<\/p>\n
Moartea este Noutatea absolut\u0103. Privit\u0103 din perspectiva incon\u015ftientului colectiv, moartea este singura experien\u0163\u0103 lipsit\u0103 de un arhetip \u2013 simbol sau cadru mintal care sintetizeaz\u0103 \u015fi exprim\u0103 experien\u0163ele f\u0103cute de genera\u0163iile anterioare \u015fi sedimentate \u00eentr-o zestre cognitiv\u0103 comun\u0103, transmis\u0103 ereditar. Pentru toate experien\u0163ele din decursul vie\u0163ii \u2013 iubirea, na\u015fterea, suferin\u0163a, b\u0103tr\u00e2ne\u0163ea, fericirea, sexualitatea, spaima \u2013 individul de\u0163ine un prealabil cognitiv, o structur\u0103 a priori prin care le recepteaz\u0103, un reper, o norm\u0103, o lege de tr\u0103ire a lor. Numai pentru moarte nu. Moartea se \u201etr\u0103ie\u015fte\u201c o singur\u0103 dat\u0103, \u00een cazul ei prima oar\u0103 este \u015fi ultima oar\u0103, \u00eenceputul \u015fi sf\u00e2r\u015fitul coincid, ea \u00eencepe o dat\u0103 cu \u00eencheierea sa. O experien\u0163\u0103 ultim\u0103 \u00een adev\u0103ratul sens al cuv\u00e2ntului, care nu las\u0103 nici o urm\u0103, nici o engram\u0103 \u00een genele speciei umane \u2013 \u015fi \u00een definitiv ale niciunei specii. Neexist\u00e2nd nici o memorie a mor\u0163ii, toate vie\u0163uitoarele se nasc la fel de pure, la fel de ne\u015ftiutoare, la fel de \u201enemuritoare\u201c ca \u015fi cum moartea nu s-ar fi \u00eent\u00e2mplat niciodat\u0103. \u015ei de altfel ea nici nu s-a \u00eent\u00e2mplat vreodat\u0103 pentru specie, ci numai pentru indivizi \u2013 de aceea pare exterioar\u0103, accidental\u0103, la limit\u0103 evitabil\u0103 (ceea ce psihanaliza nume\u015fte \u201efantasma nemuririi\u201c) \u2013 cel pu\u0163in p\u00e2n\u0103 \u00een clipa primei \u015fi ultimei \u00eent\u00e2lniri cu ea, ai c\u0103ror martori nu vom fi dec\u00e2t noi, al c\u0103rei secret \u00eel vom lua \u00een morm\u00e2nt, l\u0103s\u00e2nd \u015fi noi via\u0163a din Specie la fel de nezdruncinat\u0103, la fel de inocent\u0103 \u00een privin\u0163a a ceea ce o neag\u0103. Poate doar dac\u0103 un Laz\u0103r \u00eenviat din mor\u0163i ar fi avut urma\u015fi, experien\u0163a mor\u0163ii sale s-ar fi transmis cumva \u00eentregii umanit\u0103\u0163i, s-ar fi coagulat \u00eentr-un oric\u00e2t de diafan a priori. Cu primul urma\u015f al lui Laz\u0103r \u00eenviat, omenirea ar fi c\u0103p\u0103tat memoria genetic\u0103 a mor\u0163ii, incon\u015ftientul colectiv ar fi dob\u00e2ndit supremul s\u0103u arhetip.<\/p>\n
Vorbim deseori despre con\u015ftiin\u0163a, sentimentul \u015fi anticiparea mor\u0163ii. Dar ce con\u015ftiin\u0163\u0103 este aceea lipsit\u0103 de un incon\u015ftient, ce sentiment este acela lipsit de un pre-sentiment, ce anticipare poate fi acolo unde nu este nicio amintire? Memento mori \u2013 este doar o figur\u0103 de stil, tocmai pentru c\u0103 nu \u00ee\u0163i po\u0163i aminti niciodat\u0103 c\u0103 vei muri. De fapt, expresia se refer\u0103 la o memorie r\u0103sturnat\u0103, o memorie care trebuie s\u0103-\u015fi aminteasc\u0103 de un fapt viitor, nu de unul trecut, de ceea ce urmeaz\u0103 s\u0103 vin\u0103, nu de ceea ce s-a consumat. A\u015fa-numita con\u015ftiin\u0163\u0103 a mor\u0163ii este ea \u00eens\u0103\u015fi spectral\u0103, fantomatic\u0103, o umbr\u0103 f\u0103r\u0103 corp, o suprafa\u0163\u0103 \u00een sine c\u00e2t\u0103 vreme nu po\u0163i cunoa\u015fte dec\u00e2t ceea ce \u015ftii \u00een prealabil, c\u00e2t\u0103 vreme cunoa\u015fterea este o ex-plicare, o desf\u0103\u015furare, o de-pliere a unei pre\u00een\u0163elegeri sau, cum credea Platon, o anamnez\u0103, o re-amintire.
\nF\u0103r\u0103 memoria colectiv\u0103 a experien\u0163ei mor\u0163ii, f\u0103r\u0103 arhetipul mor\u0163ii, individul va c\u0103uta s\u0103 o asocieze cu alte arhetipuri pe care le are la \u00eendem\u00e2n\u0103, pe care le posed\u0103 \u00een zestrea sau \u00een \u201ezarea\u201c incon\u015ftientului s\u0103u. Moartea este reprezentat\u0103 ca somn, ca uitare, ca na\u015ftere, ca nunt\u0103, ca suferin\u0163\u0103, ca \u00eemp\u0103care, ca abis, ca lumin\u0103, ca \u00eentuneric, ca r\u0103s\u0103rit, ca apus, ca bucurie, ca extaz, ca agonie, ca absen\u0163\u0103, ca dispari\u0163ie, ca evadare \u015f.a.m.d. Niciodat\u0103 ca moarte. Nu exist\u0103 nici un sentiment al mor\u0163ii, propriu mor\u0163ii: te po\u0163i raporta la ea cu fric\u0103 \u015fi cutremur sau, dimpotriv\u0103, cu bucurie \u015fi exaltare. Ori, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een majoritatea cazurilor, cu o aparent\u0103 indiferen\u0163\u0103, cu acel sentiment de vid, de gol \u2013 cenzur\u0103 protectoare \u00een calea asocia\u0163iilor libere\u2026 Truismul care echivaleaz\u0103 moartea cu necunoscutul este de o infinit\u0103 profunzime: moartea este o intui\u0163ie f\u0103r\u0103 concept, o intui\u0163ie oarb\u0103, un stimul f\u0103r\u0103 organ senzorial, un fenomen f\u0103r\u0103 categorie. Noi nu \u015ftim, nu putem \u015fti nimic despre ea pentru c\u0103 nu exist\u0103 niciunde \u00een trecutul nostru amintirea ei: nici \u00een trecutul nostru personal, nici \u00een trecutul nostru colectiv, de specie. Nu avem gena \u015fi arhetipul mor\u0163ii, ergo nu de\u0163inem con\u015ftiin\u0163a mor\u0163ii. Fiecare om este primul om care moare. Cu fiecare om care moare Ideea, Forma sau Arhetipul mor\u0163ii (\u015fi deci con\u015ftiin\u0163a mor\u0163ii) apar \u015fi, \u00een aceea\u015fi clip\u0103, dispar\u2026
\nDar dac\u0103 nu \u015ftim c\u0103 murim, de unde \u015ftim s\u0103 murim, cum e posibil s\u0103 murim? S-ar putea muri \u00een lipsa oric\u0103rei experien\u0163e prealabile a mor\u0163ii? Dac\u0103 nu exist\u0103 nici un a priori al mor\u0163ii, ar putea exista, s-ar putea produce fenomenul mor\u0163ii ca atare? Cum totu\u015fi \u00een cele din urm\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 murim? \u00cen absen\u0163a oric\u0103rei necesit\u0103\u0163i, s-ar putea produce accidentul mor\u0163ii? Faptul pur \u015fi simplu al mor\u0163ii ar fi posibil f\u0103r\u0103 o participare a acestuia la arhetipul s\u0103u?
\n\u00cen aceast\u0103 privin\u0163\u0103 dou\u0103 concep\u0163ii religioase dovedesc o coeren\u0163\u0103 uluitoare. At\u00e2t doctrina re\u00eencarn\u0103rii, c\u00e2t \u015fi doctrina p\u0103catului originar afirm\u0103 existen\u0163a prealabil\u0103 a experien\u0163ei mor\u0163ii transmis\u0103, prin na\u015ftere, fiec\u0103rui individ. \u00cen ambele perspective omul moare pentru c\u0103 a mai murit \u015fi \u00eenainte, pentru c\u0103 are memoria mor\u0163ii sale, amintirea ei, arhetipul s\u0103u. Re\u00eencarnarea reitereaz\u0103 experien\u0163a unui \u015fir nedefinit de na\u015fteri \u015fi mor\u0163i prealabile, al c\u0103ror vehicul este karma, substan\u0163\u0103 gnostic\u0103 de bine-\u015fi-r\u0103u. La fel, moartea intr\u0103 \u00een lume, se sap\u0103 \u00een memoria ad\u00e2nc\u0103 a speciei umane odat\u0103 cu ingerarea fructului oprit, odat\u0103 cu dob\u00e2ndirea cuno\u015ftin\u0163ei binelui \u015fi r\u0103ului. Moartea nu este ulterioar\u0103, ci este simultan\u0103 p\u0103catului s\u0103v\u00e2r\u015fit, ea nu este urmare sau pedeaps\u0103, ci este \u00eens\u0103\u015fi cuno\u015ftin\u0163a binelui \u015fi r\u0103ului(1). Adam \u00eensu\u015fi n-ar fi putut s\u0103 moar\u0103 dac\u0103 nu ar fi gustat din fructul mor\u0163ii, dac\u0103 nu ar fi c\u0103p\u0103tat \u00eenainte sim\u0163ul ei, facultatea ei. \u015ei nu a fost nevoie de un urma\u015f de-ai lui Adam \u00eenviat pentru a transmite genera\u0163iilor urm\u0103toare experien\u0163a, arhetipul \u015fi, \u00een cele din urm\u0103, posibilitatea mor\u0163ii, c\u0103ci toate acestea au p\u0103truns \u00een Om \u00een chiar momentul s\u0103v\u00e2r\u015firii p\u0103catului originar.
\nPrivite atent, cele dou\u0103 perspective dezv\u0103luie \u015fi o alt\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103 comun\u0103 important\u0103: originea autentic\u0103 a mor\u0163ii este con\u015ftiin\u0163a binelui \u015fi r\u0103ului sau, ca \u00een doctrina karmei, a faptelor bune \u015fi a faptelor rele. Pe scurt, cauza prim\u0103 a mor\u0163ii este con\u015ftiin\u0163a (c\u0103ci con\u015ftiin\u0163a este, prin defini\u0163ie, cuno\u015ftin\u0163\u0103 a binelui \u015fi a r\u0103ului). Prin con\u015ftiin\u0163\u0103 fiin\u0163ele se separ\u0103 \u2013 \u00een diferite grade \u2013 de \u00centregul din care provin, iar \u201emortalitatea\u201c lor este cu at\u00e2t mai dramatic\u0103, mai spectaculoas\u0103 cu c\u00e2t nivelul con\u015ftiin\u0163ei, deci al separ\u0103rii, al individu\u0103rii, este mai ridicat. Dac\u0103 moartea apare ca urmare a con\u015ftiin\u0163ei, \u00een termeni religio\u015fi o pedeaps\u0103 sau un blestem pentru p\u0103catul dob\u00e2ndirii cuno\u015ftin\u0163ei binelui \u015fi r\u0103ului,este pentru c\u0103 moartea este intrinsec\u0103 fenomenului con\u015ftiin\u0163ei \u015fi decurge din \u00eens\u0103\u015fi natura ei. Sim\u0163ul comun percepe drept pedeaps\u0103 ceea ce este de fapt o consecin\u0163\u0103 inerent\u0103 con\u015ftiin\u0163ei.
\nMortalitatea \u015fi con\u015ftiin\u0163a se presupun reciproc, con\u015ftiin\u0163a \u00eens\u0103\u015fi este moarte. Acesta este adev\u0103ratul motiv pentru care nu putem vorbi de o con\u015ftiin\u0163\u0103 a mor\u0163ii, c\u0103ci obiectivarea mor\u0163ii proprii ar fi la fel de imposibil\u0103 ca vederea unui ochi care se prive\u015fte pe el \u00eensu\u015fi. Nu ne putem privi ochii dec\u00e2t prin mijlocirea altor ochi sau a oglinzii(2), la fel cum nu ne putem con\u015ftientiza moartea dec\u00e2t \u00een reflex, indirect, prin moartea celorlal\u0163i, prin faptul impersonal al mor\u0163ii. Tot de aceea omul \u015fi orice fiin\u0163\u0103 vie r\u0103m\u00e2n str\u0103ine de propria moarte, nutrind sentimentul imortalit\u0103\u0163ii proprii. Locuind propria sa mortalitate, individului \u00eei va r\u0103m\u00e2ne permanent insesizabil\u0103, cum insesizabile sunt mi\u015fcarea de rota\u0163ie \u015fi de revolu\u0163ie a P\u0103m\u00e2ntului pentru un observator terestru. Pentru acesta din urm\u0103, P\u0103m\u00e2ntul este stabilitatea \u015fi fermitatea \u00eens\u0103\u015fi, a\u015fa cum pentru un muritor con\u015ftiin\u0163a sa este terra firma \u2013 mi\u015fcarea specific\u0103 mortalit\u0103\u0163ii ei r\u0103m\u00e2n\u00e2ndu-i imperceptibil\u0103. \u015ei la fel cum mi\u015fcarea P\u0103m\u00e2ntului \u2013 \u00een jurul Soarelui sau \u00een jurul axei proprii \u2013 o vedem, ni se arat\u0103 ca mi\u015fcare a Soarelui sau a boltei cere\u015fti, mortalitatea propriei con\u015ftiin\u0163e ni se arat\u0103 ca \u00eemb\u0103tr\u00e2nire a trupului, ca moarte a celorlal\u0163i, ca schimbare \u015fi devenire, ca alterare \u015fi corupere, dar \u015fi ca progres, evolu\u0163ie, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire, des\u0103v\u00e2r\u015fire, \u00eentr-un cuv\u00e2nt ca temporalitate. Tocmai pentru c\u0103 mortalitatea este imanent\u0103 con\u015ftiin\u0163ei, nu putem avea o con\u015ftiin\u0163\u0103 a mor\u0163ii dec\u00e2t indirect, impropriu, prin raportare la ceva exterior. S-ar putea spune c\u0103 singura con\u015ftiin\u0163\u0103 posibil\u0103 a mor\u0163ii este o con\u015ftiin\u0163\u0103 inautentic\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Moartea este Noutatea absolut\u0103. Privit\u0103 din perspectiva incon\u015ftientului colectiv, moartea este singura experien\u0163\u0103 lipsit\u0103 de un arhetip \u2013 simbol sau cadru mintal care sintetizeaz\u0103 \u015fi exprim\u0103 experien\u0163ele f\u0103cute de genera\u0163iile anterioare \u015fi sedimentate \u00eentr-o zestre cognitiv\u0103 comun\u0103, transmis\u0103 ereditar. Pentru toate experien\u0163ele din decursul vie\u0163ii \u2013 iubirea, na\u015fterea, suferin\u0163a, b\u0103tr\u00e2ne\u0163ea, fericirea, sexualitatea, spaima \u2013… Cite\u0219te mai mult »Cum este posibil s\u0103 mori? Arhetip, con\u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi individua\u0163ie<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[56],"tags":[1799,12050,12052,12051],"class_list":["post-20362","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-antropologica","tag-arhetipuri-si-simboluri","tag-constiinta-mortii","tag-fantasma-nemuririi","tag-memorie-a-mortii"],"views":1837,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20362","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20362"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20362\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20362"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20362"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20362"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}