<\/p>\n
Statele Unite \u015fi Uniunea European\u0103 au recurs la sanc\u0163iuni economice \u00eempotriva Rusiei dup\u0103 o perioad\u0103 de cooperare salutar\u0103 care a durat peste un deceniu. \u00cen 1994, \u00een Insula Corfu, a fost semnat Acordul de parteneriat \u015fi cooperare \u00eentre Rusia \u015fi Uniunea European\u0103; \u00een 1997 a fost semnat la Paris Actul fondator privind rela\u0163iile mutuale, cooperarea \u015fi securitatea \u00eentre NATO \u015fi Federa\u0163ia Rus\u0103 completat ulterior cu Declara\u0163ia privind rela\u0163iile NATO-Rusia semnat\u0103 pe o nav\u0103 militar\u0103 din baza Alian\u0163ei Nord-Atlantice de la Pratico del Mare-Italia. Acum aceste documente sunt deja dosare de arhiv\u0103. Timpul confrunt\u0103rii s-a dovedit mai gr\u0103bit dec\u00e2t l-au prevestit chiar \u015fi pesimi\u015ftii f\u0103r\u0103 de leac.<\/strong><\/em> Timpul confrunt\u0103rilor a revenit.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Statele Unite \u015fi Uniunea European\u0103 au recurs la sanc\u0163iuni economice \u00eempotriva Rusiei dup\u0103 o perioad\u0103 de cooperare salutar\u0103 care a durat peste un deceniu. \u00cen 1994, \u00een Insula Corfu, a fost semnat Acordul de parteneriat \u015fi cooperare \u00eentre Rusia \u015fi Uniunea European\u0103; \u00een 1997 a fost semnat la Paris Actul fondator privind rela\u0163iile mutuale,… Cite\u0219te mai mult »Timpul confrunt\u0103rii a revenit<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[12037,4,12038,12035,12034,12036],"class_list":["post-20349","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-bancile-rusesti","tag-editorial","tag-pagube-rusia","tag-razboiul-economic","tag-sanctiuni-impotriva-rusiei","tag-separatistii-prorusi"],"views":1636,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20349","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20349"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20349\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20349"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20349"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20349"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nDrumul spre paradisul <\/strong>
\npolitic a fost minat<\/strong>
\nAcele \u00een\u0163elegeri asigurau cadrul de consult\u0103ri asupra mizelor de securitate mondial\u0103 \u015fi de cooperare economic\u0103 de interes comun. O interpretare corect\u0103 (dar nu deplin\u0103) a ritmului \u00eenalt de cooperare o g\u0103sim in interesul at\u00e2t al Moscovei c\u00e2t \u015fi al Occidentului de \u201ea exista \u00eempreun\u0103\u201c \u00een condi\u0163iile deschise de destr\u0103marea imperiului sovietic. Acordurile \u00eencheiate relev\u0103 faptul c\u0103 Rusia era perceput\u0103 ca partener esen\u0163ial la stabilitatea securit\u0103\u0163ii europene. Deceniul de cooperare nu a presupus aderarea Rusiei la NATO sau integrarea \u00een Uniunea European\u0103. \u00cen primul r\u00e2nd, pentru c\u0103 Moscova nu a avut \u00een vedere un astfel de obiectiv. Apoi, nimeni nu-\u015fi dorea a\u015fa ceva. \u015ei, \u00een ultimul r\u00e2nd, pentru c\u0103 nici nu ar fi fost posibil. Moscova urm\u0103rea participarea la crearea unui climat interna\u0163ional propice refacerii puterii sale economice grav afectate prin dezmembrarea Uniunii Sovietice. Au mai existat motive de conlucrare impuse de nevoia Rusiei de a avea lini\u015fte, un r\u0103gaz m\u0103car, pentru a pune ordine \u00een spa\u0163iul pierdut prin explozia Uniunii Sovietice. A existat tenta\u0163ia s\u0103 se cread\u0103 c\u0103 \u201eterorismul cecen\u201c \u015fi drama americanilor din 11 septembrie 2001 ar fi contribuit la apropiere. Luptei \u00eempotriva terorismului nu trebuie s\u0103 i se atribuie func\u0163ii exagerate de solidaritate. Moscova percepea \u2013 \u015fi va percepe oric\u00e2nd \u2013 r\u0103zmeri\u0163ele caucazienilor ca probleme interne, \u00een timp ce re\u0163eaua terorist\u0103 Al Qaeda, care transcende serios frontierele na\u0163ionale ale Statelor Unite, a produs un casus belli.
\nModificarea de pozi\u0163ie intervenit\u0103 \u00een construc\u0163ia raporturilor dintre Occident \u015fi Rusia surclaseaz\u0103 suma intereselor care au f\u0103cut posibil\u0103 apropierea \u015fi cooperarea din anii \u201990. Ruperea este legat\u0103 de politica Rusiei de a-\u015fi rec\u00e2\u015ftiga statutul de putere mondial\u0103 avut \u00een vremea imperiului sovietic. Evolu\u0163iile din Ucraina s-au dovedit cruciale at\u00e2t pentru Occident c\u00e2t \u015fi pentru Moscova. Confruntarea nu mai putea fi evitat\u0103. Drumul spre paradis a fost minat progresiv, iar Europa s-a trezit cu un conflict \u00een plus, cel mai periculos de dup\u0103 r\u0103zboaiele din Iugoslavia. Este tot mai clar c\u0103 Occidentul \u015fi Moscova nu opereaz\u0103 cu acelea\u015fi concepte de democra\u0163ie \u015fi ordine. Pe acest fond, s-a produs mai \u00eent\u00e2i revolu\u0163ia portocalie din 2004 care deschidea Ucrainei drumul spre Europa (punct c\u00e2\u015ftigat de Occident); au venit presiunile Moscovei asupra pre\u015fedintelui Ianukovici pentru a-l \u00eempiedica s\u0103 semneze Acordul de asociere a Ucrainei la Uniunea European\u0103 (punct c\u00e2\u015ftigat de Kremlin); a urmat controversatul \u015fi ciudatul forum de protest de pe Maidan, e\u015fuat \u00een violen\u0163e (punct pierdut de democra\u0163ie \u00een Ucraina); \u015fi, f\u0103r\u0103 s\u0103 se \u00eenchid\u0103, cercul s-a completat cu anexarea militar\u0103 de c\u0103tre Rusia a Crimeii \u015fi cu una dintre consecin\u0163ele acesteia: declan\u015farea mi\u015fc\u0103rilor separati\u015ftilor din sud-estul Ucrainei, sprijinite direct de la Moscova (punct pierdut pentru pace \u00een Europa). Atunci c\u00e2nd se va putea, istoria va pune lumin\u0103 peste resorturile acestor evenimente. Pentru cunoa\u015fterea cauzelor trebuie pornit de la analizele Occidentului privind evaluarea mijloacelor de refacere a puterii Rusiei. Sunt sau vor fi acestea pa\u015fnice? De\u015fi nimeni nu avanseaz\u0103 public (\u00eenc\u0103) o astfel de idee, merit\u0103 s\u0103 se discute \u015fi despre teama Occidentului de revenire la Kremlin a ideologiei de tip sovietic \u2013 restaurare, adic\u0103 \u2013 \u00een guvernarea unui stat at\u00e2t de important economic \u015fi militar cum este Rusia. Parteneriatul atotputernicelor structuri euro-atlantice cu Moscova poate c\u0103 ar fi dus spre paradis dar drumul a fost minat. Un paradis politic, evident, care ar fi \u00eensemnat mai pu\u0163ine conflicte dac\u0103 mai mult\u0103 pace nu se poate.
\n\u201eGra\u0163ie lui Putin, Europa se sup\u0103r\u0103 \u015fi… exist\u0103\u201c<\/strong>
\n\u00cen manifestarea lor concret\u0103, sanc\u0163iunile privesc blocarea conturilor unor oligarhi ru\u015fi apropia\u0163i puterii de la Moscova \u2013 de Putin mai ales \u2013, \u00eenghe\u0163area opera\u0163iunilor b\u0103ncilor ruse\u015fti cu apetit mare pentru \u00eemprumuturi de pe pia\u0163a european\u0103, blocarea comer\u0163ului cu arme \u015fi tehnic\u0103 militar\u0103, limitarea exportului de tehnologie de v\u00e2rf \u00een domeniile exploat\u0103rilor petroliere \u015fi a gazelor naturale. Cine pierde, cine c\u00e2\u015ftig\u0103 prin instituirea acestor sanc\u0163iuni? Cei mai mul\u0163i consider\u0103 c\u0103 Moscova. Au fost lansate pe pia\u0163a \u015ftirilor o evaluare a pagubelor: Rusia va pierde o mie de miliarde iar Occidentul o sut\u0103 de miliarde de euro. S\u0103 re\u0163inem calculele ca atare.
\nUn editorialist al ziarului Le Monde are o interpretare interesant\u0103, meritorie chiar, a situa\u0163iei, \u00een care nu se fere\u015fte s\u0103 strecoare o ironie la adresa Bruxelles-ului. Pre\u015fedintele rus ar fi la originea unei premiere: el a trezit liderii europeni la realitate \u015fi a creat \u015fanse Uniunii Europene s\u0103 devin\u0103 un actor pe scena interna\u0163ional\u0103. \u201eGra\u0163ie lui Putin, Europa se sup\u0103r\u0103 \u015fi… exist\u0103. Mult timp nu s-a mai realizat o majoritate \u00een r\u00e2ndul celor 28 de membri pentru a putea fi luate m\u0103suri at\u00e2t de severe \u00eempotriva Rusiei. Rusia este un partener comercial important pentru Germania \u015fi pentru Italia; prin intermediul oligarhilor, acest stat a devenit o surs\u0103 de mari venituri pentru City of London; de asemenea, din vremea lui Nicolas Sarkozy, (Moscova) este un client al \u015fantierelor navale militare franceze; \u00een sf\u00e2r\u015fit, Rusia aprovizioneaz\u0103 cu gaze naturale o mare parte a Europei de Est. Mult timp, Vladimir Putin, care \u00ee\u015fi ascunde cu greu dispre\u0163ul pentru ace\u015fti europeni \u00abdecaden\u0163i\u00bb, a crezut c\u0103 cei 28 nu sunt capabili s\u0103 devin\u0103 actori serio\u015fi \u00een criza ucrainean\u0103. \u00cen confruntarea cu Statele Unite, el a jucat cu abilitate teza diviz\u0103rii Europei acapar\u00e2nd imprudent o parte a Ucrainei, Crimeea. Ce a condus la schimbarea de atitudine (a U.E. n.n.)? Ce i-a putut uni pe cei 28 \u00eentr-un gest de m\u00e2nie fa\u0163\u0103 de Kremlin? R\u0103spunsul: Vladimir Putin. Existau c\u00e2teva indicii privind ac\u0163iunile separati\u015ftilor proru\u015fi din Estul Ucrainei, dar moartea celor 298 de persoane \u00een drama avionului MH-17 al companiei Malaysia Airlines \u2013 destul de sigur dobor\u00e2t de o rachet\u0103 \u2013 a oferit ocazia con\u015ftientiz\u0103rii c\u0103 Putin \u00eentre\u0163ine r\u0103zboiul \u00een Ucraina\u201c.
\nAcordurile din 1994, 1997 \u015fi 2002 au devenit caduce. Doi exper\u0163i ai Consiliului european pentru rela\u0163ii externe consider\u0103 c\u0103 Uniunea European\u0103 trebuie s\u0103 renun\u0163e la modul de \u201epilotaj automat\u201c prin Parteneriatul oriental conceput pentru Armenia, Belarus, Georgia, R. Moldova \u015fi Ucraina. \u00cen dialogul cu Rusia, \u201eideea cooper\u0103rii \u00een regiune este moart\u0103, cel pu\u0163in \u00eentr-un viitor previzibil. De la conceperea lui, Parteneriatul a fost un exerci\u0163iu ambiguu: nu oferea statelor vizate nici un substitut \u015fi nici un preludiu la apartenen\u0163a la Uniunea European\u0103… Acum, primul obiectiv trebuie s\u0103 fie conceperea unor noi instrumente pentru sprijinirea acestor state de a face fa\u0163\u0103 noilor presiuni (ale Moscovei, n.n.)\u201c. Pentru a-\u015fi sus\u0163ine teza, cei doi exper\u0163i recurg la un postulat emis de Zbigniew Brzezinski care considera c\u0103 politica de bun\u0103 vecin\u0103tate a Uniunii Europene este fondat\u0103 pe o eroare. \u201eEuropenii cred c\u0103 scopul acestei politici este de a schimba state ca Ucraina; \u00een realitate func\u0163ia real\u0103 a acesteia ar trebui s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 schimbarea Rusiei. Una nu este posibil\u0103 f\u0103r\u0103 alta. Dar, concep\u0163ia Rusiei a evoluat total dup\u0103 revoltele de la Kiev din februarie 2014 \u015fi anexarea Crimeii: Moscova a utilizat for\u0163a militar\u0103 pentru a modifica frontiere\u201c.
\nMoscova are alte evalu\u0103ri<\/strong>
\nR\u0103zboiul (deocamdat\u0103) economic este tr\u0103it cu \u00eengrijorare la Kremlin, elitele economice ruse\u015fti evalueaz\u0103 c\u0103ile de limitare a efectelor sanc\u0163iunilor. \u00centrebarea care se pune este dac\u0103 procesul de erodare a raporturilor dintre Occident \u015fi Rusia poate fi oprit. Situa\u0163ia este v\u0103zut\u0103 la Moscova \u00een termeni de confruntare deschis\u0103: \u201eDac\u0103 Statele Unite au ridicat gradul de sanc\u0163iuni \u00eempotriva Rusiei, au f\u0103cut-o pentru a-\u015fi asigura hegemonia prin r\u0103sturnarea lui Vladimir Putin. Aliatul lor cel mai bun este o elit\u0103 ruseasc\u0103 slab\u0103, corupt\u0103, consumerist\u0103 \u015fi c\u00e2t mai excesiv b\u0103l\u0163at\u0103 ideologic\u201c.<\/p>\n