{"id":20321,"date":"2014-08-13T10:43:42","date_gmt":"2014-08-13T08:43:42","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20321"},"modified":"2014-08-13T10:43:42","modified_gmt":"2014-08-13T08:43:42","slug":"crestere-accelerata-sau-limitare-doua-mituri-contemporane-de-cand-lumea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/crestere-accelerata-sau-limitare-doua-mituri-contemporane-de-cand-lumea\/","title":{"rendered":"Cre\u015ftere accelerat\u0103 sau limitare. Dou\u0103 mituri contemporane de c\u00e2nd lumea"},"content":{"rendered":"

\nLuigi Zoja, Istoria arogan\u0163ei. Psihologia \u015fi limitele dezvolt\u0103rii<\/em>, Editura Herald, Bucure\u015fti, 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 
\nO psihoterapie interdisciplinar\u0103?<\/strong>
\nRecent tradus\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103 la Editura Herald, cartea Istoria arogan\u0163ei. Psihologia \u015fi limitele dezvolt\u0103rii este un proiect atipic \u00een peisajul psihoterapiilor de toate orient\u0103rile \u015fi culorile. Iar asta din cel pu\u0163in dou\u0103 puncte de vedere. Pe de o parte, abordarea c\u0103r\u0163ii este una interdisciplinar\u0103, a\u015fa cum, din p\u0103cate, foarte rar \u00eent\u00e2lnim ast\u0103zi. Autorul, Luigi Zoja, este analist jungian, absolvent al Institutului \u201eC.G. Jung\u201c din Z\u00fcrich, cu practic\u0103 privat\u0103 la Milano \u015fi, vreme de doi ani \u2013 chiar \u00een vremea atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001 \u2013 \u015fi la New York \u015fi Washington D.C. A fost pre\u015fedintele CIPA \u2013 Centrul Italian de Psihologie Analitic\u0103 (1984-1993) \u015fi pe\u015fedintele IAAP \u2013 Asocia\u0163ia Interna\u0163ional\u0103 de Psihologie Analitic\u0103 (1998-2001), iar ulterior pre\u015fedintele Comisiei Interna\u0163ionale de Etic\u0103 a IAAP. O fructuoas\u0103 carier\u0103 de jungian, s-ar putea spune. Da, numai c\u0103 Luigi Zoja are ochi \u015fi pentru alte orient\u0103ri psihoterapeutice, psihodinamice cu prec\u0103dere, \u015fi \u015fi-a aruncat o privire, m\u0103car, la ideile lui Freud \u015fi Melanie Klein, a\u015fa cum ne sugereaz\u0103 trimiterile sale, inclusiv din aceast\u0103 carte. Dep\u0103\u015find pragul cabinetului, Luigi Zoja este scriitor \u015fi are o diplom\u0103 \u00een economie \u015fi studii \u00een sociologie.
\nIat\u0103, prin urmare, o personalitate complex\u0103, urm\u00e2nd parc\u0103 \u00eendemnuri sau modele mai vechi, de pe la \u00eenceputurile psihoterapiei. Nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, \u00eemi spunea Luigi Zoja \u00eentr-un interviu pe care i l-am luat \u00een luna iunie, odat\u0103 cu lansarea la Bucure\u015fti a amintitei c\u0103r\u0163i, c\u0103 Freud \u00eei cuno\u015ftea foarte bine pe clasicii antici (\u015fi nu doar pe ei), remarc\u00e2ndu-se ca o personalitate cu un pe c\u00e2t de vast, pe at\u00e2t de solid fundament cultural. Nici C.G. Jung nu avea un profil intelectual diferit, de\u015fi, de la un punct, c\u0103tre alte z\u0103ri culturale. Freud nota ca important\u0103 \u00een formarea unui psihoterapeut \u00eempletirea form\u0103rii clinice cu studii umaniste, cu discipline poate nea\u015fteptate pentru unii, precum arheologia (pentru care avea, de altfel, o notorie pasiune) \u2013 un ideal ast\u0103zi trecut cu vederea. Pierzi ceva ca psihoterapeut f\u0103r\u0103 orizontul cultural, precum sugerau c\u00e2ndva pionierii? l-am \u00eentrebat pe Zoja. Probabil c\u0103 nu, mi-a r\u0103spuns, dar, \u00een orice caz, cu acest orizont nu ie\u015fi \u00een pierdere, ba dimpotriv\u0103.
\nOr, Luigi Zoja vede lucrurile \u00eentr-o perspectiv\u0103 larg cultural\u0103, de la care urmeaz\u0103 diferite trasee, dac\u0103 ar fi s\u0103 ne referim fie \u015fi numai la studiile sale clasice. Cartea Istoria arogan\u0163ei \u2013 iat\u0103 aici al doilea motiv pentru care g\u0103sesc c\u0103 este un proiect rar \u00een aria psihoterapiei \u2013 ar putea fi clasificat\u0103 \u00een cataloagele bibliotecilor nu at\u00e2t ca o \u00eentreprindere de psihoterapie, c\u00e2t drept una de filosofie a culturii.
\nSau de terapie a culturii, dac\u0103 vrem.
\nTr\u0103ind periculos \u00een limuzina de lux a civiliza\u0163iei occidentale<\/strong>
\nCeea ce pune \u00een discu\u0163ie Luigi Zoja este obsesia lumii moderne occidentale (globalizat\u0103, ast\u0103zi) pentru cre\u015fterea accelerat\u0103 \u015fi continu\u0103, sau dorin\u0163a pentru expansiunea nelimitat\u0103. Pentru a-\u015fi ilustra punctul de vedere, autorul culege din The New York Times o alegorie \u015fi o interpreteaz\u0103 \u00een cheie proprie: ne afl\u0103m \u00eentr-o limuzin\u0103 de lux, \u00een condi\u0163ii de siguran\u0163\u0103 \u015fi confort maxime. Totu\u015fi, scopul unic al limuzinei este nu s\u0103 mearg\u0103 repede, c\u00e2t s\u0103 accelereze permanent, astfel \u00eenc\u00e2t c\u0103l\u0103toria devine, de fapt, din ce \u00een ce mai nesigur\u0103. Imaginea propus\u0103 este a societ\u0103\u0163ii contemporane, cu patima sa emblematic\u0103 pentru expansiunea \u015fi cre\u015fterea nelimitate, economice mai \u00eenainte de toate, cre\u015ftere de dragul cre\u015fterii, nu pentru bun\u0103stare \u015fi \u00een nici un caz pentru interesul general; ceea ce reprezint\u0103, de la un punct, un \u0163el \u015fi abstract, \u015fi \u2013 mai ales \u2013 d\u0103un\u0103tor. Un cortegiu de nenorociri contemporane ar porni de aici, afirm\u0103 Luigi Zoja, iar teoria sa nu \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 fie confirmat\u0103 de evolu\u0163ii la zi: criza economic\u0103 mondial\u0103 declan\u015fat\u0103 \u00een 2008 \u015fi ne\u00eencheiat\u0103 nici p\u00e2n\u0103 azi; epuizarea rapid\u0103 a resurselor planetare, poluarea, \u00eenc\u0103lzirea global\u0103 \u015fi alte fenomene conexe \u2013 dintr-o perspectiv\u0103 ecologist\u0103; consacrarea consumerismului ori cre\u015fterea ratei criminalit\u0103\u0163ii \u2013 dac\u0103 lu\u0103m \u00een vizor via\u0163a colectivit\u0103\u0163ii; procentul sinuciderilor, al nevrozelor, al bolilor aparatului digestiv, explozia fenomenului obezit\u0103\u0163ii sau supramedicalizarea \u2013 dac\u0103 factur\u0103m individual. Practic, nenum\u0103rate semne \u015fi simptome, inclusiv \u00een plan spiritual, pot fi trecute \u2013 psihologic, cultural \u2013 la pasivul crizei schi\u0163ate \u00een cartea Istoria arogan\u0163ei.
\nPentru a afla r\u0103d\u0103cinile crizei, Luigi Zoja se \u00eentoarce la Antichitate, la vechii greci, care, prin filosofie \u015fi mod de via\u0163\u0103, ne-ar putea sugera antidotul r\u0103ului contemporan (de\u015fi, o spune tot autorul, la vechii greci afl\u0103m in nuce \u015fi s\u0103m\u00e2n\u0163a acestui r\u0103u): \u201ePentru grecii antici, s\u0103 vrei prea mult era h\u00fdbris, singurul p\u0103cat adev\u0103rat conform eticii lor. Noi suntem m\u00e2ndri c\u0103 am mo\u015ftenit de la greci fundamentele noastre filosofice, \u015ftiin\u0163ifice, artistice, dar am r\u0103sturnat cu capul \u00een jos \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura lor moral\u0103\u201d. \u015ei reconsider\u0103 concepte precum pe cel de paideia, un sens al educa\u0163iei ca dezvoltare \u015fi \u00eemplinire fireasc\u0103 a datelor naturale individuale, foarte apropiat de ideea jungian\u0103 a individua\u0163iei. Autorul rescrie apoi, succint, dar nuan\u0163at, \u00eentreaga istorie a culturii occidentale din perspectiva acestui ideal al cre\u015fterii nelimitate care, dup\u0103 secole, a condus la multiplu fa\u0163etata criz\u0103 contemporan\u0103. \u015ei traseaz\u0103 totodat\u0103 o paralel\u0103 la curentele g\u00e2ndirii sapien\u0163iale orientale, \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 propun\u0103 moduri \u015fi chiar tehnici de autolimitare.
\nDemersul lui Luigi Zoja este unul ambi\u0163ios \u015fi ramificat \u015fi se serve\u015fte de argumentele cele mai diverse. Nu este o demonstra\u0163ie \u015fi nici nu ar putea fi, ci un eseu persuasiv care, dincolo \u2013 sau, mai bine spus, dincoace \u2013 de interdisciplinaritatea vioaie despre care aminteam, e vertebrat de o concep\u0163ie tipic jungian\u0103, \u00eendeosebi cu privire la mituri. Racorduri se pot face de aici, bine\u00een\u0163eles, nu pu\u0163ine. C\u0103tre teoria critic\u0103 a societ\u0103\u0163ii. C\u0103tre criticile consumerismului. C\u0103tre reflec\u0163iile despre criza economic\u0103 global\u0103 de azi, c\u0103tre vederi ecologiste ori c\u0103tre ipoteze cu privire la criza spiritual\u0103 contemporan\u0103. Luigi Zoja r\u0103m\u00e2ne \u00een pragul acestora, e drept, f\u0103r\u0103 ca m\u0103car s\u0103 le indice, dar sugestia este implicit\u0103, iar cartea despre psihologia arogan\u0163ei cre\u015fterii nelimitate schi\u0163eaz\u0103 o potec\u0103 abrupt\u0103, dar posibil\u0103 c\u0103tre explica\u0163iile istorice ale mult discutatei crize actuale (dac\u0103 despre o singur\u0103 criz\u0103 este vorba).
\nUnde este butonul de escape?<\/strong>
\nSau, cu o vorb\u0103 celebr\u0103 a lui Claude Lelouche: Opri\u0163i planeta, vreau s\u0103 cobor!
\nPutem \u00eempiedica oare limuzina s\u0103 accelereze continuu \u015fi nelimitat? Putem aboli cre\u015fterea f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit, care nu ar fi, la urma urmelor, spune Zoja, \u201edec\u00e2t o metafor\u0103 naiv\u0103 a nemuririi\u201d?
\nL-am \u00eentrebat ce crede despre fenomene contemporane locale, dar \u00een plin\u0103 expansiune, precum cel al slow-food-ului (\u015fi al slow-orice-ului, dat fiind c\u0103 sintagma a devenit \u00een ultimii ani popular\u0103 \u015fi se aplic\u0103 \u00een tot mai multe privin\u0163e, precum \u00een cele ce \u0163in de pres\u0103, sub forma slow-news-ului, analizat de prietenul meu Victor Popescu \u00eentr-un articol recent din Cultura). Reprezint\u0103 aceste \u201e\u00eencetiniri\u201d o reac\u0163ie articulat\u0103 la cre\u015fterea accelerat\u0103, permanent\u0103 a ritmurilor vremii? Observ\u00e2nd cu fine\u0163e c\u0103 slow-food-ul (care este, \u015fi ea, o idee italieneasc\u0103, prin Carlo Petrini) nu \u00eenseamn\u0103 necesarmente s\u0103 m\u0103n\u00e2nci mai lent (poate numai \u00een raport cu slow food-ul), ci s\u0103 \u00ee\u0163i acorzi timp, Luigi Zoja adaug\u0103 c\u0103, \u00een general, timpul este o resurs\u0103 care trebuie de asemenea protejat\u0103, precum geografia resurselor naturale. \u00cen cartea sa, Zoja vede ca posibile ie\u015firi din limuzin\u0103 curajul ideatic \u015fi revenirea la sau reinventarea unei concep\u0163ii etice. Nu sunt solu\u0163ii de self-help sau statusuri de Facebook, ci apeluri pentru un nou etos, care s\u0103 reg\u0103seasc\u0103 ceva din vechile filosofii. Inspira\u0163ii \u2013 s\u0103 le numim, mai bine, a\u015fa.
\nAr fi fost \u015fi naiv\u0103 identificarea unei solu\u0163ii la o problem\u0103 at\u00e2t de proteic\u0103 \u015fi de global\u0103 (\u015fi cu o istorie c\u00e2t lumea) precum cea din Istoria arogan\u0163ei. Luigi Zoja ne ofer\u0103 \u00een schimb, erudit, dar \u015fi cu acuitate analitic\u0103, o seam\u0103 de reflec\u0163ii \u015fi de teme de reflec\u0163ie, c\u00e2teva cote alese, importante de bibliografie \u015fi mai ales unghiuri inedite \u015fi insight-uri catalizatoare cu privire la probleme care, \u00eentr-o form\u0103 sau alta, ne fr\u0103m\u00e2nt\u0103 ast\u0103zi. Global.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Luigi Zoja, Istoria arogan\u0163ei. Psihologia \u015fi limitele dezvolt\u0103rii, Editura Herald, Bucure\u015fti, 2014   O psihoterapie interdisciplinar\u0103? Recent tradus\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103 la Editura Herald, cartea Istoria arogan\u0163ei. Psihologia \u015fi limitele dezvolt\u0103rii este un proiect atipic \u00een peisajul psihoterapiilor de toate orient\u0103rile \u015fi culorile. Iar asta din cel pu\u0163in dou\u0103 puncte de vedere. Pe de o… Cite\u0219te mai mult »Cre\u015ftere accelerat\u0103 sau limitare. Dou\u0103 mituri contemporane de c\u00e2nd lumea<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[12016,12015,12017],"class_list":["post-20321","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-istoria-arogantei","tag-luigi-zoja","tag-psihologia-si-limitele-dezvoltarii"],"views":1423,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20321","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20321"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20321\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20321"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20321"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20321"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}