<\/p>\n
Cartea academicianului Marius Sala, Portrete \u015fi evoc\u0103ri (David Press Print, Timi\u015foara, 2013) s-ar fi putut intitula tot at\u00e2t de bine Laude, pentru c\u0103 nu con\u0163ine altceva de la un cap\u0103t al altul al ei. Respectul cu care \u00ee\u015fi evoc\u0103 bunicul, folcloristul Vasile Sala, care a tip\u0103rit vreo \u015faizeci de bro\u015furi cu tradi\u0163ii populare bihorene \u015fi a fost pre\u0163uit de Iuliu A. Zanne, Ov. Densusianu, S. Fl. Marian, M. Sadoveanu, B\u00e9la Bart\u00f3k, J.U. Jarn\u00edk \u015fi Gustav Weigand, m\u0103rinimia cu care \u00ee\u015fi prezint\u0103 profesorii, cei din liceu \u015fi cei de la Universitatea din Bucure\u015fti, \u015fi numero\u015fii colegi lingvi\u015fti, rom\u00e2ni \u015fi str\u0103ini, tr\u0103deaz\u0103 firea omului Marius Sala, caracterizat\u0103 de toleran\u0163\u0103, cordialitate, bun\u0103tate, fire modelat\u0103 de marile personalit\u0103\u0163i de la Universitatea din Bucure\u015fti: \u201eSuntem to\u0163i \u2013 scrie el \u2013 plantele dezvoltate din semin\u0163ele pres\u0103rate cu generozitate la cursurile lor de profesorii no\u015ftri, membri ai Academiei Rom\u00e2ne, Iorgu Iordan, Alexandru Rosetti, Alexandru Graur, Tudor Vianu\u201c. Cu deferen\u0163\u0103 este portretizat\u0103 breasla lingvi\u015ftilor rom\u00e2ni, care, opineaz\u0103 autorul, a fost \u015fi este caracterizat\u0103 \u2013 spre deosebire de aceea a scriitorilor, ad\u0103ug\u0103m noi \u2013 de inaderen\u0163\u0103 la b\u00e2rf\u0103, la invidie. Pentru fiecare dintre ei g\u0103se\u015fte nota definitorie: Andrei Avram este \u201ecel mai mare fonetician \u015fi fonolog rom\u00e2n\u201c, \u201efoneticianul rom\u00e2n cel mai prezent \u015fi mai bine cunoscut \u00een str\u0103in\u0103tate\u201c, Mioara Avram \u201e\u015fi-a ajutat colaboratorii \u015fi colegii cum n-a mai f\u0103cut-o nimeni \u00een institut\u201c, o caracterizeaz\u0103 generozitatea ie\u015fit\u0103 din comun, profunzimea g\u00e2ndirii, Grigore Br\u00e2ncu\u015f este \u201ecel mai bun cunosc\u0103tor al problemelor rela\u0163iilor rom\u00e2no-albaneze \u015fi al celor ale substratului limbii rom\u00e2ne\u201c, Matilda Caragiu Mario\u0163eanu face parte, \u00eempreun\u0103 cu Th. Capidan \u015fi
\nT. Papahagi din \u201etrioul de aur care au dat opere \u015ftiin\u0163ifice fundamentale ale arom\u00e2nei\u201c, Ion D\u0103n\u0103il\u0103 \u201ea fost \u00eentotdeauna un model de cercet\u0103tor pasionat\u201c, I. Fischer este \u201eposesorul unor cuno\u015ftin\u0163e vaste, dar \u015fi al unor picanterii mondene\u201c, pe Al. Graur l-a caracterizat, \u00eentre altele, \u201egenerozitatea de a oferi idei colaboratorilor s\u0103i\u201c, Valeria Gu\u0163u Romalo, marea duces\u0103, cum a numit-o
\nAl. Rosetti, a fost una dintre persoanele care au contribuit cel mai mult la introducerea conceptelor \u015fi a metodelor structuraliste \u00een gramatica rom\u00e2neasc\u0103\u201c, lui Theodor Hristea \u201ecorectitudinea \u015fi exigen\u0163a \u00een activitatea de profesor i-au adus recunoa\u015ftere deplin\u0103\u201c, ca \u015fi \u201emeticulozitatea filologic\u0103 ie\u015fit\u0103 din comun\u201c, Gheorghe Mih\u0103il\u0103 \u201ea fost cel mai str\u0103lucit slavist al genera\u0163iei sale\u201c. C\u00e2nd este vorba de familii de lingvi\u015fti, de filologi, recurge la compara\u0163ia cu personaje mitologice: so\u0163ii Alexandru Niculescu \u015fi Florica Dimitrescu sunt compara\u0163i cu Hector \u015fi Andromaca, Doina \u015fi Cri\u015fu Dasc\u0103lu sunt Daphnis \u015fi Chloe, Artur Greive \u015fi Ion Talo\u015f \u00eei evoc\u0103 perechea Castor \u015fi Pollux.
\nNum\u0103rul considerabil de portrete de lingvi\u015fti si filologi str\u0103ini pe care i-a cunoscut v\u0103de\u015fte, pe de o parte, respectul pentru ace\u015ftia \u015fi, pe de alta, c\u0103 Marius Sala este unul dintre lingvi\u015ftii rom\u00e2ni foarte cunoscu\u0163i \u00een str\u0103in\u0103tate, statut pe care \u015fi l-a dob\u00e2ndit prin participarea la congrese \u015fi conferin\u0163e interna\u0163ionale, prin organizarea, la Bucure\u015fti, a unor astfel de manifest\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice, prin colaborarea la reviste de profil din str\u0103in\u0103tate, prin traducerea unor lucr\u0103ri de-ale sale \u00een limbi str\u0103ine. Cartea sa De la latin\u0103 la rom\u00e2n\u0103, spre exemplu, este tradus\u0103 \u015fi la Paris, Torino, Mississipi \u015fi Atena. Primirea sa ca membru corespondent al Academiei Regale Spaniole \u015fi al Academiei Peruane \u00eencununeaz\u0103 o carier\u0103 str\u0103lucit\u0103. Amintim c\u00e2\u0163iva dintre prietenii s\u0103i str\u0103ini: Manuel Alvar, lingvist si umanist spaniol, Petar Atanasov, care a publicat studii macedonene, Klaus Bochmann, romanist german care a publicat cincizeci de articole despre limba rom\u00e2n\u0103, Luis Jaime Cisneros Vizquerra, patriarh al lingvisticii peruane, Wim van Eeden, olandez care \u201ede\u015fi nu a avut rom\u00e2na ca limb\u0103 matern\u0103, a reu\u015fit totu\u015fi s\u0103 o cunoasc\u0103 \u015fi s\u0103 o predea mai bine dec\u00e2t mul\u0163i rom\u00e2ni\u201c, Teresa Ferro, sicilianc\u0103, care s-a legat \u201ede cultura rom\u00e2n\u0103 \u00een mod definitiv\u201c, Pierre Gardette, coordonatorul atlaselor lingvistice regionale din Fran\u0163a, Claude Hag\u00e8ge, profesor la Coll\u00e8ge de France, care \u00een\u0163elegea rom\u00e2na \u015fi care, recenz\u00e2ndu-i lui Marius Sala lucrarea Du latin au roumain (1999), a scris c\u0103 autorul ei este cunoscut \u201epour sa profonde et souriante \u00e9rudition\u201c, Rafael Lapesa, membru al Academiei Regale Spaniole, Tamara Repina de la Sankt Petersburg, \u201ecel mai bun romanist rus\u201c. Pentru unii dintre ei recuno\u015ftin\u0163a lui Marius Sala este ferm subliniat\u0103. Despre Alf Lombard scrie: \u201ea fost pentru mine nu numai un prieten (\u00eemi cerea s\u0103-i spun Alf), ci \u015fi o fiin\u0163\u0103 cu trei capete, pe care, \u00een termeni mitologici a\u015f numi-o \u00abprieten-maestru-tat\u0103\u00bb (avea v\u00e2rsta tatei)\u201c. Acelea\u015fi cuvinte de cald\u0103 recuno\u015ftin\u0163\u0103 \u015fi pentru lingvistul structuralist Bertil Malmberg: \u201ea contribuit cel mai mult la formarea g\u00e2ndirii mele lingvistice\u201c.
\n\u00cen pagina liminar\u0103 a c\u0103r\u0163ii, autorul \u00ee\u015fi define\u015fte portretele ca \u201e\u00eencerc\u0103ri literare\u201c, iar \u00een alt loc, \u00eentr-un text-omagiu f\u0103cut lui Eugen Simion, la Academia Rom\u00e2n\u0103, Marius Sala declar\u0103 c\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 bucuria de a vorbi despre cel pe care-l pre\u0163uie\u015fte foarte mult, se simte cumva st\u00e2njenit de platitudinea stilului s\u0103u \u015ftiin\u0163ific, singurul pe care-l practic\u0103. Este o precau\u0163ie cumva exagerat\u0103, fiindc\u0103 s-a v\u0103zut \u015fi \u00een paginile despre alte personalit\u0103\u0163i c\u0103 a ie\u015fit, nu o dat\u0103, din cadrele stilului \u015ftiin\u0163ific prin fine observa\u0163ii, prin formul\u0103ri expresive, prin citarea unor replici, expresii memorabile ale unor personalit\u0103\u0163i ca Mioara Avram, care \u015fi-a ap\u0103rat ideile cu \u201esuav\u0103 d\u00e2rzenie\u201c, ca Grigore Br\u00e2ncu\u015f, care este omul \u201egesturilor discrete\u201c, ca Matilda Caragiu Mario\u0163eanu, care avea \u201evocea cald\u0103 de frumuse\u0163e mediteraneean\u0103\u201c, ca Alexandru Graur, a c\u0103rui discre\u0163ie \u201ete dezarma\u201c, ca Valeria Gu\u0163u Romalo, c\u0103reia Al. Rosetti \u00eei d\u0103duse numele marea duces\u0103 \u015fi care cerea sprijin pentru lucr\u0103rile \u00een curs de elaborare \u201euneori pe un ton grav, alteori cu un z\u00e2mbet discret\u201c, ca Gheorghe Mih\u0103il\u0103 care, v\u0103z\u00e2nd c\u0103 discu\u0163ia pe o anume chestiune amenin\u0163a s\u0103 nu se \u00eencheie cu o concluzie obiectiv\u0103, d\u0103dea replica: \u201eIa s-o-ntoarcem \u015fi altfel\u201c. De c\u00e2teva ori, crez\u00e2nd probabil c\u0103 nu are un cuv\u00e2nt prea plin de semnifica\u0163ie, apeleaz\u0103 la cuvinte \u015fi expresii str\u0103ine, ca \u00een cazul colegilor Valeria Gu\u0163u Romalo \u015fi Mihai Nasta, caracteriza\u0163i prin termenul spaniol sabiduria, care \u00eenseamn\u0103 \u00een\u0163elepciune, \u015ftiin\u0163\u0103, erudi\u0163ie.
\nLui Eugen Simion, pentru care admira\u0163ia sa este total\u0103, \u00eei laud\u0103 implicarea, din anii c\u00e2nd a fost vicepre\u015fedinte \u015fi apoi, pre\u015fedinte al Academiei Rom\u00e2ne, \u00een \u00eenf\u0103ptuirea unor mari teme de cercetare pentru care a dat cu fermitate termene de realizare, voca\u0163ia sa de constructor de catedrale ale spiritualit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, iubirea pentru lucrurile de care se ocup\u0103, de asemenea demersul \u015ftiin\u0163ific al profesorului \u015fi criticului literar, care dovede\u015fte \u201eo imens\u0103 \u015fi nedezmin\u0163it\u0103 iubire fa\u0163\u0103 de limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi de cultura \u0163\u0103rii noastre, ale c\u0103rei valori autentice, contemporane sau apar\u0163in\u00e2nd trecutului mai apropiat ori mai \u00eendep\u0103rtat, le-a promovat cu d\u0103ruire \u015fi \u2013 a\u015f zice \u2013 cu obstina\u0163ie.\u201c<\/p>\n
Ample \u015fi pline de culoare pagini sunt \u00eenchinate mentorilor s\u0103i, Alexandru Rosetti \u015fi Iorgu Iordan. Dac\u0103 \u00eentr-un volum ap\u0103rut la semicentenarul Institutului de Lingvistic\u0103 \u201eIorgu Iordan \u2013 Alexandru Rosetti\u201c s-a ocupat de opera lor \u015ftiin\u0163ific\u0103, acum, sau mai bine zis, \u00een textul discursului de recep\u0163ie la Academia Rom\u00e2n\u0103, intitulat Cei doi st\u00e2lpi ai \u00een\u0163elepciunii, rostit la 6 ianuarie 2006, adopt\u0103 o manier\u0103 plutarhian\u0103 de a le face portretul, alc\u0103tuit din momente semnificative, atitudini, replici memorabile. Cei doi \u015fi l-au disputat permanent pe str\u0103lucitul lor elev, Iorgu Iordan \u00eentreb\u00e2ndu-l contrariat: \u201eCe cau\u0163i, dom\u2019le, la Ros\u0103tti? Pierzi vremea acolo\u201c, sau \u201eN-ai ce \u00eenv\u0103\u0163a acolo\u201c. Rosetti, la r\u00e2ndul s\u0103u, trimitea s\u0103ge\u0163i spre Iorgu Iordan: \u201eMaestrul dumitale crede, ha, ha, ha, c\u0103 Neculce pronun\u0163a u scurt.\u201c Dac\u0103 Rosetti a avut o admira\u0163ie nedezmin\u0163it\u0103 pentru elevul s\u0103u, deopotriv\u0103 ca om de \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi ca un personaj care rezolva cele mai diverse probleme, pentru care l-a numit Draculea, Iorgu Iordan a avut momente c\u00e2nd nu l-a promovat cu toat\u0103 convingerea pe elevul s\u0103u, ca atunci c\u00e2nd numindu-l, \u00een 1967, \u015fef al sectorului de limbi romanice, a f\u0103cut-o \u201edup\u0103 unele zvonuri, \u00een parte \u00e0 contre coeur\u201c, \u00een fine ca atunci c\u00e2nd Marius Sala l-a sunat la telefon s\u0103-i comunice, \u00een 1978, c\u0103 Academia Regal\u0103 spaniol\u0103 l-a ales printre membrii ei coresponden\u0163i. Acest moment trebuie citat integral: \u201eLa primirea ve\u015ftii, dup\u0103 ce am sunat-o pe so\u0163ia mea, i-am telefonat lui Iorgu Iordan. Salutul meu de \u00abbun\u0103 diminea\u0163a\u00bb era evident ie\u015fit din comun, aproape s\u0103lt\u0103re\u0163. Mi-a r\u0103spuns cu vocea lui monoton\u0103 (cred c\u0103 \u0163inea microfonul mai departe de gur\u0103, cum \u00eel vedeam adesea la institut): \u00abDa s\u00ea s-a-nt\u00e2mplat, dom\u2019le?\u00bb Eu: \u00abAm fost ales membru corespondent al Academiei spaniole.\u00bb La cel\u0103lalt cap\u0103t al firului s-a a\u015fternut o t\u0103cere care m-a \u015fi \u00eengrijorat. Dup\u0103 c\u00e2teva secunde de scurtcircuitare a convorbirii, \u00eel \u00eentreb: \u201e\u00abM-a\u0163i auzit?\u00bb Iordan: \u00abMda, cam r\u0103pidi…\u00bb (El fusese f\u0103cut membru corespondent doar cu c\u00e2teva luni \u00eenainte.) Aveam 46 de ani!\u201c Totu\u015fi, spre sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii sale, Iorgu Iordan a \u00eencetat s\u0103 spun\u0103 c\u0103 Sala este doar elev al s\u0103u, deci l-a recunoscut \u015fi ca elev al lui Al. Rosetti, mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, a declarat c\u0103 elevul s\u0103u l-a \u00eentrecut.
\nAsemenea evoc\u0103ri, f\u0103cute cu umorul care-l caracterizeaz\u0103 pe Marius Sala, au fost urm\u0103rite cu delicii de cei care i-au ascultat discursul de recep\u0163ie la Academia Rom\u00e2n\u0103. Calit\u0103\u0163i care vor fi prezente, cu certitudine, \u015fi \u00een amintirile la care lucreaz\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Cartea academicianului Marius Sala, Portrete \u015fi evoc\u0103ri (David Press Print, Timi\u015foara, 2013) s-ar fi putut intitula tot at\u00e2t de bine Laude, pentru c\u0103 nu con\u0163ine altceva de la un cap\u0103t al altul al ei. Respectul cu care \u00ee\u015fi evoc\u0103 bunicul, folcloristul Vasile Sala, care a tip\u0103rit vreo \u015faizeci de bro\u015furi cu tradi\u0163ii populare bihorene… Cite\u0219te mai mult »Marius Sala \u015fi admirabila sa disponibilitate de a l\u0103uda<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[3994,12020,12021],"class_list":["post-20325","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-iorgu-iordan","tag-marius-sala","tag-portrete-si-evocari"],"views":1310,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20325","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20325"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20325\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20325"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20325"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20325"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}