cu care \u00eencepe primul vers din strofa a doua e \u201eConvoiul\u201c, nu \u201eCovorul\u201c. \u00cen versul al treilea din aceea\u015fi strof\u0103, substantivul \u201ev\u00e2ntul\u201c, pus \u00eentre virgule de poet, nu e la vocativ (\u201ev\u00e2ntule\u201c), ci este subiect pentru \u201es\u0103 nu le zboare\u201c, din versul urm\u0103tor, \u00eentr-o topic\u0103 dislocat\u0103, specific arghezian\u0103, pe care editorii de la Arad nu o \u00een\u0163eleg. \u00cen sf\u00e2r\u015fit, s\u0103 mai observ c\u0103 \u00een strofa a patra, din versurile \u201eSunt vii strigoii \u0103\u015ftia! C\u0103tu\u015fe \u015fi ghiulele\/ Le-at\u00e2rn\u0103 de picioare, (c\u0103ci) \u00eenc\u0103l\u0163a\u0163i cu ele,\/ \u00cei \u0163in s\u0103 nu le zboare (cadavrele) din piele\u201c, unde parantezele apar\u0163in autorului, editorii de la Arad re\u0163in numai primele dou\u0103, stric\u00e2nd fraza \u015fi imaginea poetic\u0103.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<blockquote><p>\u015fE un convoi de zdren\u0163e b\u0103l\u0163ate, de paia\u0163\u0103\u0163<\/p>\n<p>E un convoi de zdren\u0163e b\u0103l\u0163ate, de paia\u0163\u0103,<br \/>\nO gloat\u0103-ntre r\u0103sp\u00e2ntii, \u00eencremenit\u0103-n cea\u0163\u0103,<br \/>\nDe pl\u0103smuiri de c\u00e2rpe \u015fi petice r\u0103zle\u0163e<br \/>\nCu m\u00e2neci leg\u0103nate ca pe pr\u0103jini \u015fi be\u0163e.<br \/>\nPar str\u00e2nse laolalt\u0103 mom\u00e2ile de paie,<br \/>\nDin c\u00e2mp, pe care v\u00e2ntul le scoal\u0103 \u015fi-ncovoaie.<br \/>\nO c\u0103ptu\u015feal\u0103 tras\u0103 pe buze \u015fi b\u0103rbie,<br \/>\nO r\u00e2ie de c\u0103ciul\u0103, un fund de p\u0103l\u0103rie<br \/>\nUn chip uscat cu nasul \u015fi zg\u00e2rciul ca un pinten,<br \/>\nUn glas oftat, pe vremuri r\u0103sun\u0103tor \u015fi sprinten,<br \/>\nPleoape-ngropate, stinse \u015fi umere surpate<br \/>\n\u015ei \u015foapte auzite de-abia pe jum\u0103tate<br \/>\n\u015ei nici suspinul, nici el rostit m\u0103car \u00eentreg,<br \/>\nCurmat de-o tuse seac\u0103 \u015fi-un hohot de \u00eenec.<br \/>\nDin s\u00e2n se-aude zgomot de r\u00e2jni\u0163e stricate.<br \/>\nNici inima b\u0103taia de tot nu \u015fi-o mai bate.<\/p>\n<p>Convoiul de conture se-n\u015fir\u0103 ca pe-o a\u0163\u0103<br \/>\n\u015ei-\u015fi reazim\u0103 fantoma \u00een gol, mai mult pe cea\u0163\u0103.<br \/>\nPu\u0163in lipse\u015fte, v\u00e2ntul, cadravele u\u015foare<br \/>\nCa ni\u015fte lampioane \u00een \u015fir, s\u0103 nu le zboare.<br \/>\nTichia cu o umbr\u0103 de aur o cuno\u015fti<br \/>\nC-a fost c\u00e2ndva chipiul unui frunta\u015f de o\u015fti.<br \/>\n\u00centr-o broboad\u0103 rupt\u0103, o fa\u0163\u0103 sf\u0103r\u00e2mat\u0103<br \/>\nE a Domni\u0163ei noastre, b\u0103lane, de-alt\u0103dat\u0103,<br \/>\nCare cu firul moale, rubine \u015fi sc\u00e2ntei<br \/>\n\u0162esea vulturi pe steaguri cu nimb de-arhierei.<br \/>\nCopila, str\u0103nepoata de veac \u015fi Domnitor<br \/>\nA mai r\u0103mas cu fusta din ctitoria lor.<br \/>\nIar ceilal\u0163i, voinicii, r\u0103ze\u015fii din icoane,<br \/>\nStr\u00e2ng m\u00e2inile pe c\u00e2rje \u00een loc de buzdugane.<br \/>\nUn cap cu tibi\u015firul e-ajuns acum la h\u00e2rc\u0103<br \/>\n\u015ei fiecare-\u015fi duce oasele-n sac, \u00een c\u00e2rc\u0103.<\/p>\n<p>Po\u0163i num\u0103ra de-a lungul p\u00e2n\u0103-ntr-un cap de \u0163ar\u0103<br \/>\nConvoiul lung c\u00e2t lumea, de pl\u00e2nset \u015fi ocar\u0103.<\/p>\n<p>\u015ei sunt de toat\u0103 v\u00e2rsta pl\u0103p\u00e2ndele stafii<br \/>\n\u015ei de b\u0103rba\u0163i, \u015fi de femei, \u015fi de copii.<br \/>\nC\u00e2te un prunc \u00een \u0163oale \u015fi coco\u015fat \u00een fa\u015f\u0103<br \/>\nSuge sudoarea mumei la coasta din c\u0103ma\u015f\u0103.<br \/>\nPo\u0163i blestema, dar, iat\u0103-i, sunt oameni ca de carne,<br \/>\n\u015eov\u0103itori \u015fi \u015fubrezi, porni\u0163i s\u0103 se r\u0103stoarne.<br \/>\nSunt ochi acele g\u0103uri de scrum, de praf \u015fi pleav\u0103<br \/>\nCitite pe borcane \u015fi sticle de otrav\u0103?<br \/>\nSunt vii strigoii \u0103\u015ftia! C\u0103tu\u015fe \u015fi ghiulele<br \/>\nLe-at\u00e2rn\u0103 de picioare, (c\u0103ci) \u00eenc\u0103l\u0163a\u0163i cu ele,<br \/>\n\u00cei \u0163in s\u0103 nu le zboare (cadavrele) din piele.<br \/>\nSunt mor\u0163i parc\u0103 s-ar zice.<br \/>\nLi se ciocnesc genunchii cu zgomot de ar\u015fice<br \/>\n\u015ei cotul \u00eenglode\u015fte uscat \u015fi col\u0163uros.<br \/>\nLunganul cela v\u00e2n\u0103t \u015fi mut e F\u0103t-Frumos.<br \/>\nI-at\u00e2rn\u0103 l\u00e2ng\u0103 c\u00e2rja v\u00e2r\u00e2t\u0103 subsuoar\u0103<br \/>\nDe m\u00e2na degerat\u0103, desaga lui de sfoar\u0103.<br \/>\nDin c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd un \u0163ip\u0103t se pr\u0103vale:<br \/>\nAu mai c\u0103zut o sut\u0103 \u015fi nu pot s\u0103 se scoale,<br \/>\nDar cad \u015fi alte sute, departe, \u015fi-alte mii<br \/>\n\u00cen fiecare noapte \u015fi ceas din pu\u015fc\u0103rii.<\/p>\n<p>De ani \u015fi-a\u015fteapt\u0103 r\u00e2ndul scheletele la p\u00e2ine<br \/>\n\u015ei zilnic ziua de-ast\u0103zi se face zi de m\u00e2ine.<br \/>\nDin geamul cu z\u0103brele streinul care vinde<br \/>\nR\u00e2njind \u015fi-arat\u0103 marfa de rumene merinde.<br \/>\nSa\u015fiu \u015fi c\u00e2rn, s\u0103lbatec \u015fi g\u0103lbejit \u015fi \u015fui<br \/>\nVrea sufletul la plat\u0103 pentru merindea lui.<br \/>\nDau via\u0163\u0103, oseminte \u015fi s\u00e2ngele meu sau<br \/>\nBordeiul \u015fi-ar\u0103tura, dar sufletul nu-l dau.<\/p>\n<p>Fl\u0103m\u00e2nzi \u015fi-acum a\u015fteapt\u0103 la geam pe apucate<br \/>\nO coaj\u0103 ca p\u0103m\u00e2ntul a p\u00e2inii lui spurcate.<br \/>\nSunt neam cu str\u0103bunia \u015fi spicele de gr\u00e2u<br \/>\n\u00cenalte peste \u015fale, peste chimir \u015fi br\u00e2u,<br \/>\nCare-au hr\u0103nit cinci veacuri \u015fi alte cinci de ani<br \/>\nNoroadele s\u0103race de corci \u015fi de golani.<br \/>\nI-ai \u00eendopat cu toate, dar haita nes\u0103tul\u0103<br \/>\n\u00ce\u0163i d\u0103 s\u0103 rabzi r\u0103splat\u0103 batjocur\u0103 \u015fi hul\u0103<br \/>\nCu-o por\u0163ie de p\u00e2ine, t\u0103r\u00e2\u0163e, mucegai.<\/p>\n<p>De zece ani a\u015fteapt\u0103 cumva s\u0103 se aleag\u0103<br \/>\n\u00cen negur\u0103 \u015fi bezn\u0103 \u015fi-n r\u00e2nduri \u0163ara-ntreag\u0103,<br \/>\nPoporul cu trupuri de n\u0103luci<br \/>\nPare un drum prin \u0163ar\u0103 de r\u0103stigni\u0163i pe cruci.<\/p>\n<p>T\u00e2r\u00e2t\u0103 de osta\u015fii simbriilor gr\u0103mad\u0103<br \/>\nE toat\u0103 \u0163ara noastr\u0103 \u00eenghesuit\u0103-n strad\u0103.<br \/>\nGoni\u0163i de prin ogoare \u015fi sate, \u00eentre pu\u015fti,<br \/>\nSemenii ni-s al\u0103turi mai scur\u0163i \u015fi mai \u00eengu\u015fti.<br \/>\nComenzile le strig\u0103 co\u015fciugelor sculate<br \/>\nUn pu\u015fti buzat, cu nasul \u00eentors \u015fi-urechi r\u0103sc\u0103c\u0103rate.<\/p>\n<p>O gloat\u0103-ntre r\u0103sp\u00e2ntii de umbre, o parad\u0103<br \/>\nDe mu\u0163i \u015fi de schilozi.<\/p>\n<p>I-ai \u00eendopat, Ioane, dar haita nes\u0103tul\u0103<br \/>\n\u0162i-a dat s\u0103 rabzi r\u0103splat\u0103 batjocur\u0103 \u015fi hul\u0103.<br \/>\nStr\u0103inii r\u0103i te sap\u0103, te sug \u00een chin \u015fi jale,<br \/>\nStr\u0103inii buni te uit\u0103 \u00een lan\u0163urile tale.<br \/>\nStr\u0103inii bl\u00e2nzi \u00een graiuri \u015fi \u015foapte-s tot streini.<br \/>\nVei \u015fti de-acum mai bine la ce s\u0103 mai te-nchini,<br \/>\nLa sfin\u0163ii t\u0103i \u015fi-at\u00e2t<br \/>\n\u00cen strai de spini posomor\u00e2t.<\/p>\n<p>N-ai s\u0103 mai dai credin\u0163a \u015fi via\u0163a pe cuvinte.<br \/>\nIoane, \u0163ine minte.<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>&nbsp; Tudor Arghezi \u015ftia foarte bine starea deplorabil\u0103 a \u0163\u0103rii dup\u0103 r\u0103zboi \u015fi, mai ales, dup\u0103 instaurarea deplin\u0103 a regimului comunist. Rom\u00e2nia de dup\u0103 1948 era o \u0163ar\u0103 ocupat\u0103, istovit\u0103, furat\u0103, umilit\u0103. O reprezint\u0103 ca pe un convoi de de\u0163inu\u0163i: un convoi al umbrelor, un convoi al stafiilor, cu oameni vl\u0103gui\u0163i de foame, \u00een alegoria&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/convoiul-umbrelor-arghezi-aproape-inedit\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Convoiul umbrelor. Arghezi aproape inedit<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[11428,11028],"class_list":["post-20364","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-arghezi-inedit","tag-manuscris-arghezi"],"views":1202,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20364","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20364"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20364\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20364"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20364"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20364"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}