{"id":20351,"date":"2014-08-13T11:45:29","date_gmt":"2014-08-13T09:45:29","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20351"},"modified":"2014-08-13T11:45:29","modified_gmt":"2014-08-13T09:45:29","slug":"a-cincea-libertate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/a-cincea-libertate\/","title":{"rendered":"A cincea libertate"},"content":{"rendered":"

Reproducem mai jos rezolu\u0163ia intitulat\u0103 A cincea libertate, propus\u0103 de Radu Boroianu \u015fi adoptat\u0103 la Congresul Partidului Liberal Reformator care a avut loc la 1 august a.c.
\nDe ce public\u0103 aceast\u0103 rezolu\u0163ie revista Cultura, publica\u0163ie care, \u00een peisajul nostru mediatic, s-a \u0163inut \u00eentotdeauna departe at\u00e2t de ebuli\u0163ia politicii de partid \u2013 a oric\u0103rui partid \u2013 c\u00e2t \u015fi de sprintul \u015fi evolu\u0163ia competitorilor \u00een cursele electorale?
\nDac\u0103 defectele \u015fi disfunc\u0163iile culturii, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, cercet\u0103rii au \u00eemp\u0103nat adesea discursurile politicienilor rom\u00e2ni \u00eendeosebi \u00een campaniile electorale, promisiunile acestora, pur demagogice, obosite dup\u0103 at\u00e2ta fluturare, \u015fi-au reluat \u00eentotdeauna locul \u00een dosul u\u015filor capitonate ale cabinetelor ministeriale, asemenea unor gr\u0103m\u0103joare de paiete, de \u00eendat\u0103 ce spectacolul electoral s-a \u00eencheiat.
\nRemarc\u0103m de ast\u0103 dat\u0103 un proiect necesar, cu adev\u0103rat reformator \u015fi o viziune, un efort de reanimare a unei speran\u0163e din rumegu\u015ful l\u0103sat \u00een urma lor de drujbele politicianiste de toate culorile, care, de zeci de ani deja secer\u0103 cu \u00eend\u00e2rjire sevele culturii \u015fi ale civiliza\u0163iei noastre \u2013 ale trecutului c\u0103ruia i se refuz\u0103 orice viitor, ale viitorului dezlegat de trecut, standardizat, sp\u0103lat de identitate.
\nCultura<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 
\nDoamnelor \u015fi Domnilor Liberali, va fi de datoria cluburilor teritoriale de idei liberale \u2013 ce propun s\u0103 devin\u0103 obligatorii pentru a aduce organiza\u0163iilor noastre un aport valoros, activ \u015fi de continuitate din partea societ\u0103\u0163ii civile \u2013 \u015fi de resortul departamentelor noastre la nivel jude\u0163ean \u015fi na\u0163ional s\u0103 transforme principiile con\u0163inute de aceast\u0103 Rezolu\u0163ie \u00eentr-un capitol al programului de guvernare al Partidului Liberal Reformator ce va fi dezb\u0103tut \u015fi aprobat la urm\u0103torul nostru congres din luna octombrie. Am intitulat aceast\u0103 Rezolu\u0163ie dedicat\u0103 domeniilor educa\u0163ie, cultur\u0103, cercetare:
\nA cincea libertate
\nLibertatea artelor \u015fi \u015ftiin\u0163elor, a cercet\u0103rii \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, inova\u0163ia, creativitatea \u015fi mi\u015fcarea ideilor constituie pentru societ\u0103\u0163ile liberale avansate una dintre cele c\u00e2teva pietre unghiulare. Libera circula\u0163ie a cunoa\u015fterii ar trebui s\u0103 fie recunoscut\u0103, \u00een viziunea ALDE, drept cea de-a cincea libertate constitutiv\u0103 a spa\u0163iului unic european.
\nVoi trece la o analiz\u0103 sectorial\u0103 \u015fi voi \u00eencepe cu mult dezb\u0103tuta problem\u0103 a educa\u0163iei. Din p\u0103cate, ca multe alte no\u0163iuni spulberate de demagogia politic\u0103 autohton\u0103 \u015fi aceast\u0103 no\u0163iune a fost golit\u0103 de con\u0163inut \u015fi ag\u0103\u0163at\u0103 doar, pompos, la intrarea unui minister. Vreau s\u0103 ne facem de la \u00eenceput foarte bine \u00een\u0163ele\u015fi. \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul de toate nivelurile este \u015fi trebuie s\u0103 devin\u0103 un factor activ \u015fi important \u00een procesul de educa\u0163ie. Dar no\u0163iunea general\u0103 presupune \u015fi solida interven\u0163ie a familiei \u015fi accesul nelimitat \u015fi aproape obligatoriu la cultur\u0103 \u015fi la \u00eenalta spiritualitate, la morala tradi\u0163ional\u0103 \u015fi la cea modern\u0103 \u015fi, ca un corolar al tuturor acestora, la civiliza\u0163ia social\u0103.
\nMi-a\u015f permite s\u0103 aduc dintru \u00eenceput dou\u0103 exemple ce reprezint\u0103 \u00een acela\u015fi timp dou\u0103 caren\u0163e at\u00e2t ale \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, c\u00e2t \u015fi ale sistemului educa\u0163ional \u00een general. Dup\u0103 cum se \u015ftie, exist\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, pentru a reglementa domeniul, o lege a cultelor. Dup\u0103 cum este foarte normal, niciunde aceast\u0103 lege nu impune cultelor acceptate s\u0103-\u015fi diminueze ac\u0163iunea lor de capacitare dogmatic\u0103. Dar socotesc inadmisibil c\u0103 nu instituie ca obligatorii mijloacele lor active de creare \u015fi impunere a unei moralit\u0103\u0163i individuale \u015fi colective \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103, societate care contribuie semnificativ la existen\u0163a acestor culte. Al doilea exemplu. E cunoscut rolul din ce \u00een ce mai important al p\u0103rin\u0163ilor \u00een modul de func\u0163ionare al \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului preuniversitar. Sunt de asemenea active nenum\u0103ratele asocia\u0163ii ale acestora. Nu am \u00eent\u00e2lnit \u00eens\u0103 nici o ac\u0163iune corelat\u0103 a p\u0103rin\u0163ilor pentru a impune \u00een regulamentele interne de func\u0163ionare ale institu\u0163iilor de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt preuniversitar interzicerea etal\u0103rii ostentative a diferen\u0163elor de situa\u0163ie material\u0103 \u00eentre elevi. Fie \u015fi doar aceste dou\u0103 exemple ne pot ajuta s\u0103 ne facem o idee despre felul \u00een care diversele forme de manifestare ale societ\u0103\u0163ii, c\u00e2t \u015fi ale institu\u0163iilor publice din domeniul mai larg al educa\u0163iei ar putea contribui la \u00eenceputul de diminuare, de rupere, a lan\u0163ului trofic al corup\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor cit\u0103m numai ceea ce este populist din \u00een\u0163elepciunea popular\u0103 \u015fi anume c\u0103: \u201epe\u015ftele de la cap se-mpute\u201c, uit\u00e2nd s\u0103 ad\u0103ug\u0103m \u015fi partea a doua, \u201edar se cur\u0103\u0163\u0103 de la coad\u0103\u201c. Or, trebuie s\u0103 convenim, corup\u0163ia este \u00een primul r\u00e2nd o grav\u0103 caren\u0163\u0103 educativ\u0103 a noastr\u0103, a tuturor.
\nRevenind la \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt ca verig\u0103 important\u0103 a sistemului educa\u0163ional, constat\u0103m c\u0103 infinita clamare a reformelor \u015fi aplicarea lor formal\u0103 f\u0103r\u0103 o grij\u0103 fireasc\u0103 pentru con\u0163inut au adus pagube greu de remediat \u00een procesul acumul\u0103rii de cuno\u015ftin\u0163e necesare form\u0103rii tineretului nostru. Performan\u0163ele deosebite ce ne st\u00e2rnesc aplauze \u00een variate competi\u0163ii interna\u0163ionale sunt rodul unor benefice schimburi de experien\u0163e dintre unul sau mai mul\u0163i profesori d\u0103rui\u0163i cu un har special \u015fi ale unor grupuri limitate de elevi sau studen\u0163i supradota\u0163i. Ele trebuie \u00eencurajate, dar nu pot fi confundate cu realitatea sistemului. Aceast\u0103 realitate este pus\u0103 \u00een lumin\u0103 de cel mai sc\u0103zut nivel de alfabetizare din Europa, nivel ce nu este imputabil doar sistemului deficitar de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, ci \u015fi incapacit\u0103\u0163ii noastre generale de a constitui politici guvernamentale durabile \u015fi coerente. Infrastructura rutier\u0103 precar\u0103 \u015fi lipsa endemic\u0103 a mijloacelor de transport \u015fcolar, starea medieval\u0103 a multora din institu\u0163iile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt preuniversitar din mediul rural \u015fi mic or\u0103\u015fenesc, sunt factori ce nu pot contribui la o dezvoltare fireasc\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului na\u0163ional. \u015ei nu este doar datoria unui minister, ci a tuturor autorit\u0103\u0163ilor publice. A\u015fa-zisa politic\u0103 de informatizare a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului preuniversitar nu a \u00eensemnat \u00een plan na\u0163ional dec\u00e2t o \u00een\u015fel\u0103torie pe bani publici. Nu mai exist\u0103 nicio leg\u0103tur\u0103 \u00eentre verigile institu\u0163ionale ale sistemului. \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul superior tocmai a eliminat din preocup\u0103rile sale formarea de cadre pentru \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul preuniversitar. Puzderia necontrolat\u0103 de \u00eentreprinderi private denumite fals universit\u0103\u0163i a aruncat pe o pia\u0163\u0103 a muncii, \u015fi a\u015fa diform\u0103, o pletor\u0103 de indivizi cu diplome precare, iar o parte dintre ace\u015ftia au \u00eemb\u00e2csit \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc. A nu se \u00een\u0163elege c\u0103 tocmai noi liberalii ne opunem ini\u0163iativei private din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt. Trebuie \u00eens\u0103 s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m a ne opune transform\u0103rii unui principiu util, \u00eentr-o practic\u0103 derizorie.
\nO alt\u0103 problem\u0103, \u00een afara motiv\u0103rii profesionale \u015fi sociale a clasei profesorilor, care ne preocup\u0103 \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul preuniversitar este \u015fi reabilitarea curricular\u0103. Au putut fi constatate caren\u0163e grave de substan\u0163\u0103 \u015fi de alc\u0103tuire superficial\u0103 ce fac din programa \u015fcolar\u0103 un domeniu u\u015for previzibil al e\u015fecului. Cele dou\u0103 reabilit\u0103ri, cea a bazei materiale \u015fi cea de substan\u0163\u0103 profesional\u0103, trebuie s\u0103 devin\u0103 obiectivul real al unui consens politic \u015fi nu amalgamul stupid de idei ce au caracterizat vestita ini\u0163iativ\u0103 a lui Traian B\u0103sescu.
\nPropunem de asemenea o foarte necesar\u0103 reconectare la sistemul general de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt a unei re\u0163ele re\u00eennoite de \u015fcoli voca\u0163ionale, cu aten\u0163ie sporit\u0103 pentru profesii necesare activit\u0103\u0163ilor practice actuale, de alt nivel dec\u00e2t cel rudimentar-practicist din timpul comunismului, \u015fi corespunz\u0103toare modernit\u0103\u0163ii industriale \u015fi economice a secolului al XXI-lea.
\n\u00cen fine, PLR propune metode de revenire la criteriile reale de performan\u0163\u0103 \u00een demersul de c\u00e2\u015ftigare a titlurilor academice, cu prec\u0103dere a celor de master \u015fi de doctorat. Aplicarea haotic\u0103 \u015fi abuziv\u0103 \u015fi unde era nevoie \u015fi unde nu era \u2013 hot\u0103r\u00e2t lucru, \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul voca\u0163ional, nu era! \u2013 a procesului Bologna s-a transformat \u00een Rom\u00e2nia \u00eentr-o competi\u0163ie gol\u0103neasc\u0103 \u00eentre \u015fmecheri \u015fi ple\u015fcari. Exemplul marilor universit\u0103\u0163i ale lumii \u015fi practica riguroas\u0103 p\u0103strat\u0103 \u00een c\u00e2teva rare situa\u0163ii \u00een plan na\u0163ional e necesar a fi generalizate.
\nUrm\u0103torul domeniu al Rezolu\u0163iei noastre este cel al cercet\u0103rii \u015ftiin\u0163ifice fundamentale \u015fi aplicate, domeniu ce trebuie s\u0103 devin\u0103, ca \u015fi cel \u00eenc\u0103 \u015fi mai complex al culturii, al creativit\u0103\u0163ii \u015fi al patrimoniului cultural na\u0163ional, o prioritate bugetar\u0103 \u00een opinia noastr\u0103 pe acela\u015fi nivel cu s\u0103n\u0103tatea public\u0103 \u015fi educa\u0163ia na\u0163ional\u0103. Trebuie s\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103 ne propunem inutil s\u0103 reindustrializ\u0103m Rom\u00e2nia \u015fi s\u0103 profit\u0103m inteligent de bogatele noastre resurse materiale \u015fi umane din industria extractiv\u0103 \u015fi de prelucrare, din agricultur\u0103 \u015fi din turism sau din alte domenii dac\u0103 nu repunem \u00een drepturile fire\u015fti de func\u0163ionare la capacitate maxim\u0103 toate institutele de cercetare, toate laboratoarele academice sau uzinale \u015fi dac\u0103 nu acord\u0103m facilit\u0103\u0163i serioase mediului investi\u0163ional privat pentru a contribui \u00een acest domeniu obligatoriu al modernit\u0103\u0163ii.
\nAplicarea teoriei statului savant a fost un factor determinant \u00een refacerea tuturor marilor economii ale \u0163\u0103rilor civilizate ale lumii, din Japonia \u00een SUA, nemai- vorbind de b\u0103tr\u00e2nele experien\u0163e politice ale Marii Britanii, Fran\u0163ei \u015fi Germaniei, dup\u0103 cele mai grave crize, r\u0103zboaiele mondiale. B\u0103t\u0103lia \u201ecreierelor\u201c trebuie s\u0103 ajung\u0103 \u015fi la noi, o b\u0103t\u0103lie pentru inteligen\u0163a rom\u00e2neasc\u0103. Dac\u0103 vom g\u00e2ndi astfel, dac\u0103 o vom considera o component\u0103 decisiv\u0103 de securitate na\u0163ional\u0103, vom reu\u015fi! Trebuie s\u0103 \u00een\u0163elegem o dat\u0103 pentru totdeauna c\u0103 nu putem participa la schimbul concuren\u0163ial de valori cu o g\u00e2ndire \u015fi o aplicabilitate rudimentare!
\nCultura, una dintre cele mai complete no\u0163iuni societale, se vede ast\u0103zi eliminat\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi din discursul politic populist. No\u0163iunea cuprinde printre altele \u015fi domeniul larg al creativit\u0103\u0163ii, de la iste\u0163imea fermierului sau a me\u015fte\u015fugarului, la culmile inventicii savante sau ale superbiei creativ-artistice. De aceea cultura trebuie considerat\u0103 \u015fi \u00een Rom\u00e2nia politic\u0103 liberal\u0103 de stat. A\u015f face aici o parantez\u0103 exemplificatoare, arunc\u00e2nd o privire la felul \u00een care este constituit minusculul nostru PIB \u015fi a\u015f remarca bizareria diferen\u0163ei dintre aportul de 1,42 % al industriilor culturale \u015fi bugetul general acordat domeniului culturii (nu numai Ministerului Culturii, ci tuturor segmentelor culturale) de doar 0,3 %! Patrimoniul na\u0163ional cultural constituie, al\u0103turi de limba rom\u00e2n\u0103, dovada concret\u0103 a identit\u0103\u0163ii noastre na\u0163ionale, iar preocuparea special\u0103 pentru toate articula\u0163iile sale nu s-ar constitui doar \u00eentr-un bun factor de imagine, ci s-ar transforma imediat \u00een aport masiv de capital politic \u015fi economic. Dac\u0103 am investi \u00een institu\u0163ii culturale moderne, \u00eenc\u0103p\u0103toare \u015fi atractive, sau \u00een obiective de patrimoniu arhitectural \u015fi arheologic, am crea o suplimentar\u0103 pia\u0163\u0103 a locurilor de munc\u0103, am valorifica talentul extraordinar al concet\u0103\u0163enilor no\u015ftri \u015fi am cre\u015fte substan\u0163ial nivelul investi\u0163iilor str\u0103ine \u015fi pe cel al veniturilor proprii.
\nDe sute de ani rom\u00e2nii creativi ajung celebri \u00een toat\u0103 lumea, timp \u00een care, Rom\u00e2nia se complace la coada Europei, nerecunoscut\u0103. Avem datoria ca liberali de a contribui activ la ie\u015firea definitiv\u0103 de sub zodia acestui paradox p\u0103gubos. A\u015f sublinia aici \u015fi rolul creativit\u0103\u0163ii \u00eentr-un domeniu ce desigur va surprinde pe mul\u0163i \u015fi \u00een care aceast\u0103 creativitate ar trebui s\u0103 fie pus\u0103 \u00een corelare cu rec\u0103p\u0103tarea sentimentului identitar. Vorbesc desigur despre politica extern\u0103. \u00cengem\u0103narea politicii noastre externe cu cea de securitate interna\u0163ional\u0103 \u015fi regional\u0103, apartenen\u0163a noastr\u0103 la NATO \u015fi UE au \u00eensemnat singurele momente semnificative de consens politic din timpurile recente. Constat\u0103m \u00eens\u0103 \u015fi \u00een acest domeniu al multiplelor forme de diploma\u0163ie c\u0103 ne-am mul\u0163umit cu aceast\u0103 conectivitate, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd de multe ori reactivi \u015fi inactivi \u00een loc de a avea ini\u0163iative \u015fi a fi inovatori. Nimeni nu spune c\u0103 trebuie s\u0103 sco\u0163i sabia c\u00e2nd neprietenul te atac\u0103 f\u0103r\u0103 menajamente \u00een interiorul sau din exteriorul grani\u0163elor tale, dar modalitatea de a te face prezent \u015fi cunoscut \u00een termeni diplomatici este \u00eenc\u0103 neexplorat\u0103 de c\u0103tre noi. \u015ei a\u015f cita \u015fi aici un exemplu semnificativ, pun\u00e2nd \u00een balan\u0163\u0103 num\u0103rul mare de rom\u00e2ni performan\u0163i ce-\u015fi p\u0103r\u0103sesc \u0163ara pentru a se face cunoscu\u0163i \u015fi a fi bine r\u0103spl\u0103ti\u0163i pentru valoarea lor \u015fi num\u0103rul foarte mic, mult prea mic pentru dimensiunea Rom\u00e2niei, de \u00eenal\u0163i func\u0163ionari interna\u0163ionali ce necesit\u0103 o tot at\u00e2t de bun\u0103 performan\u0163\u0103 \u015fi aduc de la sine \u015fi venituri comparabile. F\u0103r\u0103 a men\u0163iona impunerea \u015fi promovarea intereselor noastre na\u0163ionale prin prezen\u0163a acestora \u00een diverse organisme politice \u015fi economice ale lumii.<\/p>\n

Doamnelor \u015fi Domnilor liberali,
\nTrebuie s\u0103 sprijinim cu to\u0163ii demersul parlamentarilor care ne reprezint\u0103 deja, pentru ca noua Constitu\u0163ie ref\u0103cut\u0103 \u015fi nu revizuit\u0103 a Rom\u00e2niei s\u0103 cuprind\u0103 toate aceste principii vitale. Dac\u0103 aceast\u0103 ac\u0163iune a noastr\u0103 o vom \u00eencepe sub sloganurile: O ROM\u00c2NIE CREATIV\u0102, O ROM\u00c2NIE REG\u0102SIT\u0102, O ROM\u00c2NIE DEMN\u0102, va \u00eensemna c\u0103 am \u00eenceput s\u0103 punem \u00een practic\u0103 principiul \u00eent\u00e2ist\u0103t\u0103torilor no\u015ftri: PRIN NOI \u00ceN\u015eINE!
\nFilosofia politic\u0103 pe care v-o propun \u015fi v-o propunem noi ca liberali este cea care va pune cap\u0103t penibilei tranzi\u0163ii care se \u015ftie de unde \u015fi din ce cauz\u0103 a fost st\u00e2rnit\u0103 \u015fi care pare a se fi pierdut pe drum, risipit\u0103 \u00een h\u0103\u0163i\u015ful proiectelor mici \u015fi foarte mici, \u00een privatiz\u0103ri gre\u015fite sau \u00een evolu\u0163ii ulterioare f\u0103r\u0103 noim\u0103, \u00een false programe de dezvoltare sectorial\u0103 dominate toate de corup\u0163ia noastr\u0103 endemic\u0103, mic\u0103 sau mare.
\nFor\u0163ele creatoare ale na\u0163iunii noastre g\u0103sindu-\u015fi suportul necesar \u00een politicile \u015fi institu\u0163iile statului vor contribui elocvent ca toate sectoarele productive s\u0103 se reconecteze realit\u0103\u0163ilor mondiale. O societate \u015fi o economie rela\u0163ionate informa\u0163ional vor deveni prin ele \u00eensele distrug\u0103toare ale sistemelor de rela\u0163ionare de tip arhaic si corupt, rela\u0163ion\u0103rilor prin grupuri sau clanuri.
\nPropun Partidului Liberal Reformator s\u0103 devin\u0103 ceea ce ar fi fost obligatoriu s\u0103 fie toate partidele politice \u015fi anume o institu\u0163ie public\u0103 condus\u0103 de o disciplin\u0103 strict\u0103 \u015fi legi transparente, \u00een folosul cet\u0103\u0163enilor. Studierea rapid\u0103 \u015fi conectarea sistemic\u0103 la no\u0163iunile \u015fi valorile de capital social \u015fi rena\u015ftere cultural\u0103 multipl\u0103 sunt singurele purt\u0103toare de progres real.
\nS\u0103 ne a\u015fez\u0103m cu to\u0163ii sub deviza lui I.C. Br\u0103tianu: \u201ePartidul s\u0103 fie subordonat intereselor generale ale na\u0163iunii!\u201c n<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Reproducem mai jos rezolu\u0163ia intitulat\u0103 A cincea libertate, propus\u0103 de Radu Boroianu \u015fi adoptat\u0103 la Congresul Partidului Liberal Reformator care a avut loc la 1 august a.c. De ce public\u0103 aceast\u0103 rezolu\u0163ie revista Cultura, publica\u0163ie care, \u00een peisajul nostru mediatic, s-a \u0163inut \u00eentotdeauna departe at\u00e2t de ebuli\u0163ia politicii de partid \u2013 a oric\u0103rui partid \u2013… Cite\u0219te mai mult »A cincea libertate<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[12039,12040,12041],"class_list":["post-20351","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-partidul-liberal-reformator","tag-radu-boroianu","tag-rezolutie-plr"],"views":1199,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20351","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20351"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20351\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20351"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20351"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20351"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}